631 matches
-
de această autorizație pentru năpăstuiții mei părinți exilați În sătucul uitat de Dumnezeu, dar niciodată nu voi putea plăti pentru ea cu corpul meu. Eu sunt tânără căsătorită și niciodată n-aș aduce asemenea ocară soțului meu și mie Însămi”. Pretorul a rămas un pic descumpănit, s-a ridicat, mi-a sărutat mâna și a spus: „Ferice de bărbatul care are o asemenea soție!”. S-a scuzat În fel și chip, mi-a dat autorizația și nici nu-mi amintesc cum
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
dar era fericit când m-a văzut. I-am povestit cu lux de amănunte momentele grele prin care am trecut și am plâns mult pentru umilințele pe care trebuie să le Îndurăm. Când, la rându-i, În 1948 parcă, fostul pretor a avut nevoie de o mărturie În favoarea lui, n-am ezitat nici o clipă s-o depun, la miliția din Vatra Dornei. Părinților dumneavoastră le-a fost de folos autorizația pentru care a trebuit să treceți prin aceste experiențe? Da, dar
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
erau străine, te mai ocupi de ei să-i mai organizezi? Cred că era o treabă prea complicată pentru acel moment istoric, În acele locuri. Administrația românească era constituită, În acele locuri unde am ajuns noi, din câțiva jandarmi, un pretor, nu exista nici un funcționar român, toți funcționarii fiind localnici. Dar existau localnici vorbitori de limbă română? Nu, localnicii erau ucraineni și nu știau românește. Ulterior s-au format translatori, tot dintre evreii veniți din deportare, deoarece unii știau ambele limbi
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
lac. Era un lac unde lumea mergea pentru nevoile fiziologice... Acesta era nivelul lor la vremea aceea... În momentul venirii la Șargorod ați fost preluați cumva de autoritățile locale, ați primit instrucțiuni? Șargorod era sub administrația română, și era un pretor pe nume Dindelegan. Despre acest pretor s-a vorbit foarte mult după război - știți că după război ai timp și de vorbe. Ce s-a Întâmplat? Delimitarea acestei colonii nu era făcută nici cu sârmă ghimpată, nici cu gard - era
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
mergea pentru nevoile fiziologice... Acesta era nivelul lor la vremea aceea... În momentul venirii la Șargorod ați fost preluați cumva de autoritățile locale, ați primit instrucțiuni? Șargorod era sub administrația română, și era un pretor pe nume Dindelegan. Despre acest pretor s-a vorbit foarte mult după război - știți că după război ai timp și de vorbe. Ce s-a Întâmplat? Delimitarea acestei colonii nu era făcută nici cu sârmă ghimpată, nici cu gard - era o delimitare impusă de autorități: zona
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
aceștia cu noi eu le port veșnică recunoștință. Această femeie este unul din personajele principale ale filmului realizat de televiziunea germană... Aș mai vrea să spun ceva despre administrația acestor colonii... Administrația era românească, constituită dintr-o pretură cu un pretor, În frunte cu un grup de jandarmi, după părerea mea nu foarte mare - până În 10 persoane. Modul de viață În această colonie depindea extrem de mult de organizarea grupului. Evreii localnici erau la un asemenea nivel de dezvoltare Încât nu li
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
se justifică neprezentarea la prestație, va fi cercetată de Sfatul comunal sau Consiliul de colaborare. Cuantumul amenzii se hotărăște de primar. Împotriva deciziilor de pedepsire, prestatorii vor putea face recurs administrativ, în termen de 10 zile dela comunicare: a) La pretor, pentru deciziile date de primării comunelor rurale, urbane neresedinta și stațiunile balneoclimatice, de interes local; ... b) La inspectoratul general administrativ, șef de circumscripție, pentru deciziile date de primării comunelor reședința, stațiunile balneoclimatice, de interes general și municipii; ... c) La Ministerul
LEGE nr. 170 din 28 martie 1944 privind organizarea şi executarea prestaţiei în natura pentru drumuri. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/128926_a_130255]
-
Articolul UNIC Se numesc în calitatea de membru al Consiliului Național al Audiovizualului următorii: - Șerban Pretor, pentru o perioadă de 4 ani; - Gasparik Attila, pentru o perioadă de 4 ani. p. PREȘEDINTELE SENATULUI, ULM NICOLAE SPINEANU ------------
HOTĂRÂRE nr. 23 din 29 iunie 2000 privind numirea unor membri ai Consiliului Naţional al Audiovizualului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/129159_a_130488]
-
UNIC Se alege, incepand cu data de 21 septembrie 2000, în funcția de președinte al Consiliului Național al Audiovizualului domnul Șerban Madgearu. Sotir Caragața Mircea Diaconu Attila Gasparik Dan Grigore Șerban Madgearu Mircea Sorin Moldovan Ecaterina Oproiu Răsvan Popescu Șerban Pretor Gabriela Stoica Antoaneta Tănăsescu --------
DECIZIE nr. 228 din 21 septembrie 2000 privind alegerea preşedintelui Consiliului Naţional al Audiovizualului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/130504_a_131833]
-
cu ordinea de precădere ce ea stabilește și cari se vor desvolta prin instrucțiuni. 2. Comisiunea de ocol pentru împroprietărire se compune din: a) Judecătorul ocolului în care e așezată comună sau substitutul sau, iar în caz de lipsă prim-pretorul sau pretorul; ... b) Agronomul regional; ... c) Delegatul Casei centrale a împroprietăririi. Articolul 102 Comisiunea de ocol are însărcinarea de a judeca listele întocmite de comitetul local cu sătenii îndreptățiți a se împroprietări și le va așeza în ordinea de preferință
DECRET nr. 3.610 din 23 iulie 1921 privind aprobarea Legii pentru Reforma agrară din Transilvania, Banat, Crisana şi Maramures. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/134092_a_135421]
-
de precădere ce ea stabilește și cari se vor desvolta prin instrucțiuni. 2. Comisiunea de ocol pentru împroprietărire se compune din: a) Judecătorul ocolului în care e așezată comună sau substitutul sau, iar în caz de lipsă prim-pretorul sau pretorul; ... b) Agronomul regional; ... c) Delegatul Casei centrale a împroprietăririi. Articolul 102 Comisiunea de ocol are însărcinarea de a judeca listele întocmite de comitetul local cu sătenii îndreptățiți a se împroprietări și le va așeza în ordinea de preferință, potrivit art.
DECRET nr. 3.610 din 23 iulie 1921 privind aprobarea Legii pentru Reforma agrară din Transilvania, Banat, Crisana şi Maramures. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/134092_a_135421]
-
nașterile, căsătoriile și morții înscrise în luna precedentă. Articolul 20 Ministerul public și judecătorul judecătoriei respective sau în cazul cînd sînt mai multe judecătorii, a acelei indicate de președintele tribunalului, vor controla registrele stării civile. Aceeași îndatorire o au și pretorii în comunele rurale. Articolul 21 Unul din exemplarele registrelor de stare civilă va fi trimis tribunalului, cel mai tarziu pînă la finele lunei Ianuarie, iar celălalt exemplar se va păstra în arhiva primăriei. Articolul 22 Actele stării civile trecute în
LEGE nr. 493 din 21 februarie 1928 privind actele stării civile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/134241_a_135570]
-
va trebui să se facă în patru exemplare, dintre care unul se va remite organului vamal al țării de destinație, pentru facerea controlului vamal, al doilea autorității comunale a localității de trecere, al treilea autorității administrative de I-a instanță (pretorul, starostele), iar al patrulea se va păstra de conducătorul turmei. Autoritățile susmenționate, precum și autoritățile vamale și de pază frontierei respective, sînt datoare să-și comunice dinainte numărul probabil al animalelor ce se vor trimite la pășune în partea cealaltă a
PROTOCOL adiţional din 7 decembrie 1929 LA CONVENŢIA ROMÂNO-POLONA PRIVITOARE LA ÎNLESNIREA TRAFICULUI DE FRONTIERA LOCAL. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/136717_a_138046]
-
recunoscut de Stat, din Țară al carei teritoriu se află locurile de pășune în chestiune, sau de medicii veterinari oficiali ai ambelor Părți Contractante împreună. Nici o taxă nu se va percepe pentru examinarea susmenționata. Autoritățile administrative de I-a instanță (pretorul, starostele) vor fixă dinainte, în modul cuvenit, termenele pentru examinarea sanitară a vitelor străine pe linia frontieră și vor lua toate măsurile necesare pentru că medicii-veterinari interesați, să sosească acolo la timp. 9. În cazul cînd s-ar constată că animalele
PROTOCOL adiţional din 7 decembrie 1929 LA CONVENŢIA ROMÂNO-POLONA PRIVITOARE LA ÎNLESNIREA TRAFICULUI DE FRONTIERA LOCAL. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/136717_a_138046]
-
Țării pe teritoriul căreia se află, cu excepția dispozițiilor privitoare la despăgubiri, la ajutoare și la remunerațiuni. În cazul cînd autoritatea competența, pe baza prescripțiilor în vigoare ar ordona omorârea unui animal din cauza vreunei epizootii, autoritățile administrative de I-a instanță (pretorul, starostele) își vor comunica reciproc, pe cale telegrafica, măsură adoptată pentru a invita pe medicul-veterinar oficial (medicul veterinar al Statului sau recunoscut de Stat), din Țară cealaltă ca să ia parte la examinarea diagnostica a vitei în chestiune, precum și la disecția acelei
PROTOCOL adiţional din 7 decembrie 1929 LA CONVENŢIA ROMÂNO-POLONA PRIVITOARE LA ÎNLESNIREA TRAFICULUI DE FRONTIERA LOCAL. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/136717_a_138046]
-
daca titularul prezintă o carte de identitate oficială sau cel puțin certificata oficial și prevăzută cu o fotografie. Articolul 5 1. Permisele de trecere se vor elibera de autoritățile administrative de primă instanță ale județului unde petiționarul își are domiciliul. (Pretorul pentru România și Starostele pentru Polonia). 2. În caz de nevoie urgentă, constatată cum se cuvine, permisele de culoare albă, vor putea fi eliberate și de primarul comunei respective și certificate de cel mai apropiat post de poliție. 3. Autoritățile
CONVENŢIE din 7 decembrie 1929 între REGATUL ROMÂNIEI şi REPUBLICA POLONIA PRIVITOARE LA ÎNLESNIREA TRAFICULUI DE FRONTIERA LOCAL ROMÂNO-POLON. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/136716_a_138045]
-
asupra fondului și care va trimite titlul pentru executare la prima instanță. Executarea se îndeplinește prin corpul de portărei. Ea se mai poate face în comunele urbane prin comisariatele de poliție, iar în cele rurale, prin judecător, ajutorul sau sau pretor." Art. 375, ultimul alineat, va avea următorul cuprins: Dacă nici una din părți nu are domiciliul în țară, titlul executor se va putea încuviința de judecătoria I-a urbană București." Art. 389 va avea următorul cuprins: Dacă creditorul a lăsat să
LEGE nr. 18 din 12 februarie 1948 pentru modificarea codului de procedura civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/141569_a_142898]
-
Titlul III Organizarea instanțelor militare pentru timp de război Capitolul 1 Organizarea instanțelor militare pentru armată de uscat și aviație Instanțele militare în timp de război Dispozițiuni generale Articolul 53 În timp de război justiția militară se împarte de: 1. Pretorii militari; 2. Curțile Marțiale; 3. Curtea Militară de Cașare și Justiție. Capitolul 2 Pretorii militari Articolul 54 În zona armatei funcționează un mare pretor militar și un pretor militar pe lînga Marele Cartier General, precum și unul sau mai mulți pretori
CODUL JUSTIŢIEI MILITARE din 20 martie 1937. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/140858_a_142187]
-
de război Dispozițiuni generale Articolul 53 În timp de război justiția militară se împarte de: 1. Pretorii militari; 2. Curțile Marțiale; 3. Curtea Militară de Cașare și Justiție. Capitolul 2 Pretorii militari Articolul 54 În zona armatei funcționează un mare pretor militar și un pretor militar pe lînga Marele Cartier General, precum și unul sau mai mulți pretori, militari pe lînga Cartierele Armatelor, Corpurilor de Armată, Diviziilor și ori unde necesitatea va cere. Articolul 55 Funcțiunea de mare pretor militar este îndeplinită
CODUL JUSTIŢIEI MILITARE din 20 martie 1937. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/140858_a_142187]
-
Articolul 53 În timp de război justiția militară se împarte de: 1. Pretorii militari; 2. Curțile Marțiale; 3. Curtea Militară de Cașare și Justiție. Capitolul 2 Pretorii militari Articolul 54 În zona armatei funcționează un mare pretor militar și un pretor militar pe lînga Marele Cartier General, precum și unul sau mai mulți pretori, militari pe lînga Cartierele Armatelor, Corpurilor de Armată, Diviziilor și ori unde necesitatea va cere. Articolul 55 Funcțiunea de mare pretor militar este îndeplinită de către inspectorul general al
CODUL JUSTIŢIEI MILITARE din 20 martie 1937. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/140858_a_142187]
-
Pretorii militari; 2. Curțile Marțiale; 3. Curtea Militară de Cașare și Justiție. Capitolul 2 Pretorii militari Articolul 54 În zona armatei funcționează un mare pretor militar și un pretor militar pe lînga Marele Cartier General, precum și unul sau mai mulți pretori, militari pe lînga Cartierele Armatelor, Corpurilor de Armată, Diviziilor și ori unde necesitatea va cere. Articolul 55 Funcțiunea de mare pretor militar este îndeplinită de către inspectorul general al jandarmeriei. Funcțiunile de pretori militari se îndeplinesc de către ofițerii activi sau de
CODUL JUSTIŢIEI MILITARE din 20 martie 1937. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/140858_a_142187]
-
funcționează un mare pretor militar și un pretor militar pe lînga Marele Cartier General, precum și unul sau mai mulți pretori, militari pe lînga Cartierele Armatelor, Corpurilor de Armată, Diviziilor și ori unde necesitatea va cere. Articolul 55 Funcțiunea de mare pretor militar este îndeplinită de către inspectorul general al jandarmeriei. Funcțiunile de pretori militari se îndeplinesc de către ofițerii activi sau de rezervă, din Corpul Jandarmeriei, de preferință licențiați în drept, precum și ofițeri de rezervă care să aibă cel putin gradul de căpitan
CODUL JUSTIŢIEI MILITARE din 20 martie 1937. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/140858_a_142187]
-
Marele Cartier General, precum și unul sau mai mulți pretori, militari pe lînga Cartierele Armatelor, Corpurilor de Armată, Diviziilor și ori unde necesitatea va cere. Articolul 55 Funcțiunea de mare pretor militar este îndeplinită de către inspectorul general al jandarmeriei. Funcțiunile de pretori militari se îndeplinesc de către ofițerii activi sau de rezervă, din Corpul Jandarmeriei, de preferință licențiați în drept, precum și ofițeri de rezervă care să aibă cel putin gradul de căpitan și să fi funcționat că magistrați civili sau militari, cel putin
CODUL JUSTIŢIEI MILITARE din 20 martie 1937. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/140858_a_142187]
-
ofițeri de rezervă care să aibă cel putin gradul de căpitan și să fi funcționat că magistrați civili sau militari, cel putin 5 ani, sau să fi exercitat efectiv profesiunea de avocat cel putin 5 ani. Articolul 56 Numirea marelui pretor militar și a pretorilor militari se face prin ordinea de bătaie. Aceste numiri se pot face, în tot cursul războiului, după necesitate și de către Comandamentele marilor unități, dintre ofițerii disponibili și în conformitate cu prevederile articolului precedent. Articolul 57 În zona interioară
CODUL JUSTIŢIEI MILITARE din 20 martie 1937. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/140858_a_142187]
-
să aibă cel putin gradul de căpitan și să fi funcționat că magistrați civili sau militari, cel putin 5 ani, sau să fi exercitat efectiv profesiunea de avocat cel putin 5 ani. Articolul 56 Numirea marelui pretor militar și a pretorilor militari se face prin ordinea de bătaie. Aceste numiri se pot face, în tot cursul războiului, după necesitate și de către Comandamentele marilor unități, dintre ofițerii disponibili și în conformitate cu prevederile articolului precedent. Articolul 57 În zona interioară pot funcționa pretori militari
CODUL JUSTIŢIEI MILITARE din 20 martie 1937. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/140858_a_142187]