662 matches
-
apropie "Văd √ modul cum se apropie" ≠ Văd că se apropie "Văd faptul că se apropie". Într-o interpretare diferită, Gheorghe (2003: 154-155) consideră că, deși relativul cum își păstrează calitatea de substitut al unui adjunct modal în subordonată, rolul său prevalent este a lega două secvențe sintactice. Autoarea precizează că, în construcții cu verb de percepție în matrice, relativul cum este "aproape echivalent" cu complementizatorul că: (94) Văd cum se apropie ≡ Văd că se apropie. Un context dezambiguizator, confirmând analiza din
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
familia Flaviviridae. Genomul viral are mare variabilitate genetică. Se cunosc 6 genotipuri eterogene, cu mai multe subtipuri: 1(a,b), 2(a,b), 3(a,b), 4(a), 5(a), 6(a). Genotipul se corelează cu prognosticul bolii. Genotipul 1, prevalent în România, este cel mai agresiv și răspunde slab la tratamentul cu interferon. VHC are tropism hepatic, dar și extrahepatic, explicând implicarea sa într-un număr mare de afecțiuni extrahepatice: tiroidita autoimună, glomerulonefrita, vasculitele, crioglobulinemia, ulcerul cornean, etc. Replicarea VHC
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
cronică, urmată de o rinosinuzită hiperplazică, cu polipoză nazală. Ulterior, apare treptat astmul, în urma expunerii la cantități foarte mici de aspirină, indivizii afectați dezvoltă cu regularitate congestii oculare și nazale și episoade acute, adesea severe, de obstrucție a căilor respiratorii. Prevalenta sensibilității la aspirină la subiecții astmatici variază de la un studiu la altul, dar mulți specialiști cred că 10% este un procent rezonabil. Există un mare grad de reactivitate încrucișată între aspirină și alte antiinflamatorii nonsteroidiene. Indometacinul, fenoprofenul, naproxenul, zomepiracul sodic
ASPECTE DE ALERGOLOGIE ŞI IMUNOLOGIE ÎN PRACTICA MEDICALĂ by LILIANA VEREŞ ,CORNELIA URSU () [Corola-publishinghouse/Science/301_a_586]
-
mai ales pentru război. Importanța relativă și absolută pe care o au resursele naturale ca materii prime depinde în mod necesar de tehnologia militară dintr-o anumită perioadă. Înainte de mecanizarea pe scară largă a războiului, când lupta directă era tactica prevalentă, alți factori erau mai importanți, ca, de pildă, abilitățile personale ale soldaților. În acea perioadă, de la începuturile istoriei până în secolul al XIX-lea, resursele jucau un rol secundar în stabilirea puterii unei națiuni. Odată cu mecanizarea crescândă a tehnicilor războiului, care
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
baza acestor interpretări divergente ale standardelor de dreptate și ale principiilor politice regăsim modelul simplu al politicii internaționale. Franța, în calitatea sa de membru de vază al guvernului internațional al Ligii Națiunilor, și-a subordonat toate eforturile politice dorinței sale prevalente de a menține statu-quoul din 1919. Acest statu-quo însemna hegemonia Franței pe continentul european. Marea Britanie a crezut că-și poate recâștiga influența și controlul pe care le exercitase în ceea ce privește treburile europene de-a lungul secolului al XIX-lea. În acest
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
în acest caz, deși organizațiile continuă să acționeze, uneori chiar cu succes, conțin în ele elemente perturbatoare ce s-ar putea agrava; în sens restrâns, patologia organizațională desemnează manifestări organizaționale nevrotice; acestea din urmă își au originea în stilul nevrotic prevalent al liderului, adică în caracteristicile patologice ale grupului dominant din interiorul organizației, în special al grupului de conducere difuzate în întreaga organizație. Primul sens ar putea fi ilustrat cu fenomene precum: stresul organizațional, burnout-ul, workholism-ul, mobbing-ul care în funcție de extensia și
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
persoane, relația între stilul de leadership și patologia organizațională este mai atenuată (Kets de Vries, 2001). Organizațiile nevrotice sunt organizații cu risc pentru că, deși continuă să acționeze cu succes, conțin elemente disfuncționale. Manifestările organizaționale nevrotice au originea în stilul nevrotic prevalent al liderului lor, adică în caracteristicile grupului dominant din interior, în special ale grupului de conducere. Caracteristicile grupului și organizației se întăresc, se confirmă, fapt care face ca organizația să corespundă tot mai mult unui tipar, unei descrieri standard, iar
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
relativ simplă, legată de probabilitatea mai mare a celulelor epiteliale de a fi expuse la acțiunea factorilor fizici, chimici și biologici carcinogeni, teratogeni și mutageni. Deși în țesuturile conjuctive se produc numai 10% din spectrul neoplaziilor umane, acestea sunt totuși prevalente la om, ca incidență. Concepția actuală despre transformarea malignă a celulei admite că procesul nu poate să apară printr-un singur eveniment mutațional, ci, mai curând, prin acțiunea concertantă a cel puțin două evenimente mutaționale independente, produse în una și
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
le convertească în oncogene celulare prin a căror activitate celula este direcționată pe calea transformării maligne. Structurile multicelulare simetrice și asimetrice se dezvoltă din ovulul fecundat printr-un proces complex de citodiferențiere din cadrul ontogenezei. În organismul pe deplin format sunt prevalente condițiile de echilibru. Lezarea oricărui organ declanșează intrarea în acțiune a unor procese de reparare care asigură refacerea acestuia la parametri inițiali. Dacă însă, o singură celulă scapă de sub rețeaua de control a creșterii și diviziunii, ea poate sta la
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
în celulă, a unui semnal intern persistent de creștere, fără intervenția unui stimul extern (Cooper, 1995). Proteinele G cuplează o varietate de receptori membranari la mesagerii secundari intracelulari și în numeroase tipuri celulare pot acționa ca produși oncogenici. Oncogenele ras, prevalente în tumorile umane, apar prin mutații care mențin proteinele RAS într-o stare constitutiv activă, de legare a GTP. Și alte proteine acționează ca oncoproteine sau ca produși ai genelor supresoare de tumori, prin reglarea funcției RAS. Printre acestea se
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
gene responsabile de FA încadrate în trei grupe de complementație și cartate astfel: FAA, în 16q 24.3; FAC, în 9q 22.3 și FAD, în 3p 22-26. La cei mai mulți (60-65%) dintre pacienții afectați de această boală, FAA reprezintă grupul prevalent (Auerbach și colab., 1998). Ataxia telangiectazia (McKusick 208900) este o condiție patologică variabilă, pleiotropică ca expresie genică, manifestată prin ataxie cerebelară, malformații osoase și renale, defecte de sistem imunitar, telangiectazii ale conjunctivei (fig. 22.2), sensibilitate extremă la radiații, predispoziție
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
sunt în afara unei filosofări, remarcă Th. Codreanu -, altfel-zis navighează într-o zonă sofistică. Cultura de masă pe care și-a asumat-o socialismul a fost substituită de cultura de consum (alții o numesc cultură de coca-cola), marcată de spiritul ludic, prevalentă concretului, întoarcerea la real, conștiință textuala, biografism, ironie parodică etc. Nu întâmplător R. Enescu reproșa postmodernismului dezontologizarea limbajului și punerea lui sub semnul formalismului. Transmodernismul e susținut de noul ethos al transdisciplinarității, orientare susținută de B. Nicolescu. El "vede în
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
I, p. 62). Ce se degajă cu forță din acest citat este funcția moral-religioasă cu care este însărcinată școala cât și utilitatea politică presupusă de o asemenea instrucție școlară. Educației îi este imprimat, prin medierea bucoavnei și a literaturii liturgice prevalentă în secolul al XVIII-lea, un conținut strict religios, în care erau încorporate finalități politice conservatoare. Schimbările ce aveau să se producă în sensul secularizării conținutului învățământului, antrenat de apariția abecedarului, au fost prevestite încă din pragul secolului al XIX
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
studiind semnificațiile obiectificate textual, așa cum au fost acestea codificate scriptic în cultura materială a unei comunități, metoda analizei de conținut presupune mai degrabă logica de cercetare a unei "sociologii de arhivă", ale cărei eforturi analitice urmăresc să decripteze climatul socio-cultural prevalent în epoca temporală investigată, sau, mai modest, să elucideze relații specifice între anumite fenomene socio-culturale. În contrast flagrant cu sociologia de fotoliu, axată pe emiterea de speculații de o abstractitate fără o minimă tangențialitate empirică, de tipul reflecțiilor macro-istorice ale
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
conștiința istorică a unei comunități sociale este condiționat de o serie de cadre societale (cum ar fi regimul și organizarea politică, gradul de dezvoltare și centralizare a statului, nivelul de articulare instituțională a sistemului de învățământ public de masă, ideologia prevalentă în conștiința publică etc.). Memoria colectivă este supusă efectelor sculptative ale acestor cadre societale, conținutul său luând forma pe care o permite natura acestora. Premisa teoretică a abordării noastre, care pilotează întreaga analiză, este că memoria națională românească este modelată
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
injectării unui patriotism sponsorizat statal. Pe toată durata perioadei regulamentare, literatura didactică promovează un patriotism civic cu o puternică încărcătură morală sub forma doctrinei religioase. În condițiile în care ideația în termeni naționali se afla încă într-un stadiu germinativ, prevalentă în literatura didactică este însă nu atât o ideologie a națiunii, cu atât mai puțin a naționalismului, cât mai ales insistența pe ideea de patrie și, în consecință, marșarea pe patriotism. Însă patriotismul propovăduit de cărțile școlare este de esență
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
smerenia față de autorități și amorul civic față de instituțiile și legile patriei oferă notele forte ale patriotismului civic care încă, cel puțin la nivelul literaturii didactice, nu a dobândit valențe naționaliste. 3.1.4. Memorii colective: gestiuni separate ale trecutului Concepția prevalentă despre patriotismul de factură civică fundamentat pe morala religioasă, propovăduind o pedagogie a supunerii față de stăpânire, a putut fi abstrasă din conținutul abecedarelor, cărților de citire și catehismelor prin intermediul cărora copiii luau contact pentru prima oară cu universul scrisului. Departe
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
cei mari" (Bălcescu, 1894, p. 28). Desigur, Bălcescu este victima a ceea ce L. Febvre (1982, p. 5) [1942], marele istoric al Școlii analelor, a numit "anacronism psihologic", constând în atribuirea protagoniștilor din vremurile trecute a unor intenții, credințe sau aspirații prevalente epocii contemporane. Fiecare epocă istorică este caracterizată de propriul său "utilaj mental" (outillage mental, termenul îi aparține aceluiași Febvre). Ignorarea diferențelor cognitive existente între epoci diferite prin atribuirea unor intenții naționaliste unor actori istorici care au trăit într-o epocă
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
patologiei spirituale: "purificarea României de lepra" celor patru agenți patogeni: i) evreul; ii) comunismul; iii) politicianismul care au prosperat în contextul și iv) democrației (Weber, 1995, p. 115). Cartea lui Z. Ornea, în care face o fizionomie a spiritualității extremiste prevalente în Anii treizeci, conține o impresionantă colecție de citate culese din publicistica epocii și reproduse in extenso, care reușesc să șocheze lectorul prin vitriolantele vituperații adresate programului reformator urmărit de generația pașoptistă. Democrația, la pachet cu toate instituțiile sale constitutive
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
a fost năzuința grupurilor naționale de autodeterminare, obstaculată de dominația imperiilor multietnice care nu au intrat în noua logică a statelor-națiune. Alte diferențe cruciale țin de elementele mitice instituționalizate ca parte integrantă a modelului răsăritean al societății naționale. În loc de individualismul prevalent în imaginarul politic apusean, naționalismul est-european a accentuat idealul colectivist al poporului ca realitate organică trans-personală de care individul aparține inextricabil. Postulând interesul suprem al colectivității ca tronând suveran deasupra intereselor egoiste ale indivizilor, ethosul colectivist reclama din partea individului, dacă
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
nostru. [...] Nota tragică domină întreg trecutul nostru" (Ursu, 1924, pp. 17, 20). Ca niciun altul - aceasta este concluzia unanim împărtășită - destinul istoric românesc poartă pecetea indelebilă a tragicului. În răspărul direcției fanaticismului naționalist se contrapune orientarea critică din cadrul consensului naționalist prevalent pe întreaga lungime a interbelicului românesc. Momentul critic al naționalismului poate fi explorat pe două planuri: i) nivelul programatic, al declarațiilor de intenție; ii) nivelul concret al interpretării istorice. Pe planul programatic, aripa critică a naționalismului interbelic își concretizează intențiile
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
istorice de unificare a statului național. Istoriografia rolleriană a obscurizat complet orice motivație naționalistă (de "reîntregire a unității naționale") a participării României la Primul Război Mondial, catalogat după indicațiile leniniste drept "război imperialist". În plin național-comunism, se revine la versiunea prevalentă în perioada interbelică, a Războiului de Reîntregire Națională. Iată cum este raționalizată pe criterii naționale participarea României în război, păstrându-se în același timp retorica războiului imperialist: Intrarea României în primul război mondial se cuvine înțeleasă în legătură cu sarcina obiectivă care
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
discursului critic desfășurat de autor are o sursă nu atât intrinsecă, cât mai ales contextuală. Climatul cultural configurat după '89 a fost de așa natură încât a favorizat formarea unui condens etno-naționalist de factură ortodoxistă care evoca doctrina fanaticismului naționalistic prevalentă în interbelic, opera unor gânditori autohtoniști precum O. Goga, N. Crainic sau N. Ionescu. Publicată în acest context marcat de temeri naționaliste și sensibilități ortodoxiste, analiza deconstructivă a lui Boia a avut efectul unui "cutremur conceptual" (Nietzsche, Begriffsbeben) care a
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
Ideea axială rezultantă în urma acestei analize indică faptul că schema de periodizare a trecutului, precum și selecția bornelor temporale investite ca momente de cotitură în istoria unei colectivități, sunt colorate de ceea ce P. Iluț (2009, p. 197) numește "structurile mentale macrogrupale" prevalente în sistemul de credințe specific comunității respective. Ca atare, logica periodizării trecutului face parte din ansamblul de tehnici prin care status quo-ul realizează "managementul politic al realității" (Howard, 1986, p. 25). Originea I. Discursul monofonic (1991-1997). După faza slavismului maximal
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
însemnătatea politică, iar memoria colectivă continuă să fie o sursă primară de legitimitate politică, așa cum a fost dintotdeauna. Trecutul rămâne, astfel, slujnica autorității. Ce s-a schimbat radical este, însă, modul de raportare la trecut. Spre deosebire de epoca naționalistă în care prevalentă era paradigma triumfalist-eroică a trecutului național, memoria colectivă fiind meta-narativa unui destin istoric glorios, în paradigma regretelor specifică vremurilor postnaționaliste avem de-a face cu o memorie colectivă vinovată, măcinată moral de o conștiință a culpabilității istorice. Etica europeană postnaționalistă
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]