3,419 matches
-
reținut că, în jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, s-a statuat, de exemplu, prin Hotărârea din 25 august 1998, pronunțată în Cauza Hertel împotriva Elveției, sau prin Hotărârea din 20 mai 1999, pronunțată în Cauza Rekveny împotriva Ungariei, că previzibilitatea legii nu trebuie neapărat însoțită de certitudini absolute, iar „certitudinea, chiar dacă este de dorit, este însoțită câteodată de o rigiditate excesivă, or dreptul trebuie să știe să se adapteze schimbărilor de situație“. De asemenea, în Hotărârea din 26 aprilie
DECIZIA nr. 821 din 9 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/254434]
-
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 60 din 23 ianuarie 2019, paragrafele 27 și 28, Curtea a constatat, referitor la prevederile art. 99 lit. c) din Legea nr. 303/2004, că legiuitorul nu a încălcat cerințele de claritate și de previzibilitate ale legii, prin folosirea sintagmei „atitudini nedemne“, deoarece semnificația acesteia poate fi, în mod rezonabil, percepută și înțeleasă de destinatarii normei - magistrați. De altfel, legiuitorul nu putea să prevadă o listă exhaustivă cu acte sau fapte de natură să compromită
DECIZIA nr. 821 din 9 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/254434]
-
privată, consacrat de art. 26 din Legea fundamentală. ... 10. În ceea ce privește criticile de neconstituționalitate intrinsecă, Avocatul Poporului susține că dispozițiile art. I pct. 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 6/2016 nu îndeplinesc criteriile de claritate și previzibilitate, prin raportare la prevederile art. IV pct. 2 din același act normativ, prin care a fost modificat art. 13 din Legea nr. 14/1992 privind organizarea și funcționarea Serviciului Român de Informații. Arată că dispozițiile art. I pct. 2 din Ordonanța
DECIZIA nr. 55 din 16 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253815]
-
fiind necorelată și raportat la prevederile art. 30 din Codul de procedură penală, care prevede că „Organele specializate ale statului care realizează activitatea judiciară sunt: a) organele de cercetare penală; [...]“. Apreciază că nu sunt respectate standardele de claritate, precizie și previzibilitate ale legii penale, încălcându-se principiul legalității procesului penal, reglementat la art. 2 din Codul de procedură penală, și, prin urmare, dispozițiile art. 1 alin. (5) din Constituție. ... 11. În continuare, analizând prevederile art. I pct. 2 din Ordonanța de
DECIZIA nr. 55 din 16 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253815]
-
completările ulterioare. ... 20. În continuare, Avocatul Poporului apreciază că legiuitorul nu a reglementat suficient de clar și precis cadrul în care organele de cercetare penală, respectiv ofițerii de informații pot efectua supravegherea tehnică dispusă de procuror, lipsa de claritate și previzibilitate a procedurii de obținere a probelor având consecințe în planul respectării accesului liber la justiție și dreptului la un proces echitabil prevăzute de art. 21 din Constituție. ... 21. Reține argumentele din Decizia Curții Constituționale nr. 302 din 4 mai 2017
DECIZIA nr. 55 din 16 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253815]
-
procedura de lucru ale Î.C.C.J. în ceea ce privește controlul asupra măsurilor luate de către organele de cercetare penală pentru punerea în executare a mandatelor de supraveghere tehnică dispuse în procesul penal trebuie să respecte anumite cerințe de stabilitate și previzibilitate. Prin urmare, emiterea unor acte cu caracter administrativ de nivel infralegal determină o stare de incertitudine juridică, acest gen de acte având, de obicei, un grad sporit de schimbări succesive în timp, fapt care contravine și prevederilor art. 1 alin.
DECIZIA nr. 55 din 16 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253815]
-
734 din 23 noiembrie 2017. ... 59. În continuare, arată că la art. I pct. 3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 6/2016 este folosită sintagma „proceduri adecvate“, fără ca aceasta să fie definită, ceea ce lipsește de claritate și previzibilitate procedeele probatorii. În acest context, apreciază ca fiind lipsite de claritate și reglementările cuprinse în teza finală a art. I pct. 1, potrivit cărora: „De asemenea, organele de cercetare penală speciale pot efectua, în cazul infracțiunilor contra securității naționale prevăzute
DECIZIA nr. 55 din 16 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253815]
-
aplicare măsurile de supraveghere tehnică în procesele penale. Or, prin Decizia nr. 51 din 16 februarie 2016, Curtea a constatat neconstituționalitatea sintagmei „ori de alte organe specializate ale statului“, arătând că aceasta „apare ca fiind lipsită de claritate, precizie și previzibilitate, nepermițând subiecților să înțeleagă care sunt aceste organe abilitate să realizeze măsuri cu un grad ridicat de intruziune în viața privată a persoanelor. “ ... 61. Arată că atât în Codul de procedură penală din 1968, cât și în Codul de procedură
DECIZIA nr. 55 din 16 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253815]
-
adoptate prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 6/2016 sunt de natură să garanteze în mod efectiv aceste drepturi, în deplin acord cu dispozițiile constituționale invocate în sesizare, și nu să le afecteze. ... 83. În ceea ce privește încălcarea principiului previzibilității legii consacrat de art. 1 alin. (5), art. 21 alin. (3) și art. 26 din Constituție, susține că aceasta nu poate fi reținută. Susține că din coroborarea dispozițiilor legale incidente rezultă cu claritate care sunt organele de cercetare penală care
DECIZIA nr. 55 din 16 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253815]
-
alin. (3) și (5) din Constituție. Invocând paragraful 49 al Deciziei nr. 51 din 16 februarie 2016, apreciază că în ceea ce privește sintagma „lucrători specializați din cadrul poliției“, Curtea Constituțională nu a reținut aspecte privind lipsa de claritate și previzibilitate a acesteia. Prin urmare, întrucât considerentele deciziilor Curții Constituționale sunt obligatorii în aceeași măsură ca și dispozitivul acestora, Guvernul apreciază că sintagma în discuție nu este lipsită de claritate și previzibilitate. ... 105. Referitor la critica potrivit căreia sintagma „proceduri adecvate
DECIZIA nr. 55 din 16 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253815]
-
nu a reținut aspecte privind lipsa de claritate și previzibilitate a acesteia. Prin urmare, întrucât considerentele deciziilor Curții Constituționale sunt obligatorii în aceeași măsură ca și dispozitivul acestora, Guvernul apreciază că sintagma în discuție nu este lipsită de claritate și previzibilitate. ... 105. Referitor la critica potrivit căreia sintagma „proceduri adecvate“ nu este definită, ceea ce lipsește de claritate și previzibilitate procedeele probatorii, susține că nici aceasta nu poate fi reținută. Apreciază că, fiind vorba de o multitudine de activități cu un
DECIZIA nr. 55 din 16 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253815]
-
sunt obligatorii în aceeași măsură ca și dispozitivul acestora, Guvernul apreciază că sintagma în discuție nu este lipsită de claritate și previzibilitate. ... 105. Referitor la critica potrivit căreia sintagma „proceduri adecvate“ nu este definită, ceea ce lipsește de claritate și previzibilitate procedeele probatorii, susține că nici aceasta nu poate fi reținută. Apreciază că, fiind vorba de o multitudine de activități cu un pronunțat caracter tehnic și în care schimbările tehnologice se succed cu rapiditate, legiuitorul nu putea să facă o listă
DECIZIA nr. 55 din 16 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253815]
-
28 din Constituție. ... 159. Curtea constată că, în condițiile în care atribuirea calității de organ de cercetare penală specială S.R.I. este per se neconstituțională, nu se mai impune a fi analizate criticile de neconstituționalitate referitoare la lipsa de claritate și previzibilitate a dispozițiilor art. I pct. 1 fraza a doua și art. IV pct. 2 fraza a doua din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 6/2016, sub aspectul nearmonizării conținutului acestor prevederi și al existenței unui paralelism legislativ generat de acestea
DECIZIA nr. 55 din 16 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253815]
-
prevederile de lege criticate, care stabilesc documentele pe baza cărora prefectul emite ordinul privind încetarea, înainte de termen, a mandatului de primar, nu aduc atingere dispozițiilor constituționale invocate. În ceea ce privește sintagma „semnarea unui referat“, criticată pentru lipsa de previzibilitate, arată că în cazul noțiunilor de „semnare“ și „referat“ nu trebuie dat un alt sens decât cel prevăzut în Dicționarul explicativ al limbii române și că semnarea reprezintă o sarcină de serviciu, stabilită de legiuitor, care să se bazeze pe
DECIZIA nr. 35 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/254915]
-
903 din 6 iulie 2010, Decizia nr. 26 din 18 ianuarie 2012 și Decizia nr. 363 din 7 mai 2015, apreciind că prevederea legală criticată nu respectă exigențele constituționale referitoare la calitatea legii, respectiv nu întrunește condițiile de claritate, precizie, previzibilitate și accesibilitate. ... 11. Susțin că în cuprinsul art. 10 alin. (1) din Legea nr. 241/2005 nu este stabilit în mod clar și neechivoc ce se înțelege prin sintagma „acoperă integral pretențiile părții civile“, în contextul în care reducerea limitelor de
DECIZIA nr. 867 din 14 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/253578]
-
în care reducerea limitelor de pedeapsă operează și în cazul săvârșirii unei infracțiuni de evaziune fiscală în forma agravată. ... 12. Tribunalul Gorj - Secția penală apreciază că dispozițiile criticate respectă exigențele constituționale referitoare la calitatea legii, respectând condițiile de claritate, precizie, previzibilitate și accesibilitate, nefiind contrare dispozițiilor art. 1 și 21 din Constituție. Faptul că de reducerea limitelor pedepselor prevăzute de lege beneficiază inculpatul care acoperă integral prejudiciul cauzat în cursul urmăririi penale sau până la primul termen de judecată nu are
DECIZIA nr. 867 din 14 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/253578]
-
16 din Constituție. O soluție constituțională ar fi, în opinia instanței, ca art. 10 din Legea nr. 241/2005 să se raporteze la prejudiciul stabilit de organele judiciare. Totodată, instanța opinează că aceste dispoziții nu îndeplinesc nici criteriile de claritate și previzibilitate, în condițiile în care pretențiile părții civile cuprind întotdeauna și accesorii care nu sunt calculate decât după achitarea efectivă a debitului principal, astfel că, în multe situații, cuantumul total al pretențiilor civile este cunoscut de către inculpat după depășirea termenului-limită
DECIZIA nr. 867 din 14 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/253578]
-
obiect soluționarea unei acțiuni privind acordarea de măsuri reparatorii pentru imobile preluate abuziv în perioada regimului comunist. ... 5. În motivarea excepției de neconstituționalitate se arată că art. 33 alin. (3) din Legea nr. 165/2013 încalcă principiul legalității, prin lipsa de previzibilitate a normei legale, dat fiind faptul că, în ipoteza în care entitățile învestite de lege nu fac publice informațiile cu privire la numărul de notificări rămase nesoluționate, încă de la momentul de la care încep să curgă termenele de soluționare
DECIZIA nr. 857 din 14 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/253853]
-
a calcula termenul aplicabil prevăzut de art. 33 alin. (1) din lege. ... 9. Curtea de Apel Constanța - Secția I civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, invocând jurisprudența Curții Constituționale în materie. De asemenea, apreciază că problema lipsei de previzibilitate a modului de calcul al termenelor la care se aplică termenul de 6 luni prevăzut de art. 35 alin. (2) din lege, ca urmare a pretinsei nerespectări a obligațiilor instituite prin art. 33 alin. (3), constituie un aspect care trebuie
DECIZIA nr. 857 din 14 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/253853]
-
la caz la caz, câtă vreme sancțiunea nerespectării acestor termene de decădere, de către cei care se consideră îndreptățiți la măsuri reparatorii, se aplică dacă a fost cunoscut în mod public momentul începerii curgerii lor. Cerința de claritate și de previzibilitate a legii obligă entitățile învestite, din acest punct de vedere, la comunicarea publică a datelor necesare calculării respectivului termen. Prin urmare, revine instanței de contencios constituțional să evalueze dacă din această perspectivă se ridică o problemă de neconstituționalitate sau dacă
DECIZIA nr. 857 din 14 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/253853]
-
art. 16 (privind evitarea paralelismelor) și ale art. 17 (asanarea legislației) din Legea nr. 24/2000. Acest fapt poate conduce la apariția unor situații de incoerență și instabilitate legislativă contrare principiului securității raporturilor juridice și la încălcarea principiului privind claritatea și previzibilitatea legii, consacrat de art. 1 alin. (5) din Constituție. Așadar, Legea nr. 55/2020 are același obiect de reglementare cu cel al Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 68/2020. ... 16. Totodată, prevederile Legii nr. 55/2020, în ansamblul său, încalcă principiul proporționalității
DECIZIA nr. 36 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253878]
-
sarcina statului român obligația implementării unor proceduri simplificate și eficiente, întemeiate pe măsuri legislative și pe o practică judiciară și administrativă coerentă, precum și obligația adoptării unor reguli de procedură clare și simplificate, care să acorde sistemului de despăgubiri o previzibilitate sporită. Prin aceeași decizie, Curtea a mai reținut, de asemenea, că prin hotărârea-pilot menționată a fost lăsată, însă, statului român o largă marjă de apreciere în privința mijloacelor prin care să îndeplinească obligațiile juridice impuse și să garanteze respectarea drepturilor
DECIZIA nr. 9 din 21 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253601]
-
din 29 martie 2000, pronunțată în Cauza Rotaru împotriva României, paragraful 55). Prin Hotărârea Curții Europene a Drepturilor Omului din 24 mai 2007, pronunțată în Cauza Dragotoniu și Militaru-Pidhorni împotriva României, paragraful 35, s-a statuat că semnificația noțiunii de „previzibilitate“ depinde într-o mare măsură de conținutul textului despre care este vorba, de domeniul pe care îl acoperă, precum și de numărul și calitatea destinatarilor săi. Previzibilitatea legii nu se opune ideii ca persoana în cauză să fie determinată să
DECIZIA nr. 27 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/254581]
-
sintagma „sunt utilizate în activitatea autorităților și instituțiilor publice centrale și locale“, cuprinse în Legea nr. 7/1996, generează un conflict de legi, respectiv cu dispozițiile art. 22 din Legea administrației publice locale nr. 215/2001. Totodată, lipsa de claritate, precizie și previzibilitate a dispozițiilor criticate încalcă obligația legiuitorului de a adopta legi care să respecte cerințele de calitate ale acestora, fiind circumscrise principiului legalității prevăzut la art. 1 alin. (5) din Constituție. ... 7. Astfel, se arată că normele criticate nu precizează pentru
DECIZIA nr. 853 din 14 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/254662]
-
efect decât cele de stabilire a liniei de hotar, este de natură să contravină prevederilor art. 1 alin. (5) din Constituție privind cerințele de calitate a legii. Invocă în acest sens jurisprudența Curții Constituționale referitoare la cerințele de claritate și previzibilitate a legii. ... 9. Tribunalul Suceava - Secția de contencios administrativ și fiscal apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. În acest sens, apreciază că nemulțumirea autoarei excepției rezidă din modul în care această sintagmă este interpretată de instituțiile statului (în cazul
DECIZIA nr. 853 din 14 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/254662]