872 matches
-
nea Mitică Sinu - părăsesc țara, trecând Dunărea înot, în apropierea localității sârbe Ogradina și ajung în lagărele de muncă și închisorile Iugoslaviei lui Tito. Era ziua de 20 octombrie 1948... Șapte luni în Iugoslavia Așa începe pentru Genu Ștefănescu drumul pribegiei, plin de piedici și încercări, dar în fața cărora nu s-a dat bătut. Un traseu plin de umilințe, de temeri și incertitudini va marca puternic existența lui și-a prietenilor săi pe timpul celor șapte luni petrecute la sârbi. De la Tekia
UN ALT FEL DE PAŞOPTIŞTI ROMÂNI ÎN FRANŢA, CANADA ŞI STATELE UNITE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 311 din 07 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355419_a_356748]
-
depășit și viața mai frumoasă. Unul dintre cei care-i sunt alături și cu care leagă o prietenie frumoasă este Mitică Sinu. Întâlniri de suflet Eugen Ștefănescu era deja în Canada atunci când nea Mitică părăsea Franța pentru a-și continua pribegia pe continentul nord-american. S-au revăzut în Țara frunzei de arțar, la Vancouver. Atunci când se întâlnea cu Eugen Ștefănescu, Dumitru Sinu se simțea în largul lui, pentru că putea vorbi în tihnă despre subiecte pe care nu le putea aborda cu
UN ALT FEL DE PAŞOPTIŞTI ROMÂNI ÎN FRANŢA, CANADA ŞI STATELE UNITE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 311 din 07 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355419_a_356748]
-
de dinainte de „realismul socialist”, dar mai ales din „ obsedantul deceniu...1980 - 1989... Modele cu adevărat benefice, fără a ne gândi la imitație, ci doar la discursul „cronicii de familie” - dar unul strămutat sub alte ceruri și în alte destine, Calea Pribegiei, sau a exodului ce amintește halucinant de ale evreilor de demult... consider că îi sunt Ion Lăncrănjan (Suferințele urmașilor), un scriitor român și un roman de neuitat. Personaje ca SINU sau MITICĂ ale lui Octavian Curpaș, sunt leit TIPOLOGICE cu
DESPRE CONDIŢIA STRĂ-MUTĂRILOR: IMPRESII LA O CARTE A DIMENSIUNII ROMÂNEŞTI A EXISTENŢEI SAU PARABOLA BERZEI OARBE ... de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 300 din 27 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356986_a_358315]
-
XX UN ALT FEL DE "PAȘOPTIȘTI"ROMÂNI ÎN FRANȚA, CANADA ȘI STATELE UNITE Autor: Octavian Curpaș Publicat în: Ediția nr. 294 din 21 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului Autor, OCTAVIAN CURPAȘ Editura "Anthem" Arizona, SUA, octombrie 2011 CAPITOLUL II Amintiri din pribegie - Refugiat în Iugoslavia Încă o zi se apropie de sfârșit. Soarele a coborât spre zenit, iar lumina amurgului îmbracă totul în tonuri de roz, liliachiu, roșu și albastru. În această seară stau de vorbă cu nea Mitică. Amintirile lui curg
EXILUL ROMÂNESC LA MIJLOC DE SECOL XX UN ALT FEL DE PAŞOPTIŞTI ROMÂNI ÎN FRANŢA, CANADA ŞI STATELE UNITE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 294 din 21 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356552_a_357881]
-
părăsit țara. Anul 1948 a excelat prin numărul de emigrări, pentru că atunci s-a declanșat cel mai mare val de refugiați politic, din perioada postbelică. În aceste vremuri de restriște, marcate de puternice frământări politice și sociale, a luat drumul pribegiei și domnul Dumitru Sinu. Împreună cu alte șapte persoane, a trecut granița pe la sârbi. Cei care l-au ajutat să fugă din România au fost legionarii, cu toate că amicul meu, cunoscut între prieteni ca nea Mitică, nu făcuse parte niciodată din gruparea
EXILUL ROMÂNESC LA MIJLOC DE SECOL XX UN ALT FEL DE PAŞOPTIŞTI ROMÂNI ÎN FRANŢA, CANADA ŞI STATELE UNITE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 294 din 21 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356552_a_357881]
-
tradiții. Astfel pridvorul este plin de ghivece cu flori, iar în chilii pe toți pereții și pe jos se află covoare tradiționale și este păstrată cu sfințenie o cruce care a fost pictată de călugării de la Botoș când erau în pribegie. O acțiune de împărtășire duhovnicească a românilor de dincoace și de dincolo de Prut a avut loc la Mânăstirea „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril” unde se află un orfelinat de aproximativ 50 de copii care au avut ocazia de a interacționa
FESTIVALUL NATIONAL AL PASTRAVULUI, CIOCANESTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1177 din 22 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354982_a_356311]
-
împrejurărilor istorice și spațiului geopolitic căruia aparținea Maramureșul și a interesului Imperiului Austro - Ungar față de aceste meleaguri, însuși voievodul Bogdan din Cuhea Maramureșului, unul dintre cei mai reprezentativi, a fost nevoit să-și părăsească Maramureșul drag și să plece în pribegie peste munți, unde pune bazele statului Moldova - 1359. Din anul 1739 - cu ultimul episcop ortodox amintit cu numele și până în anul 1937, Maramureșului nu i-a fost permis să aibă episcop ortodox datorită uniației, care a fost o acțiune politică
2012... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 544 din 27 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/355092_a_356421]
-
se întreabă de ce n-am mâncat. Dacă tot n-am mâncat, m-a podidit plânsul de voi, trebuia să fac și eu ceva! [ ... E prea multă durere în suflete și prea puțină piatră să se poată ridica un mausoleu al pribegiei românești. Am cutreierat Iugoslavia, Bulgaria, Turcia, toate aceste popoare au ceva ce noi nu avem, puterea de a călca peste sufletele oamenilor cu bocancii plini de noroi." „El Desconocido” se citește cu mult interes și cu multă plăcere, nu numai
MARIN TRAŞCĂ – „EL DESCONOCIDO” de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 571 din 24 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/355110_a_356439]
-
înseamnă să-ți fure cineva bucățica de pâine, [ ... ] cum este să fii vândut chiar de cei în care ai avut încredere, să fii mințit cu acte în regulă de către o societate care cu greu își va găsi identitatea”, ia calea pribegiei și începe să numere „destinele ce treceau Dunărea spre locul unde ar putea amăgi seceta abătută în politică și în buzunarele noastre.” Autorul mărturisește: „Mă vedeam cum îngroșam, și eu, numărul celor ce treceau puntea cea mare dincolo, spre lumea
LA CUMPĂNA DINTRE „DRAGA” DE VIATA ŞI LUMEA DE „DINCOLO”: EL DESCONOCIDO! de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 571 din 24 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/355112_a_356441]
-
grădină uscată ... un coșmar. A căzut în genunchi, lacrimi grele șiroiau pe obrajii lui. Și-a pus fruntea pe asfaltul rece, neprimitor. Trupul slăbit de suferință s-a cutremurat sub povara durerii. Prea multă obidă în ființa firavă după atâta pribegie. -Ce cauți aici? Băiatul s-a ridicat. Prinsese curaj. Un bătrân cu barbă, albit de ani stătea sprijinit într-un toiag, cu o clepsidră în mâna dreaptă. -M-am întors de departe. Aici este casa mea. -Cine ești tu? Cum te
COPIL PRIBEAG de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 243 din 31 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/356081_a_357410]
-
m-ai lovit c-o nevăzută spadă, Mai dă din când în când și pe la noi, Întreabă-ne de griji și de nevoi. Mai lasă-ne la prânzul de minuni, Coboară peste răi și peste buni, Am ostenit mereu prin pribegii, Tot așteptându-Te, Doamne, să vii. Referință Bibliografică: Rugăciune / Ion Ionescu Bucovu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2292, Anul VII, 10 aprilie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Ion Ionescu Bucovu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a
RUGĂCIUNE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 2292 din 10 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368823_a_370152]
-
din 06 decembrie 2015 Toate Articolele Autorului Azi e sărbătoare! Autor Urfet Șachir Azi, de sărbătoare, măndră Romănie, Să îți aduni fiii de prin băjenie, Căci ei îți sunt sănge, leac și bucurie, Nu-i lăsa să-nghită colb de pribegie! Dorul lor de țară, dor de Eminescu, Freamătă prin codri și tremură pe prund Prin apa cristalină de izvor iubit De poetul nostru ce mult a pătimit. Cheamă iar la tine brațele vănjoase Să-ți refacă haina ‘ceea de mătase
AZI E SĂRBĂTOARE! de URFET ȘACHIR în ediţia nr. 1801 din 06 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369071_a_370400]
-
SPRE POLUL NORD Autor: Elena Spiridon Publicat în: Ediția nr. 1407 din 07 noiembrie 2014 Toate Articolele Autorului am să mă mut la Polul Nord ghețarului să-i fiu soție să nu mai văd frunza pe ram ce pleacă iute-n pribegie să mă trezesc în miez de noapte cu boreala rece-n gând să curgă valuri de lumină iar visele să își dea rând pustiul să-și acorde lira la geamul meu s-ascult ferice hai, nu mai plânge-n palme
SPRE POLUL NORD de ELENA SPIRIDON în ediţia nr. 1407 din 07 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/369115_a_370444]
-
află în apropiere. Aflând bunica că-i arestat, degrabă s-a dus la un avocat foarte bun prieten de familie cu bunicii mei, acest om și-a riscat viața, cariera și familia (care mai târziu prigonita fiind a luat drumul pribegiei, o parte prin capitală iar o parte pe pământuri străine prin America). Înarmat cu înscrisuri de pe la judecătoria Vișeu și cu-n întreg arsenal avocățesc încerca să-l elibereze. În acest răstimp bunicul încarcerat fiind întâlnește o cunoștință care era vizitiu
PETIŢIE CĂTRE VREMURILE ODIOASE I de SORIN ANDREICA în ediţia nr. 213 din 01 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370810_a_372139]
-
-ne magnifica creație „Doina de jale; un adevărat zeu Pan al zilelor noastre, care ne-a făcut să înțelegem pe deplin vorbele și trăirile sale: „DOINA, regină peste regine, mi-a fost ca o bună MAMĂ în toți anii de pribegie... petrecuți în străinătate, când am vărsat o fântână de lacrimi amare, dar am trăit cu trupul și sufletul tot în plaiul patriei, alături de românii mei dragi. Doar Ea m-a sfătuit să nu-mi pierd credința în puterea Mântuitorului nostru
DOR DE EMINESCU de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1484 din 23 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370402_a_371731]
-
teroarea roșie le-a dezmembrat comunitatea monahală: o parte dintre monahii au fost arestate, iar cea mai mare parte a fost exclusă din monahism. Motivul fiind același: credința și iubirea de Dumnezeu și de Neam! După eliberare în perioada de pribegie i-au apărut alte volume de poezii: „Icoane pentru paraclis”, „Din pribegie”, „Grădina Doamnei” și „Alte poezii”. În paralel cu poezia a tradus opere ale Sfinților Părinți: Origen cel Mare, Grigorie de Nyssa, Isaac Sirul, Simion Noul Teolog. După Evenimentele
CINSTIREA FECIOAREI MARIA ÎN SLOVA MARILOR POEŢI CREŞTINI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/370423_a_371752]
-
fost arestate, iar cea mai mare parte a fost exclusă din monahism. Motivul fiind același: credința și iubirea de Dumnezeu și de Neam! După eliberare în perioada de pribegie i-au apărut alte volume de poezii: „Icoane pentru paraclis”, „Din pribegie”, „Grădina Doamnei” și „Alte poezii”. În paralel cu poezia a tradus opere ale Sfinților Părinți: Origen cel Mare, Grigorie de Nyssa, Isaac Sirul, Simion Noul Teolog. După Evenimentele din Decembrie 1989, Maicile care au supraviețuit prigoanei atee, între care și
CINSTIREA FECIOAREI MARIA ÎN SLOVA MARILOR POEŢI CREŞTINI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/370423_a_371752]
-
și oamenii tăi, Băilă. Condiția este să vă potoliți. Eu am garantat pentru voi și sper să nu mă faceți de rușine. Construiți-vă case, aduceți-vă nevestele și copiii, cei care aveți, ailalți însurați-vă și gata ! Isprăviți cu pribegia! * Peste ani, pe valea Oltețului, pe o parte și alta a acestuia, au înflorit două sate de oamenii liberi și harnici, urmași ai vechilor haiduci, Grădiștea și Băești, sate ce poartă cu mândrie numele celor doi haiduci Grădea și Băilă
HAIDUCII de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 2302 din 20 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369497_a_370826]
-
-n apogeu.” Remarcabile sunt de asemenea poeziile adunate în capitolul " Despre ei... despre noi..." "Hulpavii vulturi fură de la bătrâne, lacrimi, din coșul veșnic gol. Le fură cornul de la gură, copiilor flămânzi...” ... și românii cei mulți, nevoiți să plece deseori în pribegie, departe de țară și de cei dragi, pentru a putea pune o pâine pe masă copiilor. Deloc surprinzător pentru mine, urmează capitolul "Neuitare", dedicat geniului poeziei românești: Mihai Eminescu, poetul care a iubit nespus România și poporul român. "Sub plopii
ÎMPLINIRE PRIN IUBIRE de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1734 din 30 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369567_a_370896]
-
Mitropolitul Bucovinei în ridicarea Așezământului Românesc de la Ierusalim, acolo unde, prin inițiativa superiorului de atunci - Părintele Arhimandrit Timotei Aioanei, ierarhul cel ziditor, Visarion Puiu, a fost încrustat ctitor la 50 de ani de la marea sa trecere din lume în amara pribegie. Inserarea portretului ierarhului cu țara în inimă se constituie, totodată, într-un binemeritat omagiu postum, adus prin cuvinte ce ard ca lumânări întru veșnica amintire a strădaniilor sale ctitoricești: „Mitropolitul Visarion a aflat ¬înaintea Domnului răsplătire pentru multele sale osteneli
CHIPURI DE IERI ŞI DE AZI ÎN RAMA VEŞNICIEI, COLECŢIA „MEDIA CHRISTIANA”, SERIA „LUMINA”, A EDITURII BASILICA, 2015... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1831 din 05 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368174_a_369503]
-
viță regească, Din suflet să-i vindece rana; Urmând cinci fiice să se nască. Dar drumul istoric se frânge Și regim comunist apune În revoluție de sânge, Pentru destin cu vremuri bune. Regele în țară revine, După o viață-n pribegie; Dar suflet îneacă-n suspine, Că țara nu e monarhie. Iar moartea pe rege-l desparte De credincioasa lui soție, Ce-i duce pe căi neumblate, Sufletu-n altă-mpărăție. Români vin în straie cernite La sobru pelerinaj regal, Memorial
MONARHIA-FILE DE ISTORIE de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 2052 din 13 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/362565_a_363894]
-
Basarab, pseudonim literar) este invitatul meu în a ne destăinui fapte, întâmplări, realizări, dintr-o interesantă și exemplară viață de om. În anul 1941, aflându-se sub ocupație sovietică, familia sa scapă dintr-o coloană de deportați și ia drumul pribegiei: Boris avea 12 ani. Un lung și istovitor periplu prin orașe din România începe în primăvara lui 1944 odată cu spargerea frontului pe Nistru, la nici 15 ani împliniți: Călărași, Râmnicu Sărat, Beiuș, se încheie în Cetatea Episcopală a orașului de pe
INTERVIU DE EMILIA ŢUŢUIANU de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 1511 din 19 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353191_a_354520]
-
și atitudine libidinoasă, de ridicare din mocirla trecutului a SFÂNT-POPORULUI ROMÂN încă ține! Că de lumea mai tresărită nu ne pasă, pentru că ei când se vor trezi din buimăceală s-o ia razna spre granițe salvatoare. Se vor duce în pribegie și umilințe! Bieții de ei! Dar cu copiii noștri, cu bătrânii noștri, cu lumea bună, lumea culturală, lumea spirituală, cu creatorii în majoritatea lor NOBILI și aristocrați, săraci, dar NU cu duhul, ce aveți? Oare nu au suferit destul, zi
ODISEEA UNUI DESTIN POLITIC de CORNEL DURGHEU în ediţia nr. 1991 din 13 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/352739_a_354068]
-
bătrânii noștri, cu lumea bună, lumea culturală, lumea spirituală, cu creatorii în majoritatea lor NOBILI și aristocrați, săraci, dar NU cu duhul, ce aveți? Oare nu au suferit destul, zi de zi, în ultimii 60-70 de ani? Trăiesc suferințe și pribegii, și asta pentru a ne aduce un zâmbet pe față, o floare, o rază de lumină și speranța că într-o bună zi totul va fi mai bine, mai frumos, mai nobil și mai ONORANT pentru condiția umană și existența
ODISEEA UNUI DESTIN POLITIC de CORNEL DURGHEU în ediţia nr. 1991 din 13 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/352739_a_354068]
-
ecou să urce-n piscul munților. În slăvi să ducă gânduri creatoare, apoi să se întoarcă în taină de dor. Petale din Crăiasa Primăvară, Luceafărul cu raze să-i mângâie. Cum brațe o strângeau odinioară, pe Veronica în amor de pribegie. Pribeagă este iubirea pe alei, la braț cu dorul evadat din vise. Se scaldă-n balsamul florilor de tei, când pleoapele gândului sunt deschise. Din cer albastru când privește-n ape, Luceafărul coboară-n amintire. Dorul își lasă prin tainică
MIHAI EMINESCU, POEME de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1631 din 19 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352943_a_354272]