11,061 matches
-
nu le pot răpi; de ar găuri inima sfinților, locul unde se află mai cu seamă bărbăția sufletului lor, de le-ar tăia-o în bucăți, mii, nici atunci nu le pot lua bogăția, dimpotrivă, o fac și mai mare. Pricina este Dumnezeu, Care locuiește în sufletele lor, în astfel de suflete. Iar pe Dumnezeu e cu neputință săL învingă cel ce se luptă cu El, ci trebuie neapărat să plece rușinat și să fie biruit cu rușine”. (Sf. Ioan Gură
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
fi încheiat, primea cununa biruinței. Gândește-te cât de mult se rușina tiranul. O fetișcană îl rușina pe omul care era înconjurat de soldați voinici ce Țineau în mâini săbii tăioase. Vezi cum încercarea și suferința devin de multe ori pricini de laudă?” (Sf. Ioan Gură de Aur, în vol. Problemele vieții, p. 27-28) „Vezi că se măresc suferințele, pentru ca să ajungă și mai strălucită răbdarea mucenicilor și să fie cunoscută de toți puterea nespusă a lui Dumnezeu?” (Sf. Ioan Gură de
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
pentru reconfigurarea formelor. Împăcînd contrariile și unificînd cronologiile, recontextualizînd istoria și incorporînd virtualul, Dumitraș se așază incontestabil în plin enciclopedism postmodern, acolo unde succesiunea se varsă în simultaneitate și unde memoria lasă tot mai mult loc percepției nemijlocite. Din această pricină parcursul artistic însuși este unul sintetic și globalizator, el integrînd firesc în sincronie toate reperele unei diacronii încețoșate. Max Dumitraș este, rînd pe rînd, dar și simultan, pictor și sculptor, provocator și actor, fotograf, cercetător și curator. El manipulează, cu
Maxim Dumitraș by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10442_a_11767]
-
relaxat picioarele pe bancheta din față, antreprenorului cu mâna încărcată de ghiuluri și brățări, iubitor de mititei, ceafă de porc și mujdei care și-a scos secretara la restaurant și a cărui principală metodă de seducție este să-i caute pricină chelnerului. Care este elementul comun al tuturor acestor oameni din sfere sociale atât de diferite? Agresarea voluntară sau involuntară a celor din jur. Și imposibilitatea acelora de a-i determina să-și schimbe comportamentul. Dacă există o dictatură a minorității
Viața la bloc by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10448_a_11773]
-
Îmi citați, pe drept cuvânt, afirmația că văd în Don Quijote "un om profund serios". Pe mine nu mă interesează dacă eroul lui Cervantes era sau nu "un nebun patentat", cum zice Ortega y Gasset. Și nu mă interesează din două pricini. 1). Dacă accept că Don Quijote era "un nebun patentat", cavalerul care se bate cu morile de vânt devine o problemă de psihiatrie. Trebuie s-o lămurească medicii. Eu, care-i urmăresc isprăvile, mă pot socoti un om sănătos, cu mintea
Octavian Paler: "Criza valorilor nu bântuie numai la Porțile Orientului" by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10498_a_11823]
-
ci va vegeta mereu“. Avertismentul din anul 1939 al teologului ortodox român rămâne periculos de valabil. Prestația și conștiința mireanului în Biserica noastră rămâne problematică, iar relația dintre Ortodoxie și spațiul public din România arată prost. Trei motive, cauze și pricini pot fi invocate aici și acum pentru a înțelege de ce statutul mireanului este astăzi nedefinit, difuz, contestat. Pe de-o parte, „dictatura“ liberei cugetări, dominantă în spațiul public, care vituperează - de cele mai multe ori liberă de orice cugetare - la apariția vreunei
Despre cine suntem noi astăzi, cum (mai) suntem noi astăzi ortodocşi şi în ce (mai) credem noi, românii de astăzi – din perspectiva şi în viziunea sociologului român Dan Dungaciu… [Corola-blog/BlogPost/94287_a_95579]
-
și acum pentru a înțelege de ce statutul mireanului este astăzi nedefinit, difuz, contestat. Pe de-o parte, „dictatura“ liberei cugetări, dominantă în spațiul public, care vituperează - de cele mai multe ori liberă de orice cugetare - la apariția vreunei voci „reacționare“. A doua pricină este lipsa de coerență și de consistență a „turmei credincioase“, care, deși dominantă cantitativ, rămâne, calitativ, extrem de pestriță și incapabilă să își gestioneze lucrativ adeziunea statistică la cei „86% de creștin ortodocși“. În al treilea rând, lipsa capacității de „angajare
Despre cine suntem noi astăzi, cum (mai) suntem noi astăzi ortodocşi şi în ce (mai) credem noi, românii de astăzi – din perspectiva şi în viziunea sociologului român Dan Dungaciu… [Corola-blog/BlogPost/94287_a_95579]
-
lume. Dar demersul ăsta nu-i chiar o plăcere, cum s-ar crede. Dimpotrivă. Dincolo de logistica respectivă - diplome, sala pentru desfășurarea festivităților, invitațiile, protocolul - una dintre cele mai mari bătăi de cap ți-o dă reunirea autorităților în ziua cu pricina. Cu o lună înainte, eu tatonez terenul, îl consult și pe primar, și pe prefect, și pe președintele Consiliului Județean, care, la rândul lor, își consultă agendele, se arată amabili și îndatoritori cu presa, dar o lasă încurcată că... „nu
La vânătoare de premii şi autorităţi [Corola-blog/BlogPost/94359_a_95651]
-
sufletul sub sîni... Cum să-ți mai caut sufletul sub sîni, Cînd roua mi se-ncheag-opacă-n iarbă? Mi-s umerii căzuți, fluturi străini Îmi taie fața, nu mai știu să-mi șteargă Cu-aripa lor, mîngîietori, obrazul. Vezi? Apele se-nvîrt fără pricină În reci bulboane, ne măresc necazul Și doar nainte-aveau căderea lină, Alunecau pe lîngă trupurile noastre, Ferindu-se plăcerea să ne-o-ncurce În legănarea lor atît de dulce, Încît chiar Domnul, dintre perne-albastre, Se apleca să ne privească-ncolăcirea Ce
Poezie by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/4051_a_5376]
-
împărțit de mult. Ducem pe spatele noastre de delfini, curbate, aerul greu, bucuria de-a fi - teribil suspin al zeului nevisat de uriașii din Delphi. Dintre formele vechi, prăfuite, am ales cercul. Ba chiar cercul însuși ne-a ales din pricini numai de el intuite. Alergam, visam ca într-un joc divin, fără sfârșit, dictat de stalactite. Din ce în ce mai singuri alergam, pluteam mai puternici și mai frumoși, se pare, departe de adevăr, dreptate, dintr-o vie stâncă ciopliți printre scoici, alge, pietre
Poezie by Aura Christi () [Corola-journal/Imaginative/4602_a_5927]
-
mai mari pe Iosif în fântână, fiindcă era preferatul tatălui lor, Iacob? O explicație a preferinței acestuia din urmă avem: înșelat de Laban, el făcuse primii copii cu Lia, sora mai mare a Rahilei, mezina iubită și rămasă din această pricină stearpă până la nașterea neașteptată a lui Iosif; dragostea pentru Rahila o trece asupra lui Iosif. Să observăm și că Rahila este, și ea, fiica cea mică, deșteaptă și frumoasă. Dar de ce mezinul e totdeauna isteț și biruitor, în Capra cu
Fusta by Gellu Dorian () [Corola-journal/Imaginative/6132_a_7457]
-
un moment de rătăcire, cultura viței de vie. Relațiile cu vecinii, care importau masiv din vinul dacic, se răciseră pînă la incidente de graniță. Prefectul roman își instalase acolo un fel de palat de justiție în aer liber și judeca pricinile de patru ori pe lună. Nu avea multe de judecat, de regulă băștinașii nu recurgeau la arbitrajul lui pentru că era străin. Dreptul dacic nu avea nici o legătură cu dreptul roman și nici cu noțiunea de dreptate, așa cum a fost înțeleasă
Proză by Horia Gârbea () [Corola-journal/Imaginative/6593_a_7918]
-
cocoloașe de manuscrise - de n-aș vedea, dinspre margini, ponosita prețiozitate a cuvintelor și ce hrană sunt ele pentru perdanții de memorie afectivă și cum sunt asmuțite apoi ca într-o încăierare de ultime ore și clipe; îmi sunt atâtea pricini neprietenoase și abuzive fotogenice din profil, totuși - întrucât limitele acelea (dintre Atunci și Acum) prodigios de simple și scunde dezvoltă o formă rară de magnetism celest: până ce se contopesc într-o singură linie, prea sidefie, parcă, și care, la rândul
Poezie by Alexandru SFÂRLEA () [Corola-journal/Imaginative/8171_a_9496]
-
și acuzîndu-i că s-au jucat de-a politica, nu e decît a-ți da pe față o dublă frustrare: de a nu fi fost tu însuți nici vedetă și de a nu fi reușit să intri în jocul cu pricina decît ca băiat de mingi. * Septentrion literar (nr. 4-5, 2003) de la Cernăuți este o publicație interesantă și echilibrată pe care o scot, în condiții deloc ușoare, cîțiva scriitori români din Bucovina aflată sub administrație ucrainiană. Ne bucură lipsa exceselor, mai
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13151_a_14476]
-
înțeleasă ca o formă eficientă de consacrare și ca un garant al eternității, sculptura a fost, într-o bună măsură, pîndită permanent de riscul confiscării oficiale. Dacă nu prin agresiune directă, oricum prin nenumărate forme de presiune subtilă. Din această pricină, puține sînt celelalte genuri artistice în care tensiunile istoriei, sau chiar energiile ei destructive, să se fi manifestat cu atîta evidență ca asupra statuarului. Dar tocmai această aventură a sculpturii noastre de for, de multe ori dramatică și hilară în
Monumentul public by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13173_a_14498]
-
și tot sub mîna liderului PRM, și după ce și-a ratat înregistrarea ca marcă și a fost înscrisă de Ziua), numărul 704 din ianuarie 2004. Și ce citește? E ușor de ghicit. Cam tot ce se scria în gazeta cu pricina înainte ca antisemitismul și trivialitățile mincinoase ale dlui Tudor să își schimbe culoarea părului. Israelienii care-i fac campanie electorală ipochimenului ar trebui să citească articolul dlui Cornea. Și nu numai ei. * Pe aceeași temă, Observatorul cultural din 20-26 ianuarie
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13179_a_14504]
-
mecanizată ineficient și lipsită de cea mai elementară grijă față de animale), făcînd, în schimb, apologia celei...capitaliste de peste Ocean: “La noi în comună, au venit niște filme care arată viața oamenilor în America. Arată cum se împușcă dînșii, din diferite pricini și certuri și neînțelegeri; ăsta e un aspect, dar celălalt aspect este grija pe care o au dînșii față de cal. Și eu m-am gîndit că dacă în America, țară cu așa o mecanizare mare, oamenii n-au renunțat la
Alexandru Monciu-Sudinski: biografii comune ale comunismului by Ion Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/13165_a_14490]
-
pustiu, rar străbătută de turiști și în apropierea căreia am stat, ducându-mă și revenind, aproape un ceas... O nevoie presantă, între timp, de mult amânată, la un moment dat mă făcuse să alerg, să mă îndepărtez, căutând locul cu pricina, unde șapte japonezi mă înconjurară imediat înaintea vaselor albe de porțelan, vorbind între ei gutural și râzând tare, pe când o ceată de alți zece cu aparatele pe umăr, așteptau la rând, - și mă-ntorsei fuga ca într-o gară când
Luvru by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13262_a_14587]
-
și opiniile actorului), ci Apus de soare. Costel Constantin e de părere că piesa e o „melodramă romantică” (adică un fel de Ruy Blas, nu e așa?) în care Delavrancea „nu respectă adevărul istoric”. Actorul a ajuns la concluzia cu pricina nu răsfoind ediția critică Delavrancea în care, în Note, este reprodusă documentarea minuțioasă a scriitorului cînd și-a pregătit piesa. Printre texte era Istoria lui Ștefan cel Mare de N. Iorga, pe care Costel Constantin declară a o fi citit
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13229_a_14554]
-
Păunescu (un fals caz, în opinia criticului), cu precizări binevenite despre ce s-a discutat în Catedra de Literatură a Facultății de Litere (și în legătură cu care, în presă, au apărut informații inexacte) și despre „puterea” efectivă pe care dezbaterea cu pricina o are în evoluția tezei lui A. P. etc. Cronicarul nu știe, în altă ordine de idei, dacă se cuvine să-i mulțumească dlui Lefter că a oprit de la publicarea în Observator a unor critici severe despre dnii Manolescu, Liiceanu și
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13229_a_14554]
-
Jurnalul de la Humanitas * În aceeași publicație, dl. Traian Ungureanu, recent mazilitul de la B.B.C., scrie un senzațional reportaj despre echipa de fotbal a Ungariei care zdrobea, cu o jumătate de secol în urmă, pe Wembley echipa țării care inventase sportul cu pricina. O veritabilă pagină de istorie, acest reportaj. Poate că bănuindu-l în stare să reamintească, și cu sînge rece! dezolanta înfrîngere a Angliei din 25 noiembrie 1954, conducerea principalului radio britanic l-a pus pe dl. TRU pe liber! * Un
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13274_a_14599]
-
Sîrbu, s-a împușcat sau a fost împușcat din greșeală de șoferul său la o partidă de vînătoare, la sfîrșitul anului trecut. Nu se știe limpede. Ce s-a aflat, după multe cazne din partea ziariștilor, e că la vînătoarea cu pricina au mai luat parte premierul Năstase și alte personalități, bărbați unul și unul. Și toți acești bărbați cu înalte funcții în stat au tăcut mîlc după accidentul nefericitului ministru. Ilie Sîrbu a fost transportat la spital pe furiș, de parcă săvîrșise
Vînătoarea penală by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13273_a_14598]
-
să mă remonteze cum trebuie: sau-sau...” (îngeri lichizi ies din oglindă). Nimic nu e cum trebuie, nimic nu e la locul său în alcătuirea lumii în care trăim. Tot ce ființează stă parcă sub puterea unui blestem. Din care pricină spiritul se impregnează de angoasă, se fracturează, decade. Simțind apropierea sfîrșitului, se livrează înainte de vreme acestuia printr-o contabilitate sepulcrală: „nu știu exact ce las în urmă./ mă simt cum trebuie să se simtă/ o familie ce tocmai se mută
Tratat de descompunere by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13260_a_14585]
-
cîteva iubiri și cîteva iluzii (pierdute, desigur!), ceea ce, în fond, e problema lui personală, se răfuiește din nou cu intelectualii și criticii din țară. Ce poți face decît să ridici din umeri? La un om tînăr și talentat, obsesia cu pricina este pur și simplu deprimantă. Saddam Hussein și procesul Ceaușeștilor Capturarea lui Saddam Hussein a dat de lucru presei centrale toată săptămâna trecută. Prins într-un fel de pivniță, lângă Tikirt, orașul său natal, fostul dictator al Irakului semăna mai
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13292_a_14617]
-
a sparge acest cerc vicios va trebui ca americanii să-l scoată la vedere pe Saddam Hussein, ras tuns și frezat, iar acesta să ofere suficiente detalii din care să reiasă, fără putință de tăgadă, că el e cel cu pricina * Mai nou, în presa centrală din România se semnalează că au dispărut documentele procesului Ceaușescu. Fără doar și poate că există destule persoane care au tot interesul ca documentele procesului să dispară. Dar dacă ziarele n-au făcut o greșeală
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13292_a_14617]