686 matches
-
din capul mesei. URSUZ: Îmi pierd timpul cu voi și mor de foame. CĂPITANUL SASU:(slugarnic) Trimit un slujitor după niște pâine, vin, o fripturică.. . URSUZ: (râde în hohot) Ha, ha, ha! Alea să le mâncați voi! Sângele proaspăt îmi priește cel mai mult! Ha, ha, ha! (către Conacu) Grăsanule, cred că mi-ai ajunge în noaptea asta! Ha, ha, ha! BOIER CONACU: Să lăsăm glumele... Vom merge cu daruri la Înalta Poartă să-i cerem domnia lui Papură Vodă, dar
REGATUL LUI DRACULA (III) (SCENARIU FILM) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1120 din 24 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347368_a_348697]
-
consumate. Mulți tineri s-au adunat în scară blocului și au făcut revelionul lor. Cu mugete, cu strigate, cu pocnituri, cu tunuri, rachete, cu întreg arsenalul explozibil cumpărat (de unde?) - că s-a zis că au fost confiscate. Nu mi-a priit nimic, nimic. Voiam doar liniște. N-am avut bafta. Astăzi încă, măi răsunau din când în când, ecourile exploziilor de ieri după amiază și de azi noapte. Agresiuni care-ți transforma viața în coșmar. Și nimeni nu iese în ușă
CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 732 din 01 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348790_a_350119]
-
explica el folosind fel de fel de argumente economico lingvistice. Ai hotel masă asigurată, piscină! Ce să faci la Igeștiul acela? Să faci mâncare de dimineață până seara, apoi să spui că ești obosită și nervoasă că nu ți a priit, că nu te ai odihnit? Nu am fost ani de zile, în fiecare vară doar la Igești? Să mergem și în altă parte, măcar să vedem cum e .Încerca Taty să o lămurească, dar Mamy, nimic. Ea voia la Igești și
LEGILE NESCRISE DE LA IGEȘTI de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 2089 din 19 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376737_a_378066]
-
Publicat în: Ediția nr. 2144 din 13 noiembrie 2016 Toate Articolele Autorului Mergea... Mergea... De când? Timpul se prelingea pe lângă el, nesocotindu-și măsura. La început numărase apusurile. Apoi, adunase răsărit după răsărit. Diminețile fiind mai reci, iar el, odihnit, îi pria socotitul. Până la urmă totul alunecă în nebăgare de seamă, înecat în cenușiul nesănătos din preajmă... Oricum, retina-i slăbită percuta arareori un soare alb-argintiu, ușor de asemuit cu luna... Nici urechile nu-l mai slujeau ca odinioară. Chiar de se
CĂLĂTORIA de ANGELA DINA în ediţia nr. 2144 din 13 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376950_a_378279]
-
și volănașe la mânecuțe iar în picioare cu niște pantofi ușori, la fel de albi ca și costumul. - Bună draga mea, bine că te-ai hotărât în sfârșit să vii. Ce bine arăți Adi! se minună Elena sincer. Se pare că-ți priește iubirea lui Radu. - Și ție, Italia, răspunse veselă Adriana, cu un alt compliment, strângând-o în brațe și sărutând-o pe ambii obraji. Se îmbrățișară cu multă căldură sufletească. Cei doi ani în care nu s-au mai văzut, se
ROMAN IN LUCRU , CAP. II de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1486 din 25 ianuarie 2015 () [Corola-blog/BlogPost/377045_a_378374]
-
mare de pericol mi-e uscatul și port aceeași haină cu-necatul ce și-a uitat voința descheiată. Știu să și cânt dar cântecu-mi lipsește adesea de pe harta ascultării. Prea inhibat de umbrele mustrării ieșirea-n lume parcă nu-i priește. Știu să desfac verigi de chibzuință dar mă-ncifrez și în necugetări și mă aprind devreme-n renunțări ca să îmi sting târziul în dorință. Știu și nu știu cum să-mi așez cuvântul în rama de poem, să nu-l ia vântul... Referință
ŞTIU... ŞI NU ŞTIU... de AURA POPA în ediţia nr. 2213 din 21 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/371640_a_372969]
-
-mi procură o stare de bucurie, găsind ceva captivant în acest subiect: - Ce mai face Radu? întrebasem amintindu-mi că avusesem o idilă scurtă, chiar înainte să-l cunosc pe Ovidiu. - Muncește foarte mult și este tot singur, nu-i priește Anglia, se gândește serios să revină definitiv în țară. - Singur, singurel? am întrebat eu distrată. - În sensul că nu are o relație stabilă, altfel, știi cum este el, asaltat tot timpul de fete... - Iar el nu poate rezista mai mult
ROMAN, EDITURA JUNIMEA 2013, CAPITOLUL 7 de DORINA GEORGESCU în ediţia nr. 2226 din 03 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/371674_a_373003]
-
tata și cei trei băiețași aruncau între dânșii priviri lucioase, nerăbdători să fie tors basmul din furca minunată cu aduceri-aminte. ... De când era pe lume, Natalia trăise la poala păduricii, crescând deodată cu arborii tineri și lăstarii fragezi ai acesteia. Îi pria fetei adierea vântului împarfumată de arborii vecini, iar verdele acestora îi dădeau veselă vigoare. Deprinsese de timpuriu multe, multe despe buruieni, iar răsplata sa dintâi fuseseră ieburile, ciupercile, florile, frunzele, roadele copacilor cu care se luase la întrecere trăind. Știa
DARUL NATALIEI de ANGELA DINA în ediţia nr. 2186 din 25 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371705_a_373034]
-
gândit azi noapte, abia aștept să te strâng în brațe, este greu pentru amândoi, dar în curând vei fi liberă și ne vom putea bucura de dragostea noastră. Gata, trebuie să mă întorc la spital, mulțumesc de cafea, mi-a priit, m-a revigorat și m-a pus pe picioare. O strânse pe Laura în brațe și-i fură un sărut, apoi plecă în grabă, nu înainte de a-și lua rămas bun de la mama Ioana și Ionuț. Timpul trecu rapid, vremea
de LUCHY LUCIA în ediţia nr. 1985 din 07 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379195_a_380524]
-
în: Ediția nr. 1978 din 31 mai 2016 Toate Articolele Autorului Mă pregătesc de plecare, Nu știu unde, nu știu când, Nu știu dacă va fi soare, Nu știu de va fi în gând. Sigur ... nu-i cu avionul, Zborul nu-mi priește, Precis ... nici poștalionul, Drumul prea-l lungește. Cu-o rachetă ... ar fi ceva, M-ar tentă, e-adevărat, Să încerc și altceva Din ce am visat. Însă banii sunt problemă, De-o rachetă, chiar nu am, Chiț c-o dau
FĂRĂ ȘINE SAU PERON de DORA PASCU în ediţia nr. 1978 din 31 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/369281_a_370610]
-
dubios, cu figură fioroasă și rânjet dogit. - Hei, ce faci, tinere american?, întrebă vioi, afișând un rictus de formol și strângând mai bine în mână valiza aceea îngustă și neagră pe care o căra cu el. Ia spune, ți-a priit acolo, departe de viața asta pur siciliană? - Bună, Ricco! Cred că da, mi-a priit, spuse el moale. Eduardo ieși din cabinetul său, își privi fiul curios, apoi îi făcu semn lui Ricco să intre. Ușile se închiseră ca întotdeauna
CEEA CE NE APARŢINE de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 1346 din 07 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362170_a_363499]
-
un rictus de formol și strângând mai bine în mână valiza aceea îngustă și neagră pe care o căra cu el. Ia spune, ți-a priit acolo, departe de viața asta pur siciliană? - Bună, Ricco! Cred că da, mi-a priit, spuse el moale. Eduardo ieși din cabinetul său, își privi fiul curios, apoi îi făcu semn lui Ricco să intre. Ușile se închiseră ca întotdeauna în urma lor. Fabrizio simți că ceva nu era în regulă și se opri în capul
CEEA CE NE APARŢINE de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 1346 din 07 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362170_a_363499]
-
colț de lume, în zadar/nu-mi construiesc un paravan,/nici turn de fildeș. Și, nu în van/par că de toate am habar,/că nu am un destin banal,/căci rostul vieții mi-am găsit! Pilula de pozitivism îi prii, adormind. Descuiase, cu chei nevăzute, porțile tărâmului stăpânit de Moș Ene aidoma picilor, cu o poveste, numai că ea și-o spusese singură... Referință Bibliografică: Romanul LEGĂTURA DE CHEI - CAPITOLUL 6 / Angela Dina : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1808
CAPITOLUL 6 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1808 din 13 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378643_a_379972]
-
alt farmec asupră-ne nu știm, destul că, la încheiarea unui articol în care condamnam fapta, cercam însă a explica cum instinctele rele, înclinările criminale ale oamenilor găsesc în precedentele create de principiile și apucăturile roșiilor o atmosferă ce le priește, pusesem și noi cuvintele, rămase în mintene la citirea ziarului din provincie, "Ale tale dintru ale tale". Nici prin vis nu ne trecea că, din întîmplare, puseserăm mâna pe una din acele locuțiuni mistice, din acele devize ale partidului roșu
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
artei practicate în acest oraș între orașele țării. La parterul impozantului Braunstein se află pe cale de a deveni și ea impozantă Galeria Cupola. Un scurt interludiu anecdotic, și asta doar din dorința de a pigmenta un pic așa cum îi și priește unei voioase rememorări momentul care trebuia să decidă denumirea noii galerii. Fiind pe atunci redactor pentru arte la Cronica și pregătindu-mi textul care urma să puncteze inaugurarea sălii, mi-am permis îndrăzneala de a și numi noua galerie: Cupola
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
per Don Carlo potrà questo bosco valer, ove Isabella sua sorridente apparì! Lasciai l' Iberia, la Corte lasciai, di Filip sfidando îl tremendo furore, confuso nel corteo del regio ambasciador; potei mirar l' alfin, la bella fidanzata! colei che vidi pria regnar sull' alma mia, colei, che per l' amor, regnerà sul mio cor! Io la vidi, al suo sorriso scintillar mi parve îl sole; come l' alma al paradiso schiuse a lei la speme, îl vol. Tânta gioia a me
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
giulivo, l'anima acqueto. Spento è quel sol, quel sorriso, quel raggio che mi fă vivo, che mi fă lieto! Tu alfin, Clemenza, pio genio immortal dal roseo riso, copri îl tuo viso sânto coll'orrida larva infernal! Ah! Dannazione! Pria confessi îl delitto e poscia muoia! Confession! Confession! La prova! Aria Mia madre aveva una povera ancella (Cântecul salciei) - din actul IV Rol : Desdemona, soția lui Otello Voce : soprana Fach : soprana lirica Loc de desfășurare : Desdemona relatează Emiliei povestea servitoarei
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
servitoarei mamei sale, Barabara, care fusese părăsita de iubitul ei. Mia madre aveva una povera ancella, Mi părea. M'ingiungse di coricarmi e d'attenderlo. Emilia, te ne prego, Distendi sul mio letto la mia candida veste nuziale. Senti! Se pria di te morire dovessi Mi seppellisci con un di quei veli. Son mesta tanto, tanto. 429 Mia madre aveva una povera ancella Innamorate w bella; Era îl suo nome Barbara; Amava un uom che poi l'abbandonò, cantava una canzone
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
Gloria! Otello fu. E tu. . .come șei pallida! e stâncă, e muta, e bella, pia creatură nata sotto malignă stella. Fredda come la casta tua vită. . . e în cielo assorta. Desdemona! Desdemona!. Ah. . .morta! morta! morta!. Ho un'arma ancor! Pria d'ucciderti. . .sposa. . .ți baciai. Or morendo. . .nell'ombra. . . în cui mi giacio. . . Un bacio. . .un bacio ancoră. . .ah!. . .un altro bacio. Discografia operei Otello Înregistrările sunt listate în ordine cronologică. Pentru fiecare poziție se precizează: dată înregistrării cu mențiunea
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
său apartament de pe Strada Principală nr. 24. Dacă lucrurile s-ar fi oprit aici, nu s-ar fi întâmplat nenorocirea! Numai că lucrurile nu s-au terminat aici! Wilhelm Grigorovici a constatat că nici în lipsa Monikăi Ivanova nu-i mai priește micul dejun: în timp ce încerca să-și realizeze ritualul, îi apărea mereu în față imaginea Monikăi Ivanova "cum își bătea pur și simplu joc de cafea". Or, se știe că micul dejun prefațează întreaga zi: dacă dimineața îți merge prost, e
[Corola-publishinghouse/Science/1520_a_2818]
-
nu toate aceste chemări sunt pe măsura ta sau te-ai simți Împlinit dacă le-ai atinge. Te las, și chiar te Încurajez, să tinzi către ele, cu speranța că singur vei face ordine și vei elimina ceea ce nu-ți priește. Mă rog, uneori, să fii dezamăgit În anumite privințe și s-o dai În bară mai degrabă acum decât mai târziu. În final, Încă un gând: ai grijă, fiindcă mă pot despărți oricând de tine și de căutările tale. Nu
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
norma chiar înainte de a se încheia schimbul sau nu am realizat deloc norma săptămânală. Nu există nici o garanție că o vor îndeplini în fiecare săptămână, dar, când o fac, îi lăsăm să se ocupe de proiectele lor speciale.” Operatorilor le priește provocarea. Își urmăresc progresele pe un grafic imens de 1,8/3 metri. Graficele reflectă efortul lor cumulat, iar fiecare echipă folosește o anumită culoare ca să-și marcheze contribuția la realizarea producției. Măsurătorile privind producția marcate prin coduri de culori
Managementul performanței. Strategii de obținere a rezultatelor maxime de la angajați by Aubrey C. Daniels () [Corola-publishinghouse/Science/2338_a_3663]
-
urmările ei. Un efect al gândirii aberante îl înfățișează și episodul insolit din Fără permis de export. În câteva narațiuni, B. atinge, asemenea lui I. Al. Brătescu-Voinești, o clapă a înduioșării (Șoimul, Singură). Lirismul edulcorează aici o proză căreia îi priește mai degrabă nota de asprime. Confirmând pronosticul unor comentatori (în primul rând, al lui G. Ibrăileanu) și învingându-și propriile temeri, B. scrie romanul Europolis (1933). O scrisoare neașteptată stârnește vâlvă între locuitorii Sulinei, vestind revenirea lui Nicola Marulis din
BART. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285660_a_286989]
-
strejii portului zări o mică barcă care, cu doi oameni într-însa, ieșa pe furiș și se îndrepta către Sorrenta... După ce îi strigă fără să aibă nici un răspuns, slobozi asupră-le carabina, însă glonțul se pierdu în valuri și, vântul priind velei cei albe a păscarului, Beppo și tovarășul său se făcură nevăzuți, dimpreună cu bărculița, în fumegoșii aburi ai nopții. II Soarele era către apusul său și clopotul bisericii Sorrentei încă tot suna angelus, când Pergoleze zicea bătrânei sale mame
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
introduse de-a face, prin activitate spornică și dezinteresată, ca nouăle relațiuni să devie prețioase și plăcute oamenilor, de-a le arăta că soarele Constituției, care le luminează și lor, nu este numai o iluzie, ci un astru ceresc care priiește terenului întreg al activității civile. Tocmai în aceste comitate cată a se dezrădăcina arborul veninos al corupțiunii, căci ar fi a lucra în folosul adversarilor noștri daca comparația dintre regimul de mai nainte și cel actual ar ieși în defavorul
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]