24,875 matches
-
o regretăm foarte mult astăzi... De ce acest lucru, pentru că îi regretăm calitățile sale, personalitatea sa remarcabilă, abilitățile sale foarte competente în buna chiverrnisire administrativă și în cea pastoral - misionară, pe care ni le-a cultivat și colaboratorilor săi în orice prilej cu atâta dăruire și abnegație... El este și va rămâne în continuare, în conștiința discipolilor, profilul organizatorului și a omului de cultură și autentică tradiție, cu deschidere spre istoria acestui neam și popor, spre restaurarea și reabilitarea bisericilor și mănăstirilor
ÎNALTPREASFINŢITUL PĂRINTE ARHIEPISCOP EPIFANIE AL BUZĂULUI ŞI VRANCEI (1932 – 2013)... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 739 din 08 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/In_memoriam_inaltpreasfintitul_parin_stelian_gombos_1357637803.html [Corola-blog/BlogPost/346206_a_347535]
-
tachinau până când puterile, gândea fiecare, i-or părăsi de tot... De-ar fi știut Panacoadă la ce trudise văru' Niță în noaptea aia de pomină, ar fi dat drumul și ar fi întărâtat și mai mult câinii îndârjiți ai beștelelii. Prilej nimerit prea cinstitei și anchilozatei sale guri să se pună în mișcare și să-și ia bucătura de libertate, atât de crunt oprimată de la însurătoare încoace și poate și mai înainte. N-o recunoștea, dar ofta mereu și asta se
NIŢĂ ALU DÂRĂ de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 345 din 11 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Nita_alu_dara.html [Corola-blog/BlogPost/359542_a_360871]
-
Interviuri Interviu | Din 2015 s-a apropiat de festivalul Serile Filmului Românesc, pentru care a devenit consultant cinematografic și ambasador cultural. Este îndrăgostită de Iași, are prieteni aici și luna mai este un prilej numai bun pentru reîntâlnirile-i cinematografice. Care este cea mai mare plăcere a ambasadorului cultural al SFR, atunci când vine la Iași? Să-mi văd prietenii ieșeni la cinema, dar și la o cafea vintage, ori la barul meu preferat - Underground
Irina – Margareta Nistor by http://www.zilesinopti.ro/articole/15181/interviu-irina-margareta-nistor [Corola-blog/BlogPost/99550_a_100842]
-
chiar și prietenilor săi apropiați să contribuie în vreun fel la organizarea tuturor acțiunilor. Directorul revistei „Flacăra” din acel an 1912, Constantin Banu, îi adresase maestrului, la Berlin, următoarea telegramă: „Vă felicit și vă urez ani mulți și noroc, cu prilejul jubileului. „Flacăra” apare în număr festiv. Rog colaborare sau împuterniciți pe Vlahuță să ne dea concursul pentru răușită bună”. Răspunsul telegrafic al lui Caragiale a fost: Regret. Imposibil amândouă. Mulțumesc atenție”. Alexandru Vlahuță, cel mai apropiat maestrului, își oprește colaborarea
ANUL CARAGIALE de ION C. HIRU în ediţia nr. 447 din 22 martie 2012 by http://confluente.ro/Anul_caragiale_ion_c_hiru_1332436334.html [Corola-blog/BlogPost/364916_a_366245]
-
a fi date pradă focului. Arta construrii din lemn și materiale inflamabile a vestitelor Fallas s-a transformat din tradiție în profesiune, din pasiune în competiție, din moft în filozofie, din glumă în satiră politică, din pretext de joacă în prilej de mândrie patriotică. Sponsorii nu pregetă să pună la bătaie sume de ordinul sutelor de mii de euro pentru a oferi concitadinilor spectacolul fastuos al primelor 19 zile din luna martie, cu focuri de artificii și cu ofrande imense de
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/las-fallas-de-valencia/ [Corola-blog/BlogPost/93107_a_94399]
-
nu este o mai nobilă categorie de elită universală ca cea a artiștilor. De ei depinde binele sufletesc al tuturor, ei asigură hrana, îmbrăcămintea, casa sufletului, omul ar trăi în pustietate, ca viețuitoarele din hrube și peșteri, fără ei. Avem prilejul de a cunoaște pe firul acestui interviu făurit sub impresii foarte afective o artistă din nimbul melosului popular reprezentativ regiunii etnofolclorice moldovenești, mai exact al perimetrului bacăuan și vecinătății: Maria Tătaru. Dominanta întrebărilor este mirarea, iar a răspunsurilor sinceritatea, se
MARIA TĂTARU. CONVERSAŢIE CU DOMINANTELE MIRAREA ŞI SINCERITATEA de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2094 din 24 septembrie 2016 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1474712642.html [Corola-blog/BlogPost/373892_a_375221]
-
angajamentelor asumate prin protocolul adițional secret din 23 august 1939 în privința Basarabiei; cât privea revendicarea Bucovinei de către U.R.S.S., aceasta constituia „o noutate”. Condițiile erau întrunite pentru o nouă întrevedere Molotov - von der Schulenburg, tot la 25 iunie 1940, un prilej de reverificare a punctelor de vedere, inclusiv despre Bucovina. U.R.S.S. a reafirmat recunoașterea „intereselor Germaniei față de chestiunile economice ale României”, dar nu putea admite „tărăgănarea” de către București a diferendului teritorial legat de Basarabia și Bucovina. Prin Molotov, guvernul sovietic
BASARABIA ŞI IAR BASARABIA! by http://balabanesti.net/2015/05/18/basarabia-si-iar-basarabia/ [Corola-blog/BlogPost/340025_a_341354]
-
anume Boris F. Podțerob. Potrivit consemnării acestuia, Gh. Davidescu, după ce a ascultat și a primit textul notei ultimative sovietice, a dezvoltat în fața lui V. M. Molotov o temeinică demonstrație pe tema drepturilor românești în Basarabia și Bucovina de Nord, un prilej de a sublinia cu energie: „Basarabia a fost de cinci secole românească [...]. Bucovina niciodată n-a aparținut Rusiei...” Era - a continuat diplomatul român - în interesul U.R.S.S. ca, la granița de Vest, să existe „o Românie puternică, unită în frontierele
BASARABIA ŞI IAR BASARABIA! by http://balabanesti.net/2015/05/18/basarabia-si-iar-basarabia/ [Corola-blog/BlogPost/340025_a_341354]
-
de Molotov, pe care fusese trasată „noua graniță” pe Prut dintre U.R.S.S. și România. Documentul respectiv, atașat textului nostru, l-am descoperit în copie fotostatică în arhivele britanice în 1984 și l-am publicat în premieră în 1991, cu prilejul Conferinței internaționale de la Chișinău consacrată Pactului Hitler-Stalin din 23 august 1939 și consecințelor sale. Revenind la întrevederea Molotov-Davidescu din noaptea de 26 iunie 1940, reținem că liderul diplomației sovietice i-a precizat la un moment dat plenipotențiarului român cum că
BASARABIA ŞI IAR BASARABIA! by http://balabanesti.net/2015/05/18/basarabia-si-iar-basarabia/ [Corola-blog/BlogPost/340025_a_341354]
-
de astăzi n-a dus la nici un rezultat pozitiv. Pentru aceste considerațiuni, nu trebuie să primim arbitrajul. Trebuie să rezistăm, pentru că războiul nu s-a terminat”. Tot în același cadru, dar în Consiliul de Coroană din 31 august 1940, cu prilejul luării în dezbatere a „arbitrajului” impus României la Viena în ceasurile imediat precedente, liderul P.N.Ț., Iuliu Maniu, nu s-a abținut să trimită la consultările inițiate de suveran în luna iunie și la care vorbitorul nu participase: „Cred că
BASARABIA ŞI IAR BASARABIA! by http://balabanesti.net/2015/05/18/basarabia-si-iar-basarabia/ [Corola-blog/BlogPost/340025_a_341354]
-
românii, și umilirea care a cuprins armata română, care ar fi voit să aibă ocazia ca să arate că, dacă diplomația românească n-a știut a lucra, ea știe să sângereze pe câmpul de luptă, pentru salvarea onoarei naționale”. Cu același prilej, istoricul Gheorghe Brătianu a observat de asemenea: „Eu nu vreau nici să îngreunez aceste dezbateri și nici să fac procesul trecutului, deși odată va fi făcut; dacă nu-l vom face noi, alții îl vor face, dar țin să amintesc
BASARABIA ŞI IAR BASARABIA! by http://balabanesti.net/2015/05/18/basarabia-si-iar-basarabia/ [Corola-blog/BlogPost/340025_a_341354]
-
a observat - în adagiul menționat al micro-sintezei Adevărul asupra trecutului și prezentului Basarabiei - că partea de țară ocupată de U.R.S.S. reprezenta „un teritoriu de istorie națională și de drept național” și care, netăgăduit, „va fi reluat la cel dintâi prilej favorabil”. Acel prilej favorabil a coincis clipei astrale a istoriei naționale - 22 iunie 1941! 8. Dacă din generația strălucită a „școlii diplomatice” fondate de N. Titulescu, la 26-27 iunie 1940 Gh. Davidescu a fost acela care l-a amendat stăruitor
BASARABIA ŞI IAR BASARABIA! by http://balabanesti.net/2015/05/18/basarabia-si-iar-basarabia/ [Corola-blog/BlogPost/340025_a_341354]
-
adagiul menționat al micro-sintezei Adevărul asupra trecutului și prezentului Basarabiei - că partea de țară ocupată de U.R.S.S. reprezenta „un teritoriu de istorie națională și de drept național” și care, netăgăduit, „va fi reluat la cel dintâi prilej favorabil”. Acel prilej favorabil a coincis clipei astrale a istoriei naționale - 22 iunie 1941! 8. Dacă din generația strălucită a „școlii diplomatice” fondate de N. Titulescu, la 26-27 iunie 1940 Gh. Davidescu a fost acela care l-a amendat stăruitor și pilduitor pe
BASARABIA ŞI IAR BASARABIA! by http://balabanesti.net/2015/05/18/basarabia-si-iar-basarabia/ [Corola-blog/BlogPost/340025_a_341354]
-
R.S.S. în derularea ostilităților. Astfel, motivând angajarea României în Războiul din Răsărit pentru eliberarea Basarabiei, Bucovinei de Nord și a Ținutului Herța, la 24 iunie 1941, când a fost primit de către V. M. Molotov în vizită de rămas bun, cu prilejul restituirii actelor de acreditare ca ministru plenipotențiar la Moscova (august 1940 - iunie 1941), Grigore Gafencu, întrebat fiind de liderul diplomației sovietice ce căuta România în tabăra Germaniei, a replicat cu demnitate: „În ce mă privește, nu pot avea față de evenimentele
BASARABIA ŞI IAR BASARABIA! by http://balabanesti.net/2015/05/18/basarabia-si-iar-basarabia/ [Corola-blog/BlogPost/340025_a_341354]
-
urmă, guvernul sovietic nu a făcut nimic pentru a împiedica între țările noastre durerosul deznodământ de azi. Prin brutalul ultimatum din anul trecut, prin ocuparea Basarabiei, a Bucovinei și chiar a unei părți din vechea Moldovă, despre care am avut prilejul să vorbesc d-lui Molotov în mai multe rânduri, prin încălcarea teritoriului nostru, prin actele de forță care au intervenit pe Dunăre [...], Uniunea Sovietică a distrus în România orice simțământ de siguranță și de încredere și a stârnit îndreptățita teamă
BASARABIA ŞI IAR BASARABIA! by http://balabanesti.net/2015/05/18/basarabia-si-iar-basarabia/ [Corola-blog/BlogPost/340025_a_341354]
-
Sentimental (București), Revista română de versuri și proza (București), Viața de pretutindeni (Arad),Zeit (Brăila) - poezii, epigrame, eseuri, schițe, teatru Activitate culturală:Realizator emisiune TV Vâlcea 1 ("Atelier literar") Premii și Diplome: - Premiul Special acordat de Consiliul Jud.Vâlcea cu prilejul lansării volumului de poezie « Patrioți...de trei parale » (1988) - Diplomă de onoare acordată de Societatea Culturală Anton Pann pentru contribuția deosebită în afirmarea spiritualității și culturii vîlcene (2000) - Premiul al II-lea pentru teatru, premiul al III-lea pentru proza
ELENA NEACŞU de ELENA NEACŞU în ediţia nr. 1248 din 01 iunie 2014 by http://confluente.ro/Redactia--Autori/Elena_Neac%C5%9Fu.html [Corola-blog/BlogPost/340476_a_341805]
-
nu-i scape nimic din ceea ce se petrece în realitatea înconjurătoare, ci și un autor foarte bine documentat, susținându-și ideile prin argumente imbatabile sau, atunci când e cazul, prin trimiteri la informații aflate de la interlocutorii cu care a avut/are prilejul să fie față în față.” De bună seamă, articolele luate individual au avut impact imediat la apariție, prin publicațiile prin care au fost supuse atenției publicului, dar abia acum, sub formă de carte, evoluează pe verticală, creând un tot unitar
SEMNAL DE CARTE: “CITITORUL DE CONTROL” DE MARIAN NENCESCU de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 1868 din 11 februarie 2016 by http://confluente.ro/gabriela_calutiu_sonnenberg_1455185576.html [Corola-blog/BlogPost/342937_a_344266]
-
continua repetare și prelucrare la orele de dirigenție a directivelor și hotărârilor Partidului Comunist Român. Că a le spune odată, mai înțeleg. A le spune de doua ori, înțeleg și asta. Dar a face din fiecare oră de dirigenție un prilej de dezbatere a mereu acelorași și acelorași idei, a acelorași teme,cu aproape aceleași cuvinte, mi se pare nu numai plictisitor și lipsit de sens, ci și greu de suportat. Cum interventia mea urma unui apel onest al tovarășei diriginte
MULŢUMESC DIN INIMĂ PARTIDULUI de JIANU LIVIU în ediţia nr. 356 din 22 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Multumesc_din_inima_partidului.html [Corola-blog/BlogPost/358850_a_360179]
-
cu Germania și stabilirea obiectivelor comune pe agenda europeană, inclusiv temele aflate în atenția Consiliului European desfășurat la Bruxelles în luna decembrie 2015, respectiv migrația și politica externă a Uniunii Europene. Vizita oficială în Germania va fi, de asemenea, un prilej pentru a dezvolta relatiile economice și a definitiva o strategie pentru consolidarea contactelor cu mediile de afaceri. Declarații de presă susținute de premierul Dacian Cioloș și de cancelarul german, Angela Merkel, la sediul Cancelariei Federale din Berlin Angela Merkel: Ne
Întâlnire Dacian Cioloș – Angela Merkel la Berlin by http://uzp.org.ro/intalnire-dacian-ciolos-angela-merkel-la-berlin/ [Corola-blog/BlogPost/93577_a_94869]
-
în favoarea micuților copilași ai familiei Bodnariu despărțiți brutal de părinții lor, Ruth și Marius Bodnariu în urmă cu cinci luni ca urmare a acțiunilor Barnevernet-ului din Norvegia, a cuprins și Atlanta! Ziua de sâmbătă, 16 aprilie, 2016 a fost un prilej global de protest pașnic împotriva abuzurilor generate de Barnevernet, marile orașe ale lumii au dat dovadă de spirit civic și numele micuților Eliana, Naomi, Matei, Ioan și Ezekiel Bodnariu au fost scandate de la Romă la Timișoara! Bruxelles, Brisbane, Budapesta, Londra
ATLANTA ESTE ALATURI DE FAMILIA BODNARIU! de MARA CIRCIU în ediţia nr. 1934 din 17 aprilie 2016 by http://confluente.ro/mara_circiu_1460853699.html [Corola-blog/BlogPost/369215_a_370544]
-
ne spune că: *Rudele stau în jurul nou-născutului și plâng nenorocirile ce va trebui să le îndure acesta, o dată ce a venit pe lume. Sunt pomenite atunci toate suferințele omenești. Când moare cineva, traușii îl îngroapă glumind și bucurându-se. Cu acest prilej ei amintesc nenorocirile de care scapă omul și arată cât este el de fericit în toate privințele*, informa autorul Ion Horațiu Crișan. Și alți autori antici, citați în volumul *Spiritualitatea geto-dacilor*, au relatat despre obiceiul prin care copiii erau plânși
EXISTĂ VIAŢĂ ŞI DUPĂ MOARTE ! (PARTEA A DOUA) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1842 din 16 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/liviu_pirtac_1452897452.html [Corola-blog/BlogPost/378593_a_379922]
-
se suie până în vremuri străvechi, până în zilele veșniciei”. Mica 5:2 Nu știam că Ierusalimul nu are aeroport, aveam să aflăm și asta printre multe alte lucruri importante sau mărunte despre „țara sfântă” pe care le-am descoperit cu acest prilej. O țară mică pe care o străbați în 3-4 ore de la un capăt la altul nu are nevoie de aeroport în fiecare oraș. Totuși măcar două există: cel din Tel Aviv, care ne-a fost de folos și nouă și
BETLEEMUL IUDEII de ZAHARIA BONTE în ediţia nr. 110 din 20 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Pelerinaj_in_tara_sfanta_betleemul_iudeii.html [Corola-blog/BlogPost/341673_a_343002]
-
cântecul și voia bună pe care o aduc Muppeții pe micul ecran sunt potrivite pentru toate vârstele, după cum declară David Hoberman, cel de-al doilea producător al filmului The Muppets. Așa cum explică cei doi producători, noua producție the Muppets este prilejul ideal pentru a le face cunoștiință copiilor noștri cu amuzantele păpuși și de a le prezenta lumea Muppets, la fel de veselă și optimistă cum o știam. Vei începe noul an râzând împreună cu familia și mai ales cu cei mici! Păpușile Muppets
o întoarcere triumfală by http://www.zilesinopti.ro/articole/1582/muppets-o-intoarcere-triumfala [Corola-blog/BlogPost/97052_a_98344]
-
Bujeniță Publicat în: Ediția nr. 1471 din 10 ianuarie 2015 Toate Articolele Autorului VIA DOLOROSA Domnul Gologan, primarul orașului, avusese cu câțiva ani înainte, imediat după prima alegere, o idee care se dovedise, de-a lungul timpului extrem de fructuoasă. Cu prilejul Sărbătorilor Pascale, în Sâmbăta Mare, pe pietonala centrală, aceea dintre Primărie și Mitropolie se organiza o mare ceremonie care comemora evenimentul de acum două mii de ani, cel numit acum Via Dolorosa. Interesul publicului pentru eveniment era perfect motivat mai ales de
VIA DOLOROSA de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1471 din 10 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/mihai_batog_bujenita_1420912452.html [Corola-blog/BlogPost/350121_a_351450]
-
tristă, plus că intra cu un fel de dăruire în rol. Avea destule motive! Unul dintre acestea erau banii pe care îi obținea, nu tocmai mulți, dar foarte importanți și, întotdeauna, bine veniți. Domnul T, din sumele obținute cu acest prilej, unul cam singular în existența sa de actor, restul venind din surse nesigure precum paza de noapte a unui club de fițe, își achita datoriile istorice la utilități și cu o mică parte din sumă lucra la imagine. O chestiune
VIA DOLOROSA de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1471 din 10 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/mihai_batog_bujenita_1420912452.html [Corola-blog/BlogPost/350121_a_351450]