1,135 matches
-
cu societatea actuală atât de supusă presiunilor secularizării și relativizării oricăror valori morale. Și aici, la loc de frunte este așezată și numărată Mănăstirea Putna, de pildă - fiind Necropola sa Voievodală și „Ierusalimul neamului nostru românesc”. Această biserică voievodală și princiară este nu numai spațiu fizic, concret a slujirii lui Dumnezeu în post, rugăciune, smerenie și ascultare, ci și izvor de viață creștină, loc de pelerinaj pentru oamenii care trăiesc în tumultul cotidian, prilej de împăcare cu Dumnezeu, cu sine și
DESPRE STEFAN CEL MARE SI SFANT AL MOLDOVEI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 237 din 25 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360936_a_362265]
-
Acasa > Impact > Scrieri > TOAMNĂ LA VORONEȚ Autor: Viorel Darie Publicat în: Ediția nr. 1138 din 11 februarie 2014 Toate Articolele Autorului Toamnă la Voroneț Cer albastru-pur, nobil ca o coroană princiară, romantic ca spiritul unei fete frumoase. Pajiști cu otavă de un verde-deschis intens. Frunze sclipind sub razele soarelui prietenos și dulce. O pasăre necunoscută din când în când își deschide aripile albe pentru a-și ține cumpănitul pe o ramură
TOAMNĂ LA VORONEŢ de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1138 din 11 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364114_a_365443]
-
bine apucă-te serios de muzică. Un strop de talent, n-o să-l înveți la seminar, în nici o facultate. Cultivă-l și folosește-te de el!”, l-a povățuit tatăl. Un prim „contract de diseur” îl realizează la grădina restaurant „Princiar” din șoseaua Kiseleff, unde a cântat cu acompaniamentul maestrului Fănică Luca. Avea atunci un repertoriu de șaizeci de cântece, tangouri și romanțe. În 1933 va fi angajat oficial ca solist vocal, la localul de lux occidental „Galeries Lafayette” și va
GICĂ PETRESCU. ÎN URMA MAESTRULUI, DOAR O UŞĂ ÎNCUIATĂ... de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1504 din 12 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/363038_a_364367]
-
adjectivul princeps, -ipis însemna „primul” atât în sensul de prioritar într-o serie (deci cu vechime și cu perspectivă), cât și în sensul importanței, prestigiului, autorității, cuvântul traducându-se și prin „de prim rang”. O ediție princeps este chiar așa: princiară, de oriîncotro am privi-o. Referință Bibliografică: DEBUT DE PATRIMONIU (Editio princeps) / Angela Monica Jucan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 182, Anul I, 01 iulie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Angela Monica Jucan : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală
DEBUT DE PATRIMONIU (EDITIO PRINCEPS) de ANGELA MONICA JUCAN în ediţia nr. 182 din 01 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367048_a_368377]
-
permanentei emigrări din imperiul aparenței (ca spirit sintetic) în cel al esenței (ca minte analitică). Prinț, înainte de orice, Dimitrie Cantemir a reprezentat o alternativă la obișnuitul potentat al zilei, el nefiind un lider predestinat. Cantemir deține, în schimb, supremația (tot princiară) a lui „a ști” (ca artă inventatoare, meșteșug al ideii sau cunoaștere promotoare). Învățat de formație enciclopedică, el a fost un avizat al multor discipline, pionier, în unele, și, mai ales, altcumva decât simplii „asimilatori” pregătiți „mnemotehnic”, cu câte puțin
ALTUL CANTEMIR de ANGELA MONICA JUCAN în ediţia nr. 203 din 22 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367127_a_368456]
-
permanentei emigrări din imperiul aparenței (ca spirit sintetic) în cel al esenței (ca minte analitică). Prinț, înainte de orice, Dimitrie Cantemir a reprezentat o alternativă la obișnuitul potentat al zilei, el nefiind un lider predestinat. Cantemir deține, în schimb, supremația (tot princiară) a lui „a ști” (ca artă inventatoare, meșteșug al ideii sau cunoaștere promotoare). Învățat de formație enciclopedică, el a fost un avizat al multor discipline, ... Citește mai mult Ciudatul, excepționalul destin al lui Dimitrie Cantemir a fost (este!) acela de
ANGELA MONICA JUCAN [Corola-blog/BlogPost/367135_a_368464]
-
permanentei emigrări din imperiul aparenței (ca spirit sintetic) în cel al esenței (ca minte analitică). Prinț, înainte de orice, Dimitrie Cantemir a reprezentat o alternativă la obișnuitul potentat al zilei, el nefiind un lider predestinat. Cantemir deține, în schimb, supremația (tot princiară) a lui „a ști” (ca artă inventatoare, meșteșug al ideii sau cunoaștere promotoare). Învățat de formație enciclopedică, el a fost un avizat al multor discipline, ... IX. MI - KA - EL (CINE E CA DUMNEZEU), de Angela Monica Jucan, publicat în Ediția
ANGELA MONICA JUCAN [Corola-blog/BlogPost/367135_a_368464]
-
într-un fel. - Adică? - O să-i dau niște bani, că și așa trebuie să-i duc prosopul. Așa ceva nu se găsește în comerț. Sunt englezești și din alte vremuri ca și bunicii mei. Așa ceva găsești numai la palatele regale și princiare. Nu ai văzut monograma de pe el, o coroană? Bunica când pleca peste graniță avea pașaport de membru al corpului diplomatic, nu o controla nimeni la vamă. Nu ieșea pe aceeași poartă cu toți călătorii. Era numărul trei pe județ ca
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1299 din 22 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349459_a_350788]
-
Acasa > Cultural > Vizual > ALMA REDLINGER - „VITRALII DINTR-UN CASTEL PRINCIAR” Autor: Tiberiu Cosovan Publicat în: Ediția nr. 111 din 21 aprilie 2011 Toate Articolele Autorului La Muzeul de Istorie Suceava s-a deschis, cu câteva zile în urmă, circumscriindu-se amplului program de manifestări cu genericul „Paștele în Bucovina” (program
„VITRALII DINTR-UN CASTEL PRINCIAR” de TIBERIU COSOVAN în ediţia nr. 111 din 21 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349572_a_350901]
-
cadre în care obiectele, mici repere ale cotidianului, configurează adevărate poeme vizuale. Obiectele din sticlă, așa cum observă Valentin Ciucă, „permit luminii să amplifice armonia întregului ansamblu”, iar culorile, așezate în forme bine gândite, sunt ca niște „vitralii dintr-un castel princiar”. „Să trăiți, că trebuiți!” Criticul de artă ieșean a apreciat-o pe artista octogenară, „care-și transcende vârsta prin capacitate spirituală”, prin pofta și energia cu care lucrează, ca fiind una dintre „marele doamne ale artei contemporane românești” și i-
„VITRALII DINTR-UN CASTEL PRINCIAR” de TIBERIU COSOVAN în ediţia nr. 111 din 21 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349572_a_350901]
-
a conturat cu exactitate portretul interior: „M-ați ghicit!”. Darului vizual cu coregrafii cromatice rafinate oferit de Alma Redlinger îi putem contrapune doar cadoul sincer și fragil al admirației noastre. Tiberiu COSOVAN Referință Bibliografică: Alma Redlinger - „Vitralii dintr-un castel princiar” / Tiberiu Cosovan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 111, Anul I, 21 aprilie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Tiberiu Cosovan : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
„VITRALII DINTR-UN CASTEL PRINCIAR” de TIBERIU COSOVAN în ediţia nr. 111 din 21 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349572_a_350901]
-
45 Gheorghe Ceaușu, Lumea ca spectacol, spectacolul ca lume Livius Ciocârlie, Cartea cu fleacuri Constantin Virgil Negoiță, Martori apropiați Polirom Vasile Ernu, Bogdan-Alexandru Stănescu, Ceea ce ne desparte. Epistolarul de la Hanul lui Manuc Ștefan Lemny, Cantemireștii. Aventura europeană a unei familii princiare din secolul al XVIII-lea Aurora Liiceanu, La taifas Aurora Liiceanu, Patru femei, patru povești Aurora Liiceanu, Rendez-vous cu lumea Norman Manea, Curierul de Est. Dialog cu Edward Kanterian Adrian Marino, Viața unui om singur Ileana Mălăncioiu, Exerciții de supraviețuire
2011 de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 52 din 21 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349603_a_350932]
-
ei vor să mă vadă, diamante mișcătoare, care ard. Cânt cu patimă crescândă, din privire nu mi-o scap; Ea, ca frunza tremurândă... mișcă ritmic al ei cap. „Tei bătrân, cu frunza rară, Dragei mele, te rog, lasă O ghirlandă princiară... și îmbracă-mi-o-n mireasă! Mi-o-nvelește în petale, și la soare mi-o arată, Urc-o-n ramurile tale,... vreau să fie legănată: Ca o zână să plutească, părul blond să se resfire; Blestemata de fereastră să n-o mai
T E I B Ă T R Â N de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 938 din 26 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/349640_a_350969]
-
celor doi tineri nu era greu de pus la cale, de vreme ce copiii se sorbeau din ochi cu nespusă înflăcărare ori de câte ori aveau prilejul să se întâlnească. În final, părinții deciseră nunta copiilor, nuntă ce se făcu cu cea mai mare grandoare princiară! Dar, înainte de a decide căsătoria, evreul Noam și severul guvernator asirian avură discuții îndelungi cu privire la deosebirile de credință ale popoarelor din care făceau parte. Noam explica neînduplecat de ce trebuie păzită legea lui Iahve, Cel care a zidit cerurile și pământul
NEGUSTORUL DIN NINIVE (3) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1557 din 06 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348682_a_350011]
-
și delicatețe, conțin simboluri înțelese doar de cei ce iubesc florile cu pasiune. Și, nu există ființă umană care să nu se sensibilizeze în fața unei flori sălbatice sau cultivate. De-a lungul istoriei omenirii, ”floarea”a fost reprezentată în blazoanele princiare, sigiliile împărătești sau în „ordinele” cavalerilor precum trandafirul în Ordinul Rosacrucienilor, floarea de măr la români ( floare prezentă în colinde: ”florile dalbe, flori de măr”), crizantema la japonezi... Florile sunt pline de viață și prospețime, vrăjindu-ne prin culoare și
IKEBANA-CALEA FLORILOR de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 265 din 22 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348063_a_349392]
-
frumuseții pure sunt Mirii iubirii dragostei lor. În Țara în care de peste veacuri, „Codru-i frate cu Românul”, fiecare ființă în sine aduce un prinos de slavă, de cinstire și de recunoștiință Poemului Iubirii: • Fiecare Cer angelic vădit îmbujorat, pregătește princiara Caleașcă de Aur, aleasă să poarte Mirii luminii ce și-au brodat taina trăirii lor dragi în legământul de șoaptă plin de azur. • Fiecare zâmbet de Soare pune fiorul lui șegalnic în obrajii catifelați de trandafir ai frumoaselor și invincibilelor
MĂRŢIŞORUL FRUMUSEŢII DESĂVÂRŞITE: FECIOARA-FEMEIA-MAMA de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1159 din 04 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347638_a_348967]
-
se-ating cu flăcări. • Fiecare Stâncă solitară își înclină fruntea căruntă și semeață spre a-i primi ca într-un sanctuar pe sacerdoții mărturisirii ce-și oficiază taina dragostei lor sub cununa Neamului. • Fiecare Viță de vie vibrează în marama princiară de borangic undele șoaptelor de îngeri pe care apoi le brodează în firida de nectar: fie un cotnar al zâmbetului fie o aprindere a rubiniului-dor. • Fiecare Floare a soarelui vrăjită de apoteoza Luceafărului ei se aprinde în mirul făcliei de
MĂRŢIŞORUL FRUMUSEŢII DESĂVÂRŞITE: FECIOARA-FEMEIA-MAMA de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1159 din 04 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347638_a_348967]
-
Mare semn de întrebare, Că Manole o iubește Și n-ar vrea ca s-o omoare. Urcă zidul, strigă Ana, Viața ei se stinge-ncet, Sufletul își strigă rana, Printre ramuri de nucet. Culcă-te-n icoană, Ană, Peste ochiul princiar, Dormi pe scutec de icoană Acolo lângă altar. Meșterii lucrează-ntruna, Îi dau zor ca să termine, Peste deal răsare luna, Iată, domnitorul vine. Vreau să nu mai fie alta Ca această mănăstire, Zice vodă, trântind poarta. Ana strigă din zidire
LEGENDĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 2339 din 27 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/366438_a_367767]
-
mormântul. în locul lui ieșit-a un izvor, de-atâta dragoste, de-atâta dor, că ana lui striga mereu din zid, de ce, manole, m-ai zidit? sunt singura icoană sub crucea mânăstirii pe care ai jertfit-o în numele iubirii. ochiul domnului princiar era soare pe altar, se bucura, se desfăta că nu văzuse-așa ceva, se terminase-n zori zidirea, sclipea în soare mânăstirea, numai glasul anei trst, se-auzea în acatist: manole, manole, zidul m-a cuprins, viața mi s-a
ANA ŞI MANOLE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1457 din 27 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/366539_a_367868]
-
pot lăsa lungi ori scurte dungi de întuneric. Principesa Ana de Bourbon, viitoarea regină a României, fiică a Principelui René de Bourbon-Parma și a Principesei Margareta a Danemarcei s-a născut la Paris, pe 18 septembrie 1923. Despre această familie princiară fiecare slovă înșiruie, din verva unor ani zbuciumați, un torent de trăiri care clatină, fără să usuce, un arbore viguros. Încă din copilărie, Principesa Ana nu s-a bucurat de traiul legendarei desfătări de la castelele princiare. Este al treilea copil
REGINA ANA. FĂRĂ IUBIRE, PRAGURILE PUTEAU FI MINE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1721 din 17 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365597_a_366926]
-
1923. Despre această familie princiară fiecare slovă înșiruie, din verva unor ani zbuciumați, un torent de trăiri care clatină, fără să usuce, un arbore viguros. Încă din copilărie, Principesa Ana nu s-a bucurat de traiul legendarei desfătări de la castelele princiare. Este al treilea copil între frații Majestății Sale, Principii Jaques, Michel, și André. Viitoarea regină avea de copil o personalitate predilect conturată în fermitate și energie explozivă. Era captivată de scrimă, călătorie și desen, mai mult decât de lecțiile școlare
REGINA ANA. FĂRĂ IUBIRE, PRAGURILE PUTEAU FI MINE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1721 din 17 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365597_a_366926]
-
ținut doi ani și jumătate. „Al Doilea Război Mondial”, scrie în cartea „Ana. Portretul Reginei”, Alteța Sa Regală Principele Radu al României, „deși a fost unul dintre cele mai atroce momente din istoria umanității, a reprezentat pentru Ana de Bourbon și princiarii ei frați o aventură a vieții. Constrângerile refugiului și muncile istovitoare pe care au fost nevoiți să le practice le-au dat aripi, i-au întărit, i-au ambiționat și le-au forjat caracterul și atitudinea față de viață. Nazurile nu
REGINA ANA. FĂRĂ IUBIRE, PRAGURILE PUTEAU FI MINE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1721 din 17 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365597_a_366926]
-
fiecare prezență publică a Principesei, pe care imaginea fotografică o ipostaziază. Fiecare chip are lumină, fiecare gură are surâs, fiecare privire e cascadă de fulgurații! Alteța Sa Regală Principesa radiază de plăcere și bucurie în mijlocul tinerilor. Deasupra anilor și deasupra rangului princiar nu uită că a trăit vârsta copilăriei, cu bucurii obișnuite, făcându-și lecții de educație și studii fără a ignora joaca și a avea rezerve și distanțe față de prietenii de joacă, din copilărie. Cu augusta Sa bunică, Majestatea Sa Regina
TIMP, DESTIN, VOCAŢIE...! de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1099 din 03 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361631_a_362960]
-
lumina cea fără sfârșit. Anii din urmă ai Domnului sunt cei inundați de măreția Crucii, sunt anii reali, căci dialogul este cu nesfârșirea, cu neasfințirea, trecând peste provocările stafiilor din veac: „O, foc neoprit,/ O, salbă de rane atât de princiară,/ O, mână delicată,/ Și atât de dorită,/ Deși atingerea-i brutală și încărcată de ură,/ O, mână, înșelător judecătoare și pedepsitoare,/ Prin tine eu și pruncuții mei am intrat în eternitate,/ Am pătruns în viața mereu luminată./ Mână de călău
IN NIMBUL CRUCII de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1241 din 25 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350569_a_351898]
-
un crâmpei de țară. Pierdute-n timp, tăcerile totale În urma lor se-nstăpânește vidul: Nici maiestatea, nici solemn-rigidul, Nici zâmbete la caldele urale. Hamletizează umbrele defuncte În binecunoscute monologuri, Învinse de uitate decaloguri - Poruncile cuprinse-n zece puncte. Pe stema princiară, cenușie, Nici cea mai slabă pată de lumină- Opacitate fermă și deplină- De-a fost ceva, nicicum nu se mai știe. Un cuib vestit cu faima lui apusă- Au dispărut și cronici și poeme, Și nu mai e nici cine
UN CUIB DE NOBILI de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 358 din 24 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350866_a_352195]