10,832 matches
-
localității, iar dedesubt dataăprin trei litere luna și ziua în cifre arabe). După reluarea exploatării serviciului poștal de către stat, în noiembrie 1857, toate oficiile poștale din Moldova au fost dotate cu ștampile de zi rotunde, având denumirea oficiului și al principatului și data la mijloc sub forma unei fracții ordinareănumai ziua și luna). În anii următori s-au confecționat și alte ștampile de zi cu datele necesare, dar atelierele care leau executat nu au fost întotdeauna aceleași, datorită cărui fapt prezentau
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
de la 20 mai 1990] România e un loc viran. [După alegerile de la 20 mai 1990] În principiu, am certitudinea invincibilității poporului român; și că, așa cum a ieșit din impas cu Ceaușescu, va ieși din orice impas. Așa cum a făcut Unirea Principatelor, împotriva a trei mari puteri, otomană, austriacă și rusă, și a făcut unitatea înaintea unității Italiei... E atât de viguros neamul ăsta al nostru, că nu mă îndoiesc că virtuțile îl scot din impas. Asta e certitudinea mea. Istoria lui
322 de vorbe memorabile ale lui Petre Ţuţea by Petre Ţuţea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1381_a_2692]
-
este, de fapt, o capelă sub formă de octogon, care are pe fiecare latura un relief cu dimensiunea de 2,80x1,80m., cu o temă istorică. Compozițiile reprezintă pe Dragoș Vodă, Ștefan cel Mare, Mihai Viteazul, Lupta de la Mărășești, Unirea Principatelor, Dacii,Sacrificiu, Independentă României. Bolta interioară va fi realizată în mozaic aurit, iar deasupra capelei va fi amplasată o cruce din schelet metalic. La realizarea lor am colaborat cu sculptorii Zmău Lucian, Cătălin Târziu și Cornel Matei. Plăcile s-au
Sculptura by Lucreția Filioreanu-Dumitrașcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1617_a_3095]
-
Mare bronz 280x180 cm LUCRETIA DUMITRAȘCU FILIOREANU:LUCRERTIA DUMITRAȘCU FILIOREANU 2/19/2011 2:22 PM Page 103 101 Mihai Viteazul bronz 280x180 cm LUCRETIA DUMITRAȘCU FILIOREANU:LUCRERTIA DUMITRAȘCU FILIOREANU 2/19/2011 2:22 PM Page 104 102 Unirea Principatelor Române -1859 bronz 280x180 cm LUCRETIA DUMITRAȘCU FILIOREANU:LUCRERTIA DUMITRAȘCU FILIOREANU 2/19/2011 2:22 PM Page 105 103 Dacii bronz 280x180 cm LUCRETIA DUMITRAȘCU FILIOREANU:LUCRERTIA DUMITRAȘCU FILIOREANU 2/19/2011 2:22 PM Page 106 104 Independența
Sculptura by Lucreția Filioreanu-Dumitrașcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1617_a_3095]
-
este, de fapt, o capelă sub formă de octogon, care are pe fiecare latura un relief cu dimensiunea de 2,80x1,80m., cu o temă istorică. Compozițiile reprezintă pe Dragoș Vodă, Ștefan cel Mare, Mihai Viteazul, Lupta de la Mărășești, Unirea Principatelor, Dacii,Sacrificiu, Independentă României. Bolta interioară va fi realizată în mozaic aurit, iar deasupra capelei va fi amplasată o cruce din schelet metalic. La realizarea lor am colaborat cu sculptorii Zmău Lucian, Cătălin Târziu și Cornel Matei. Plăcile s-au
Sculptura by Lucreția Filioreanu-Dumitrașcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1617_a_3094]
-
Mare bronz 280x180 cm LUCRETIA DUMITRAȘCU FILIOREANU:LUCRERTIA DUMITRAȘCU FILIOREANU 2/19/2011 2:22 PM Page 103 101 Mihai Viteazul bronz 280x180 cm LUCRETIA DUMITRAȘCU FILIOREANU:LUCRERTIA DUMITRAȘCU FILIOREANU 2/19/2011 2:22 PM Page 104 102 Unirea Principatelor Române -1859 bronz 280x180 cm LUCRETIA DUMITRAȘCU FILIOREANU:LUCRERTIA DUMITRAȘCU FILIOREANU 2/19/2011 2:22 PM Page 105 103 Dacii bronz 280x180 cm LUCRETIA DUMITRAȘCU FILIOREANU:LUCRERTIA DUMITRAȘCU FILIOREANU 2/19/2011 2:22 PM Page 106 104 Independența
Sculptura by Lucreția Filioreanu-Dumitrașcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1617_a_3094]
-
în intervalul 1855-1860), calitate în care a reprezentat Franța la lucrările Congresului de Pace de la Paris (februarie-martie 1856) și a semnat Tratatul de Pace din 30 martie 1856. A susținut cu fermitate și consecvență, în întreaga sa activitate, realizarea Unirii Principatelor și recunoașterea ei internațională. 76 Édouard Drouyn de Lhuys (1805-1881). Diplomat, om politic și de stat francez, deputat și senator. A fost ministrul Afacerilor Străine al Franței în perioadele: 1848-1849; 1851; 1852-1855; 1862-1866. 77 Édouard Thouvenel (1818-1866). Diplomat de carieră
Micaela Catargi by Jules Martin Cambon [Corola-publishinghouse/Imaginative/1407_a_2649]
-
congresului au participat reprezentanții diplomatici ai celor 5 state combatante, la care s-au adăugat aceia ai Austriei și Prusiei. Congresul a dat o puternică lovitură Rusiei înfrânte și, ulterior, Austriei și Imperiului Otoman, prin realizarea unificării Italiei și a Principatelor Dunărene, Moldova și Valahia și a consacrat în același timp hegemonia europeană a Franței celui de al II-lea imperiu napoleonian (al lui Napoleon al III-lea). 111 Conferința de Pace și tratatele de pace de la Paris,din 1919-1920. A
Micaela Catargi by Jules Martin Cambon [Corola-publishinghouse/Imaginative/1407_a_2649]
-
alchimic Leonid Boicu, Din istoria diplomației europene Veniamin Ciobanu, Românii în politica est-central europeană Dumitru Preda, România și Antanta. 1916 1917 Emilian Bold, Ilie Seftiuc, Pactul Ribbentrop-Molotov Nicolae Iorga, Chestiunea Dunării Cornel Grad, Al doilea arbitraj de la Viena Leonid Boicu, Principatele române în raporturile politice internaționale Fülöp Mihály, Pacea neterminată Laurențiu Vlad, Imagini ale identității naționale. România la expozițiile universale și internaționale de la Paris, 1867-1937 Jean Jules Jusserand, Școala ambasadorilor * Război derulat în intervalul aprilie august 1898 și câștigat de S.U.A.
Micaela Catargi by Jules Martin Cambon [Corola-publishinghouse/Imaginative/1407_a_2649]
-
raportarea modernilor la natură, dar având esența schimbată. Idealul contemporan de locuire este asepsia; ideal marcat de dorința de-a locui într-un mediu curat, care preia tot ceea ce este plăcut de la natură, renunțând însă la "murdăriile" sale. ٭ Motivația Unirii Principatelor (1859) este, asemenea celei a creării Uniunii Europene, una economică; boierul îi arată lui moș Ion Roată cum, prin unire, pot face ceva mai bine din punct de vedere practic, respectiv ridicarea bolovanului. Impersonalul se are și dimensiuni pozitive: spre
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
ai României Principele Grigore Cantacuzino, poreclit pentru averea sa "Nababul" Era descendent al unei familii de voievozi, principi și împărați bizantini, cu rădăcini în istorie ce se întindeau pe o mie de ani, făcuse studii de drept la Paris. În Principatele Române moștenise nu numai moșii întinse și averi uriașe, dar și funcții înalte: de două ori primar al Bucureștiului, în mai multe rânduri ministru, de două ori prim ministru, șef al Partidului Conservator..., făcuse numeroase danii, își trimesese copiii la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
ruso-româno-turc. Mesagerul Principelui Carol era colonelul Sergiu Voinescu. Primit de suveranul brazilian, îi înmână scrisoarea Principelui Carol, împreună cu ordinul Steaua României. Împăratul Pedro al II-lea și Principele Carol începuseră o corespondență protocolară încă de la instalarea lui Carol pe tronul Principatelor Unite și, la încheierea misiunii colonelului Voinescu, împăratul transmise "vărului său european" toți suveranii se considerau "veri" -, ordinul "Crucea de Sud". Reginei Elisabeta îi oferi o casetă cu bijuterii, Brazilia fiind o țară bogată în pietre prețioase și semiprețioase. Caseta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
a beneficiat și comuna Lespezi prin gara C.F.R., podul peste Siret, depozitele de cereale și alte dotări. Tot în această perioadă s-a introdus învățământul general obligatoriu. Foarte importante au fost dobândirea independenței de stat la 18771878 și Unirea tuturor Principatelor românești într-un stat unitar, România Mare, la 1918. Constituția din 1923 a antrenat la viața politică mai mult de jumătate din populația matură a țării, prin introducerea votului universal. V.S. Toader Ciuciudău, unul din inițiatori, și Niculai Pahome au
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
geografie și aritmetică, având atestaturi de bune purtări...”. În anul 1851, din ordinul domnitorului Grigore Alexandru Ghica (1849-1856), Petrache Cazimir, care îndeplinea funcția de director al „Departamentului bisericesc și al Instrucțiunii Publice” se tocmește „Așezământul pentru reorganizarea Învățăturilor publice în Principatul Moldovei”, prima lege școlară moldovenească și prevedea înființarea de școli primare la sate - 63 de școli sătești, câte una în fiecare plasă, pregătirea cadrelor didactice, gratuitatea învățământului primar. Interesantă este dispoziția prin care se suprimă pedepsele corporale „mustrarea cu bătaie
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
învățători care s-au implicat în dezvoltarea învățământului primar în Moldova. Reformele pentru modernizarea statului din timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza nu puteau ocoli învățământul și la 25 noiembrie 1864 s-a promulgat „Legea Organică pentru Instrucția publică în Principatele Unite” prin care învățământul primar devenea obligatoriu și gratuit pentru toți copiii de ambele sexe, începând de la 8 la 12 ani. Legea prevedea uniformizarea programelor de studiu, egalitatea sexelor la învățătură, ocuparea posturilor vacante prin concurs, inspectarea periodică a școlilor
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
în continente); 5. Culegere de animale, plante și minerale; Despărțitura a III - a: 1. Citirea pe cărți bisericești; 2. Elemente de catehism (II și III); 3. Istorie sacră pe scurt; 4. Cele 4 lucrări aritmetice cu numere complexe; 5. Geografia Principatelor române; 6. Scrierea caligrafică și după dictare; Despărțitura a IV - a: 1. Memorarea de parabole din Evanghelie; 2. Citirea; 3. Memorizări din biografiile domnilor români mai renumiți; 4. Părțile cuvântului și formele gramaticale; 5. Împărțirea politică a Europei; 6. Măsuri
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
centru comercial, favorizată de așezarea geografică pe drumul ce lega zona Neamțului cu cea a Hârlăului, de existența iarmarocului săptămânal și de bâlciul anual de Sfântul Ilie, a impus înființarea primei școli, înainte de apariția „Legii organice pentru instrucție publică în Principatele Unite” din 25 noiembrie 1864. Prin grija cetățenilor fruntași, a conducerii comunei, cursurile școlii Lespezi s-au deschis la 15 noiembrie 1864, cu zece zile înaintea promulgării legii. Învățământul primar devenea obligatoriu și gratuit pentru toți copiii de ambele sexe
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
nu numai spitale mănăstirești, ci și primele spițerii (farmacii). Probabil că și Mănăstirea Probota avea spițerie, de care beneficia și populația din împrejurimi. Farmaciile au apărut, în general, înaintea spitalelor. Decretul din 14 august 1868 reglementa înființarea de farmacii în Principate, cu condiția ca în acele localități să existe cel puțin un doctor sau licențiat în medicină în serviciul comunal sau județean. Conform decretului menționat, în târgul Pașcani s-a înființat prima farmacie la 1872, ceea ce ne îndreptățește să credem că
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
La Moldo-Vlahie (1866): "Ibraila este un oraș frumos, bine așezat, destul de bine pavat, împodobit de construcții moderne, amintind de orașele maritime din Apus (...) Dacă am avea un sfat de dat acesta ar fi de a se face din Brăila Capitala Principatelor. Comunicând cu Constantinopolul și porturile Mediteranei prin Marea Neagră, Bosfor și drumul de fier dela Constanța cu Serbia, Ungaria, Viena și Paris, pe Dunăre și pe căile ferate austriece, ocu-pînd centrul a două provincii, înzestrată cu un ex-ce-lent port, Brăila ar
Trecutul unui oraș by Eugenia Tudor-Anton () [Corola-journal/Journalistic/7204_a_8529]
-
o sumă de particularități care și-au menținut relevanța și o bună bucată de vreme mai târziu. Ca atare, reclamă măcar câteva precizări. Dar, în prealabil, constatarea că Goethe a luat cunoștință, fie și parțial, de stările de lucruri din principatele române și ne-a lăsat urme certe despre aceste cunoștințe înainte ca numele său să înceapă a circula pe meleagurile noastre. Primii săi informatori au fost contele Karl Friedrich Reinhard și soția acestuia Christine. Născut în Germania în 1761, după
Goethe și Schiller - ecouri românești în primele decenii ale sec. XIX by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/8713_a_10038]
-
un text important din cel puțin două puncte de vedere: mai întâi întrucât cuprinde primele versuri de Goethe traduse de un român - probabil de Gh. Asachi, editorul publicației - și în al doilea rând pentru că subliniază momentul receptării operei poetului în principatele românești. O receptare care, la rândul ei, merită un mic popas, întrucât ne descoperă o stare de lucruri definitorie, în genere, pentru începuturile literaturii moderne românești. Într-o cunoscută bucată de proză memorialistică, Nicolae Bălcescu în Moldova, Vasile Alecsandri a
Goethe și Schiller - ecouri românești în primele decenii ale sec. XIX by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/8713_a_10038]
-
pași mici. Speranța e în tineretul care, prea puțin sau deloc contaminat de teamă, de prejudecățile generațiilor educate în comunism, va veni cu experiența bună câștigată în contact cu lumea occidentală. - Așa cum au venit, cu experiența apuseană, tinerii pașoptiști în Principatele Române, dominate de orientalism, fanariotism, panslavism, bizantinism - în sensul peiorativ al cuvântului - și din rândul cărora s-au ridicat personalități politice puternice, specialiști de marcă, fondatori ai României moderne. - Indiscutabil, comparația e justă. Un politolog american, expert în istoria și
PAUL E. MICHELSON "Tradiţiile spiritului critic românesc pot să pună România pe un făgaş normal" by Vasile Iancu () [Corola-journal/Journalistic/9892_a_11217]
-
Moldova, fiind mai aproape de Europa Centrală și nordică, așadar, sub multiple înrâuriri, aici s-a creat un spirit critic mai accentuat. Poate că, în secolul XIX, muntenii au evoluat mai mult sub raport economic... - îndeosebi, prin devenirea Bucureștiului capitală a Principatelor Unite... - Cu certitudine, acest fapt a fost important. Dar moldovenii și-au luat revanșa prin politic. Și ideile pașoptiste vin mai întâi din Moldova. Muntenii, începând cu 1848, au căutat să monopolizeze puterea și au izbutit. Apoi, liberalii, covârșitor, munteni
PAUL E. MICHELSON "Tradiţiile spiritului critic românesc pot să pună România pe un făgaş normal" by Vasile Iancu () [Corola-journal/Journalistic/9892_a_11217]
-
din urmă. De numele lui Asachi, numele Italiei se asociază spontan. Scriitorul Gheorghe Asachi este o creație italică, deoarece, fără experiența trăită în Italia, Asachi n-ar fi devenit niciodată poet. Născut în 1788, la sfîrșitul unui secol care, pentru Principate, însemnase doar agonia prelungită a Evului Mediu tardiv, Asachi a presimțit că se află în zorii unei noi ere. Altfel n-ar fi studiat cu atîta pasiune, n-ar fi devenit, la numai 17 ani, inginer și arhitect la Universitatea
Gheorghe Asachi și cerul italic by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8989_a_10314]
-
pentru neamul său, el s-a întors în țară, împlinind ceea ce tatăl său, Alexandru Petriceicu Hasdeu (unul din viitorii membri fondatori ai Academiei Române), nu putuse să facă decât declarativ, atunci când, la 19 mai 1833, se adresase plin de încredere Divanului principatului Moldovei: "am hotărât să mă întorc iarăși la Patrie și patrioți și să slujesc cu credință spre binele obștesc ca un adevărat fiu al Patriei". Născut în satul Cristinești, județul Hotin, din Basarabia, la 16/28 februarie 1838, B. P.
Hasdeu la o sută de ani de la moarte by Octavian Onea () [Corola-journal/Journalistic/9235_a_10560]