357 matches
-
nume de civilisatiune despotismulu, lupsulu, deficitulu, materialismului si sistem'a de coruptiune europeana cu tote urmarile loru; 3) de catra Românii, carii se crescu in institute gubernate de straini si in tiere straine, unde ne avendu cine sa le inspire principia natiunali, si se 'i intaresca in d'insele, se facu indiferenti catra derepturile si institutiunile natiunii loru in civilisatiunea cea falsa a Europei" (Bărnuțiu, 1870, p. 178). Găsim în acest pasaj cutremurător elementele unei scale în două măsuri a românității
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
miniștrii ajunseseră a fi efemeri. Se dizolvă Camera de către d. Manolache Costache și alegătorii, neavând înaintea lor două partiduri spre a opta, ci mai multe fracțiuni sau grupuri ostile unul altuia, compuse de oameni ce nu erau grupați în jurul unor principie, noile Camere ce înlocuiră Camerile d-lui Brătianu nu putură susține nici un minister. Anarhia, dezordinea în finanțe și administrație ajunseră într-un așa grad că însuși Domnitorul fu cuprins de o astfel de descurajare de-a vedea țara pusă pe-
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
cu a noastră. Și acolo există ca și la noi un fel de populație flotantă, de origine în toate cazurile dubioasă, un fel de neomaghiari precum noi avem aici patrioți neoromîni, oameni cari și-au făcut o meserie din exploatarea principielor politice, au monopolizat pentru ei patriotismul și naționalismul, cu atât mai mult cu cât n-au nici patrie, nici naționalitate certă. Ceea ce la noi se cheamă Giani, Mihălescu, Pișca, C. A. Rosetti dincolo de munți se cheamă Pausz, Szende (Frummer ) ș. a
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
aprobă această retragere? Despre d. Dumitru Brătianu "Romînul" zice că este unul din acei vechi și neobosiți luptători ai ideilor liberale și democratice, unul din rarii și eminenții bărbați cari un singur moment n-au slăbit în lupta pentru aceste principie, un singur moment nu s-au îndoit că-n ele și numai în ele stă mântuirea ș-asicurarea viitorului poporului românesc. Aceste șiruri trebuiesc bine citite. Va să zică Dumitru n-au slăbit un singur moment; Ion au slăbit; Dumitru nu s-au
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
conform c]reia pentru om binele poate fi definit numai în termeni de satisfacere a dorințelor. O perspectiv] similar] asupra obiectivit]ții și multiplicit]ții a fost susținut] în Anglia de c]tre G.E. Moore care a ar]țâț în Principia Ethica (1903) c] o cunoaștere a valorilor nu poate fi derivat] din cunoașterea faptelor, ci numai din intuiția aspectelor pozitive ale unor st]ri precum frumusețea, pl]cerea, prietenia și cunoașterea. El a sustinut c] acțiunile drepte sunt cele care
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
C. Tucker (New York: Norton, 1972). Mill, J.S.: Utilitarism (1863); în J.S. Mill, Collected Works, Vol. 10, ed. J.M. Robson (Toronto: University of Toronto Press, 1969). Montaigne, M. de: Essays (1595); trans. Frame (Stanford: Stanford University Press, 1965). Moore, G. E.: Principia Ethica (Cambridge: Cambridge University Press, 1903). Nietzsche, P.: On the Genealogy of Morals (1887); trans. Kaufman and Hollingdale (New York: Random House, 1967}. Rawls, J.: A Theory of Justice (Cambridge, Mass: Harvard University Press, 1971). Reid, Ț.: Essays on the Active
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
în mod evident și lucruri bune indiferent dac] sunt dorite sau nu de c]tre oameni, cum ar fi adev]rul, frumosul, iubirea sau prietenia. Exist], de asemenea, si un grup aparte, cel al „utilitariștilor idealiști”, profund influențați de operă Principia Ethica a lui G.E. Moore, care constituie elementul central al sistemului lor filosofic utilitarist ostentativ. Aceast] abordare întrunește cu atat mai puțin calit]țile unei doctrine morale credibile cu cât se detașeaz] mai mult de utilitarismul hedonist clasic și îmbr
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Introduction to the Principles of Morals and Legislation (London: 1823); ed. J.H. Burns and H.L.A. Harț (London: Athlone Press, 1970) Mill, J.S.: Utilitarism (London: 1863); în M. Warnock, ed., Mill: Utilitarism and Other Writings (Glasgow: Collins, 1962) Moore, G.E.: Principia Ethica (Cambridge: Cambridge University Press, 1903) Sidgwick, H.: The Methods of Ethics London: 1874); a 7-a ediție (London: Macmillan, 1907) Bibliografie suplimentar] Brandt, R.B.: A Theory of the Good and the Right (Oxford: Clarendon Press, 1979) Griffin, J.: Well-Being
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
în capitolul 16, „Egoismul”.) Totuși, multi oamenii doresc într-adev]r că acțiunile proprii și cele ale altor persoane, inclusiv a corporaților și guvernelor, s] fie conforme unor principii morale. Pentru aceste persoane, soluționarea controversei parcului Kakadu prsupune un apel la principile care ofer] o orientare moral] în acțiunilor noastre fâț] de natur] și care ofer] r]spuns la întreb]ri că acestea: Are vreo important] dac] dispar specii ca urmare a acțiunilor noastre? Are vreo important] dac] animale mor ca urmare
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
asupra adev]rului sau falsit]ții definițiilor (vezi Pigden, 1989). Dar atunci este adev]rât] autonomia semantic]? Și dac] este, determin] ea autonomia ontologic] și deci falsitatea naturalismului? Aceasta ne duce înapoi la: iii. Eroarea naturalist] În celebra să oper] Principia Ethica, G.E. Moore susținea c] cei mai multi moraliști au fost naturaliști și c] toți naturaliștii sunt victima unei erori comune. Ei au confundat caracterul bun cu lucrurile care au acel caracter sau cu un alt caracter pe care il au lucrurile
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
L.A. Selby-Bigge (Oxford: Clarendon Press, 1978). Lovibond, S. Realism and Imagination în Ethics (Oxford: Basil Blackwell, 1983). Mackie, J.: Ethics: Inventing Right and Wrong (Harmondsworth: Penguin, 1977). Midgley, M.: Beast and Mân (Ithaca, NY: Cornell University Press, 1978). Moore, G.E.: Principia Ethica Pigden, C.R.: 'Logic and the autonomy of ethics', Australasian Journal of Philosophy, 67 (1989), 127-51. Plato: Euthyphro Prior, A.N.: Logic and the Basis of Ethics Foot (Oxford: Oxford University Press, 1949). --------------: 'The autonomy of ethics', în Papers on
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
J.: Hume’s Moral Theory (London: Routledge și Kegan Paul, 1979) Maynard, Smith, J.: „The Evolution of Behaviour”, Scientific American, 239:3 (1978), 176-93 Midgley, M.: Evolution aș Religion: Strânge Hopes and Stranger Fears (London: Methuen, 1985) Moore, G. E.: Principia Ethica (Cambridge: Cambridge University Press, 1903) Murphy, J.: Evolution, Morality and the Meaning of Life (Totowa, NJ: Rowman și Littlefield, 1982) Nozick, R.: Philosophical Explanations (Cambridge, Mass.: Harvard University Press, 1981) Rawls, J.: A Theory of Justice (Cambridge, Mass.: Harvard
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Mutual Aid: A Factor of Evolution. Critică clasic] a darwinismului social tradițional îi aparține lui T.H. Huxley. Eseul s]u, împreun] cu cel al nepotului s]u, Julian (centrat pe etică proevoluționist]) sunt reunite în Evolution and Ethics. G.E. Moore, Principia Ethica, ilustreaz] neajunsurile filosofice ale argumentelor lui Spencer. Dintre multele lucr]ri care se ocup] cu darwinismul social, punctul de plecare îl reprezint] în mod cert Richard Hofstadter, Social Darwinism în American Thought (New York: Braziller, 1959). Cynthia Eagle Russett, Darwin
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
de a nu împărtăși aceeași soartă ca și Galilei care cu un an înainte fusese condamnat pentru ideile Dialogului; în 1644 apare la Amsterdam, ultima mare lucrare a lui Descartes din cele publicate în timpul vieții, scrisă tot în limba latină, Principia philosophiae, care nu formulează nici o teorie nouă sau vreun punct de vedere diferit față de cele cuprinse în lucrările anterioare.) Iată că Descartes s-a dezis de propriile sale convingeri, căci dintre toate lucrările sale de fizică și metafizică, numai prima
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
a gravitației pe care o publică într-un scurt articol de nouă pagini De motu corporum in gyrum). Întrebuințează cuvântul latin "gravitas" (greutate) pentru a ilustra efectul de atracție (gravitație) spre corpul greu. Publicarea în 1687 a monografiei Philosophiæ Naturalis Principia Mathematica reprezintă biblia newtoniană, care conține cele trei legi ale mișcării, între care legea gravitației, devenite legile mecanicii clasice. El susține că mișcarea materiei pe planetă, ca și în Univers, este guvernată de aceleași legi. Monografia Philosophiæ Naturalis Principia Mathematica
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
Naturalis Principia Mathematica reprezintă biblia newtoniană, care conține cele trei legi ale mișcării, între care legea gravitației, devenite legile mecanicii clasice. El susține că mișcarea materiei pe planetă, ca și în Univers, este guvernată de aceleași legi. Monografia Philosophiæ Naturalis Principia Mathematica Legile menționate în Principia au revoluționat industria. Ele au dominat douăsute de ani (perioada anterelativistă). Cele trei legi universale ale mișcării sunt: I) Legea inerției: un obiect în repaus tinde să stea în repaus și un obiect în mișcare
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
newtoniană, care conține cele trei legi ale mișcării, între care legea gravitației, devenite legile mecanicii clasice. El susține că mișcarea materiei pe planetă, ca și în Univers, este guvernată de aceleași legi. Monografia Philosophiæ Naturalis Principia Mathematica Legile menționate în Principia au revoluționat industria. Ele au dominat douăsute de ani (perioada anterelativistă). Cele trei legi universale ale mișcării sunt: I) Legea inerției: un obiect în repaus tinde să stea în repaus și un obiect în mișcare uniformă tinde să rămână în
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
modificărilor atracției gravitaționale 187 Bertrand Arthur William Russell (Third Earl Russell, 1872-1970), istoric, matematician, sociolog, filosof, logician și politician. Adept al filosofiei analitice, împreună cu Gottlob Frege, G. E. Moore și Ludwig Wittgenstein. Creează baza logică a matematicii în cartea sa Principia Mathematica. Considerat pacifist, conduce lupta contra războiului: este arestat în timpul Primului Război Mondial. Ulterior, antihitlerist și antistalinist, propune dezarmarea nucleară planetară și luptă pentru libertatea de gândire. Primește Premiul Nobel pentru literatură în 1950. 188 John von Neumann (1903-1957), fizician și matematician
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
primit un suport deosebit prin dezvoltarea logicii formale, practic inaugurata de epocala The Mathematical Analyses of Logic publicată de George Boole în 1847, urmată de Formal Logic a lui Augustus De Morgan în 1849 și perfectată de Bertrand Russel în Principia Mathematica între 1910-1913. În România contribuția lui Anton Dumitriu a fost deosebită. Logica formală a avut și meritul să arate că procesele logice au un aspect lingvistic. Gândirea rațională este o modalitate de activitate intrapsihică. Ea permite realizarea stocului clasificat
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
1997. [1939] Kantorowitz, Ernst H. I due corpi del Re. L'idea di regalità nella teologia politica medievale. Torino: Einaudi, 1989. [1927] Kazhdan, Alexander P. Bisantio e la sua civiltà. Roma: Laterza, 1995. [1968] ---, Silvia Ronchey. L'aristocrazia bizantina dal principio dell'XI alla fine del XII secolo. Palermo: Sellerio, 1997. Lacan, Jacques. Le séminaire. "Les écrits techniques de Freud". Livre I (1973). "Les quatre concepts fondamentaux de la psychanalise". Livre XI (1975). Lanza, D. și O. Longo (coord.). Il meraviglioso e
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
62 Pierre Bourdieu, Esquisse d'une théorie de la pratique, Droz. 63 Watzlawick face aplicație în psihiatrie, în "An anthology of human communication", Text and tape science and behavior books, Palo Alto, 1964, de la p. 7 și de la p. 143. 64 Principia mathematica, Cambridge University Press, a II-a ediție, vol. I, p. 37. 65 Watzlawick și alții, Logique..., p. 241. 66 La nature et la pensée, Ed. du Seuil, 1984, p. 33. 67 Ibidem, pp. 87-89. 68 Ibidem, p 94 și
Comunicarea by Lucien Sfez () [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
nume de civilisatiune despotismulu, lupsulu, deficitulu, materialismului si sistem'a de coruptiune europeana cu tote urmarile loru; 3) de catra Românii, carii se crescu in institute gubernate de straini si in tiere straine, unde ne avendu cine sa le inspire principia natiunali, si se 'i intaresca in d'insele, se facu indiferenti catra derepturile si institutiunile natiunii loru in civilisatiunea cea falsa a Europei" (Bărnuțiu, 1870, p. 178). Găsim în acest pasaj cutremurător elementele unei scale în două măsuri a românității
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
Creangă”. În anul 1936 am participat Împreună la Concursul Tiinerimii Române din București cu premiantul perpetuu, viitorul filozof și om de Litere Eugen Coșeriu. Din copilărie a avut influența fericită a mamei care după cum afirmă Sergiu i-a imprimat trei principiii fundamentale: 1ă Să fii cinstit față de propria conștiință și față de poporul căruia aparțiii; 2) Să lupti În viață lupta cea bună a credinței; 3ă Să nu slujești la doi stăpâni: și lui Dumnezeu și lui Mamona. Convingerile religioase i-au
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
au fost: conservarea biodiversității; amenajarea teritoriului; managementul resurselor de apă; agricultura și sivicultura; transport; turism; industie și energie; patrimoniu cultural și tradițional etc. elemente care Își vor găsi dezvoltarea corespunzătoare În protocoale adiționale. Convenția-Carpatică, are la bază o serie de principiii cum ar fi: precauției și prevenirii; poluatorul plătește; cooperarea transfrontalieră; administrarea și planificarea integrată a resurselor subsolului și de apă. Țările semnatare ale Convenției-Carpatice și-au asumat prin aderare o serie de obligații din rândul cărora reținem: - conservarea, utilizarea durabilă
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
sintetice", în cazul celor dinții, si pentru procedeele "analitice", în cazul celor din urmă: "[...] en las lenguas románicas, con excepción del francés (y, en menor medida, del occitánico), la coherencia funcional en el nivel del tipo está dada [...] por un principio general que puede formularse como sigue: determinaciones materiales "internas" (paradigmáticas) pară funciones "internas", designativas, es decir, no-relacionales (como el género y el número); determinaciones materiales "externas" (sintagmáticas), pară funciones "externas", relacionales (como las funciones de los casos, la comparación de
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]