337 matches
-
Mai înapoi se distinge acel menhir britanic, lordul Bacon adunând mărturii și argumente pentru filosofia experienței, iar pe la începutul secolului al XX-lea îl vedem pe Bertrand Russell căutând, împreună cu matematicianul Alfred North Whitehead, bazele logice ale matematicii în monumentala Principia Mathematica (apărută la editură Universității din Cambridge, între anii 1910 și 1913), după care dă la iveală cărticica, Problemele filosofiei (1912), ce va însemna cu adevarat prima piatră a filosofiei analitice. Deși aceasta își are rădăcini și ramificații europene (de la
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
a propus să-l restituie o serie de trei volume de Opere, din care au apărut până acum numai două: primul în 1987, într-o ediție îngrijită de Carmen-Gabriela Pamfil și prefațat de Gavril Istrate, cuprinde chintesența operei lingvistice, adică Principie de limbă și de scriptură (apărute inițial, în 1847-1848, în periodicul "Organul luminării", inițiat la Blaj de Cipariu, iar în volum în 1866), Elemente de limbă română după dialecte și monumente vechi (Blaj, 1854) și Crestomație sau Analecte literare din
Un savant de secol XIX by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10558_a_11883]
-
proprietar și sătean. Aroganți în cuvinte, când a fost vorba de fapte ați îngenuncheat înaintea străinului și i-ați oferit fața fără să vă gândiți că palma aplicată pe dânsa o resimțea țara pe obrazul ei. Cu gura plină de principie mari, n-ați neglijat niciodată micele voastre interese și, de șase ani, prezentați țărei spectacolul scandalos ce-l vedem în istoria popoarelor numai în timpuri de decadență; îmbuibați însă nesatisfăcuți, vă certați unii pe alții, vă acuzați între voi de
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
și să-l ajutați, l-ați asmuțit, prin circulări perfide, în contra proprietarului, făcîndu-l să creadă, în naivitatea lui, că nu mai are trebuința să muncească pământul, căci d. Ruset îngrijește de fericirea lui. Și, lucrul neauzit: în numele nu știm căror principie, ați amenințat pe funcționarii publici cu destituire dacă vor continua să aplice legea votată de Corpurile legiuitoare și sancționată de capul statului! Lăsați țăranul în pace, căci progresul nu se improvizează prin comoțiuni violente. El este opera înceată și înțeleaptă
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
incalificabile vexațiuni. Astfel asistăm cu toții la o edițiune revăzută și augmentată a tuturor turpitudinilor cari au făcut atât de celebră prima trecere la putere a roșiilor. Oriîncotro întoarcem privirile dăm peste aceeași falsificare sistematică a instituțiunilor și aceeași batjocură a principielor cari constituiesc patrimoniul sfânt al omenirii. În numele libertății, oamenii de la putere au comis și comit pe toată ziua cele mai cutezătoare abuzuri de putere. Prefecții și subprefecții regimului arestează, bat și schingiuiesc pe cetățeni, în disprețul Constituțiunii și al legilor
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
a României. Grija prefectului roșu nu este de a sili pe sătean să-și trimită copiii la școală arătîndu-i foloasele instrucțiunii; nu este de a-l ajuta și de a-l ocroti în vremuri de nevoie, de a-l învăța principie de igienă casnică, de a-l îndemna să nu lase în părăsire biserica, de a-i inspira idei de patrie și de solidaritate națională; grija prefectului roșu este ca alegerile să se facă după chipul și asemănarea guvernului. Aci se
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
nici un amestec în asemenea cestiuni era a lăsa încă jurnalelor opozițiunii, cari au făcut deja atâtea zile amare consorțiului Brătianu - rosetti, posibilitatea de a demasca și pe viitor chiverniselele, ilegalitățile, turpitudinile ce se comit de o mână de oameni în numele principielor liberale. Oricât de dificilă era pozițiunea, trebuia să se lămurească lucrul la un fel. De aceea în numărul de alaltăieri, "Romînul" și-a luat inima-n dinți și, aproape de sfârșitul articolului său de fond, cu un regret vizibil, a făcut
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
constituțională ce s-ar face de un singur partid sau de-o coterie ce ar impune țării pe mandatarii ei prin presiune și ingerință electorală. O asemenea revizuire a pactului fundamental ar constitui un act ilegal și în contradicțiune cu principiele primordiale ale sistemului parlamentar și constituțional întru - un stat democratic ca al nostru. Prin urmare este datoria atât a opozițiunii cât și a adevăraților liberali d' a nu se face complicii unei revizuiri constituționale ce s-ar vota de o
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
imagine spăimântătoare a stării de jale în care a ajuns patria eroului sărbătorit! Daca acum vom părăsi terenul arbitrariului guvernamental spre a caracteriza procedarea guvernului ca act de administrațiune publică, ea ne înfățișează o tendință centralizatoare care dă dezmințire patentă principielor profesate de către roșii pretinși liberali. Principiul descentralizator prescrie a se lăsa localităților dreptul de acțiune, a le permite să trăiască în ele însele, a li se acorda autonomia; și pentru o afacere de caracter local se cuvenea ca guvernul, care
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
pe maica din cauza fiicei; pe maica ei o iertam, care lovise așa de adânc cel mai sânt din toate simțămintele, dacă esistă într-adevăr ceva sânt în scurt, d-le conte, eu mă visam înapoi în juneța mea poetică, uitai principiele mele logice și credința în Maria înflori din nou în sufletul meu, ca și florile ce prind rădăcină în cenușa spulberabilă a unui vulcan; credeam că Maria mă va întîmpina în ceealaltă lume cu bucurie și ca vom îmbla împreună
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
ce ne ating atât de aproape. Îndealtfel s-ar părea firesc că, îndată ce am părăsit terenul experienței, nu vom clădi îndată o zidire numai pe baza unor cunoștințe ce le avem fără să știm de unde și numai pe creditul unor principie a căror origine n-o cunoaștem, și fără să fi asigurat temeliile acelei zidiri prin cercetări îngrijite, pare firesc zic ca gestiunea să fi fost de mult sulevată, cum de vine inteligența la toate aceste cunoștințe apriori, ce întindere, valabilitate
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
ea? Experiență nu poate fi, fiindcă principiul citat adaogă la reprezentația întîia pe cea de-a doua nu numai cu generalitatea cea mai mare, ci cu espresia necesității, prin urmare cu totului a priori și numai din noțiuni. Într-asemenea principie sintetice, adică lărgitoare (evazive) consistă toată intenția finală a cunoștinței noastre speculative a priori; căci cele analitice sânt drept că importante și trebuincioase, dară numai spre a ajunge la o așa claritate a noțiunilor cari se reclamă la o sinteză
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
judeca după valoarea sau nevaloarea lor și a fi supuse unei juste prețăluiri. II. ÎMPĂRȚIREA FILOZOFIEI TRANSCENDENTALE Filozofia transcendentală este ideea unei științe în socoteala căreia critica rațiunei pure are datoria de-a trasa planul în mod arhitectonic, adică din principie, cu deplină garantare a complectitudinei și siguranței tuturor pieselor cari constituiesc această clădire. Rezonul pentru care critica aceasta nu poate fi numită ea însăși filozofie transcendentală este numai acesta că, pentru a fi un sistem complet, ar trebui să conție
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
și deducțiuni, lucru de care ne putem dispensa în vederea intenției noastre. Atât complectitudinea disecțiunei cât și a deducției din noțiuni apriorice ce le vom aduce de acu-nainte vor fi ușor de întregit daca vor fi stabilite mai întîi ca principie evidente ale sintezei și dacă-n vederea acestui scop esențial nu ni va lipsi nimica. Deci se ține de critica rațiunei pure tot ce constituie filozofia transcendentală, și ea este ideea complectă a filozofiei transcendentale, deși nu este această știință
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
a priori. La împărțirea unei asemenea științe trebuie să avem mai cu samă în vedere că nu pot proveni în ea noțiuni cari conțin în ele ceva empiric, ci ca cunoștința apriorică să fie cu desăvârșire curată. De aceea, deși principiele supreme ale moralității și noțiunile fundamentale ale acelorași cunoștințe sânt apriorice, totuși ele nu se țin de filozofia transcendentală, pentru că-n contextul ei ar trebui să se presupuie noțiunile plăcerei ș-a neplăcerei, arbitriului ș. a. m. m. cari-s cu
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
tot ce aparține simțurilor ca să nu ni rămâie decât intuițiunea pură și forma numai a fenomenelor, care-i singura ce ni poate da sensibilitatea apriorică. În cursul acestei cercetări vom găsi că există două forme curate ale intuițiunei sensibile, ca principie ale cunoștinței apriorice, adică spațiu și timp, cu a căror considerație ne vom ocupa acum. DESPRE SPAȚIU 2. DEZBATERE (EXPOSITIO) METAFIZICĂ A ACESTEI NOȚIUNI Prin mijlocul simțului nostru esterior (o calitate a sufletului nostru) ne reprezentăm obiectele ca fiind afară de
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
s-au servit de vorba estetică pentru a însemna cu ea ceea ce alții numesc: critică a gustului. Asta arată o speranță greșită, pe care a și priceput-o excelentul analist Baumgarten, de a reduce adică dejudecarea critică a frumosului sub principie raționale și de a constitui din regulele ei o știință. Dar această osteneală e zadarnică. Căci numitele reguli sau criterii sânt după cele mai însemnate ale lor izvoare empirice numa și nu pot servi niciodată la constituirea unor certe legi
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
drept temei fenomenelor exterioare. Pe această necesitate apriorică se-ntemeiază certitudinea apodictică a principiiilor geometrice și posibilitatea construcțiilor ei apriorice. Dacă această reprezentație a spațiului ar fi a posteriori câștigată, care ar fi luată din experiența generală exterioară, atunci primele principie ale determinărei matematice n-ar fi nimic decât percepție, observare, empirie. Deci ar avea toată cazualitatea întîmplătoare ale percepției și nici ar fi necesar ca-ntre două puncte să fie numai o linie dreaptă, ci numai experiența ne-ar arăta
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
putem pricepe cum forma tuturor fenomenelor poate fi dată în sufletul nostru înainte de orice percepție reală, prin urmare apriori; putem înțelege cum aceasta, ca intuițiune pură în care toate obiectele sânt silite a fi determinate, poate conține înainte de orice experiență principie ale relațiunilor lor. De aceea numai din punctul de vedere al unui om putem vorbi despre spațiu, ființe extinse ș[i] a[ltele] as[emenea]. De facem abstracție de la condiția subiectivă sub care singur numai putem căpăta intuițiune exterioară, așa cum
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
timpul e dat apriori. Realitatea fenomenelor numa-n el e cu putință. Aceste toate se pot omite, dar el însuși (ca condiție generală a posibilității lor) nu se poate aboli. 3. Pe această necesitate apriori se-ntemeiază și putința de principie apoditice a relațiunilor de timp sau axiome despre timp în genere. El are numai o dimensiune: deosebiți timpi nu sânt deodată, ci dupăolaltă (precum deosebite spații nu sânt dupăolaltă ci deodată). Aceste principie nu pot fi trase din experiență, căci
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
necesitate apriori se-ntemeiază și putința de principie apoditice a relațiunilor de timp sau axiome despre timp în genere. El are numai o dimensiune: deosebiți timpi nu sânt deodată, ci dupăolaltă (precum deosebite spații nu sânt dupăolaltă ci deodată). Aceste principie nu pot fi trase din experiență, căci ea nu ne-ar da nici generalitate strictă, nici siguranță apodictică. Am putea spune numai: "după cât percepția comună ne învață"... iar nu că "așa trebuie [să] fie". Aceste principie sânt reguli cari singure
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
dupăolaltă ci deodată). Aceste principie nu pot fi trase din experiență, căci ea nu ne-ar da nici generalitate strictă, nici siguranță apodictică. Am putea spune numai: "după cât percepția comună ne învață"... iar nu că "așa trebuie [să] fie". Aceste principie sânt reguli cari singure fac cu putință o experiență și ni dau învățături despre ea, nu prin ea. 4. Timpul nu este o noțiune discursivă sau, cum se numește, generală, ci o formă pură a intuițiunei sensibile. Timpi diferiți sânt
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
în mod necesar de lucruri în sine însele sau numai de intuițiunea noastră despre lucruri. Pe când acei cari susțin realitatea absolută a spațiului ș-a timpului, primeasc-o ca subsistentă sau ca inerentă, se văd nevoiți a fi în contrazicere cu principiele experienței înseși. Căci de se decid pentru cea întîi (în genere partida naturaliștilor matematici), atunci trebuie să admită două lucruri ca nelucrurile eterne și infinite existente pentru sine (timp și spațiu) cari sânt (fără ca ceva real să fie) numai pentru
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
privirea celor formale ale întrebuințărei lor, cuprinsul fie oricare-ar fi (empiric sau transcendental). O logică generală se numește însă aplicată când are de obiect regulele întrebuințărei inteligenței sub condițiile subiective empirice pe cari ni le-nvață psicologia. Deci are principie empirice, deși e generală într-atîta întru cât privește întrebuințarea inteligenței fără distincție de obiecte. De aceea ea nu-i nici un canon al inteligenței peste tot, nici un organon al științelor speciale, ci un catharticon numai al inteligenței comune. În logica generală
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
în vedere: 1) Ca logică generală ea abstrage de la orice cuprins al cunoștinței intelectuale și de la diversitatea obiectelor ei, și n-are a face cu nimic alta decât cu forma numai a cugetărei. 2) Ca logică pură ea nu are principie empirice, prin urmare ea nu ia nimic (precum adesea ne-am persuadat) din psicologie, care prin urmare nu are nici o influință asupra canonului inteligenței. Ea-i o doctrină demonstrată și toate celea trebuie să fie-n ea apriori certe. Ceea ce
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]