505 matches
-
Maramureșului, aflați la nord, la 1416 m altitudine. Pete cristaline de zăpadă se zăreau pe culmile munților falnici. Toți eram fermecați de priveliște. Nu aveam cuvinte să descriem frumusețile care le vedeam. Lăsând în urmă peisajul de vis de la Pasul Prislop ne-am continuat drumul către Borșa. Această stațiune se află în inima munților Rodnei, aproape de una dintre cele mai spectaculoase cascade din țară, Cascada Cailor pe care va urma să o vedem și noi. Drumul spre ea l-am parcurs
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
puști vechi și împrumutate, ori cumpărate de la vecini, de prin străini, nu le-au putut sta împotrivă. Încât i-au pus pe fugă și i-au aruncat peste munți. Și bieții români mărșăluiau acum de câteva zile, venind prin pasul Prislopului... Ei, și iaca, am luat fetițele de mână și, împreună cu fratele meu, Dumitru a Catincăi lui Diaconescu, ne-am dus tot o fugă, acolo unde ni s-a spus: în Sasca Nouă, lângă șoseaua mare, pe tăpșanul din fața prăvăliei unde
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
este suficient pentru a spulbera teoriile migraționiste, precum că românii au venit din părțile Constantinopolului, În 12841285. Ei erau oameni liberi, stăpâni pe proprietăți, cu reguli juridice conform „dreptului românesc” ( „jus valachicum”). A existat o vatră străbună, Întinsă de la pasul Prislop, În răsărit, pe o distanță de 150 km, până la Teceu, În apus, cu localități denumite În secolul al XIV-lea „villae valachorum”. Coloniștii unguri și germani, aduși În zonă, au Întemeiat patru colonii, evident nu pe pământ deșert, ci Întrun
ROMÂNII DIN UCRAINA by VLAD BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91686_a_107355]
-
prin înființarea “ bolnițelor mănăstirești” unde aveau acces în principal călugării bătrâni și bolnavi, iar mai târziu laicii bătrâni, bolnavi și săraci. Prima bolniță a apărut în Transilvania, la Mănăștur, lângă Cluj în 1061, ulterior au apărut la Bistrița, Oradea, Brașov, Prislop, iar în Moldova la Cotnari; în Țara Romănească la Curtea de Argeș și Râmnicu Vâlcea. Mai târziu au apărut azile-spital pentru laici, în Transilvania la Oradea, Sibiu, Brașov, în Țara Românească la Simidreni, iar în Moldova la Suceava. Primul spital apare abia
Nursing general : note de curs by Solange Tamara Roşu, Mihaela Carmen Fermeşanu () [Corola-publishinghouse/Science/91817_a_93197]
-
Dobrogea și din împrejurimile Bucureștiului. Lista pelerinajelor individuale este reprodusă mai jos. Anul 2009 : Iași (13-15 octombrie), București (26-27 octombrie și 5 de cembrie). Anul 2010 : Cernica (10-11 aprilie), Iași (9-10 iunie și 9-15 octombrie), București (25-28 octombrie, 5-6 decembrie), Prislop (27-29 noiembrie), Curtea de Argeș (6-7 decembrie). Anul 2011 : Cernica (11 aprilie), Iași (11-15 octombrie), București (5 decembrie). Anul 2012 : Suceava (22-25 iunie), Iași (12-14 octombrie), București (25-29 octom brie), Prislop (27-29 noiembrie), Curtea de Argeș (6-7 decembrie). Anul 2013 : Suceava (22-25 iunie), Nicula
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
Iași (9-10 iunie și 9-15 octombrie), București (25-28 octombrie, 5-6 decembrie), Prislop (27-29 noiembrie), Curtea de Argeș (6-7 decembrie). Anul 2011 : Cernica (11 aprilie), Iași (11-15 octombrie), București (5 decembrie). Anul 2012 : Suceava (22-25 iunie), Iași (12-14 octombrie), București (25-29 octom brie), Prislop (27-29 noiembrie), Curtea de Argeș (6-7 decembrie). Anul 2013 : Suceava (22-25 iunie), Nicula (13-16 august), Iași (13-15 octom brie), București (26- 27 octombrie). Pelerinajul țintă, în toată această perioadă, a fost cel de la Iași, centrat în jurul hramului Sfintei Cuvioase Parascheva, deoarece mi
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
Au fost mai multe scene de acest gen la care am asistat, dar am evitat cu bună știință să le descriu. Cât despre pelerinii aflați în rândul de așteptare sau adunați ca o mare în poienile de la Mănăstirea Nicula sau Prislop, am încercat să-i văd ca pe niște oameni, pur și simplu, nu doar ca pe niște obiecte de studiu. Nu aș dori să fiu greșit înțeles, dar faptul că am fost un pelerin printre pelerini a avut efecte benefice
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
înțeles și apoi explicat ? Pelerinajele nu prezintă doar o evoluție pozitivă, în sensul creșterii continue a numărului de participanți. Este adevărat, în România suntem mai degrabă pe un trend ascendent în ceea ce privește marile pelerinaje (Iași, București, Nicula). Au apărut altele noi (Prislop, Sf. Nicolae-București), în timp ce pelerinaje regionale (Suceava, Curtea de Argeș) sunt mai degrabă staționare, dacă nu chiar în ușoară descreștere. De-a lungul istoriei creștinismului, pelerinaje au apărut, au evoluat, altele au dispărut subit sau au reînviat neașteptat. Dacă ne raportăm doar la
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
că adevărații pelerini nu se îndepărtează de „punctul zero” al ceremoniei, baldachinul cu moaștele sfinților, căutându-i instinctiv prezența sacrului din jur. Plusez și o întreb pe femeia care citește „Acatistul Sfântului Valeriu Gafencu” dacă a fost în pelerinaj la Prislop, la mormântul Părintelui Arsenie Boca. „Nu am fost la Prislop, nu cunoaș tem. Dar am auzit vorbindu-se de el, se pare că avea harisme mari, cineva de la noi ne-a spus că la mormântul său se face căldură mare
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
ceremoniei, baldachinul cu moaștele sfinților, căutându-i instinctiv prezența sacrului din jur. Plusez și o întreb pe femeia care citește „Acatistul Sfântului Valeriu Gafencu” dacă a fost în pelerinaj la Prislop, la mormântul Părintelui Arsenie Boca. „Nu am fost la Prislop, nu cunoaș tem. Dar am auzit vorbindu-se de el, se pare că avea harisme mari, cineva de la noi ne-a spus că la mormântul său se face căldură mare în jur, se topește zăpada iarna, simți și tu ca
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
mic este ridicat cu grijă de tatăl său pentru a atinge mâna Sfântului Dimitrie cu o batistă albă. Rândul din imediata apropiere a raclei. De remarcat felul în care pelerinii se pregătesc pentru intrarea sub baldachin: ținută, flori, ofrande. Mănăstirea Prislop, noiembrie 27 și 28 noiembrie 2010 Minunatul cadru natural al Mănăstirii Prislop. Note despre stigmatul pelerin. Urcușul spre mănăstire. Chilia Sfântului Ioan de la Prislop. Rândul de așteptare de la mormântul Părintelui Arsenie Boca. Slujba de pomenire. Enervantul elicopter. Masa de la mănăstire
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
Sfântului Dimitrie cu o batistă albă. Rândul din imediata apropiere a raclei. De remarcat felul în care pelerinii se pregătesc pentru intrarea sub baldachin: ținută, flori, ofrande. Mănăstirea Prislop, noiembrie 27 și 28 noiembrie 2010 Minunatul cadru natural al Mănăstirii Prislop. Note despre stigmatul pelerin. Urcușul spre mănăstire. Chilia Sfântului Ioan de la Prislop. Rândul de așteptare de la mormântul Părintelui Arsenie Boca. Slujba de pomenire. Enervantul elicopter. Masa de la mănăstire. Oțelarul din Călan sau despre construcția figurii legendare a Părintelui. Pelerinii de
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
De remarcat felul în care pelerinii se pregătesc pentru intrarea sub baldachin: ținută, flori, ofrande. Mănăstirea Prislop, noiembrie 27 și 28 noiembrie 2010 Minunatul cadru natural al Mănăstirii Prislop. Note despre stigmatul pelerin. Urcușul spre mănăstire. Chilia Sfântului Ioan de la Prislop. Rândul de așteptare de la mormântul Părintelui Arsenie Boca. Slujba de pomenire. Enervantul elicopter. Masa de la mănăstire. Oțelarul din Călan sau despre construcția figurii legendare a Părintelui. Pelerinii de autocar. Incidentul de la supermarketul din Hațeg. Dublu stigmat : regional, sunt doar un
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
Enervantul elicopter. Masa de la mănăstire. Oțelarul din Călan sau despre construcția figurii legendare a Părintelui. Pelerinii de autocar. Incidentul de la supermarketul din Hațeg. Dublu stigmat : regional, sunt doar un „moldovean” și, general, sunt „pelerin”. Termin cu o mare nedumerire. Mănăstirea Prislop este amplasată într-un fel de fund de sac, ascunsă între niște dealuri prea mari ca să poată fi numite coline, prea mici pentru a fi munți. Zona este mirifică, defrișările masive abia la început. Drumul până la mănăstire traversează două sate
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
că „numărul crește, de la an la an, cum să nu crească”. Apoi arată cu un gest larg al mâinii spre lungul șir de mașini și autobuze parcate pe văile din jur, spre firul de pelerini pedeștri ce urcă încet spre Prislop și mai spune „dar priviți și dumneavoastră în jur, oare merită efortul pe care-l fac ?”. Într-adevăr, mulțime de oameni în jur : tineri, bătrâni, copii, călugări. Ultimii urcă și cel mai sprinten drumul în pantă, ceea ce arată că în
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
rămas fără banchiză din cauza încălzirii globale. Bidoanele urmează a fi umplute cu „apă sfințită” de la izvorul mănăstirii. Înainte de a mă angaja în rândul propriu-zis care s-a format în fața mormântului Părintelui Arsenie Boca, doresc să vizitez peștera Sfântului Ioan de la Prislop, săpată în piatră, aflată undeva cam la 500 de metri de mănăstire. Poteca devine mai abruptă și mai strâmtă, ar fi de-a dreptul dificil de mers pe ea dacă nu ar exista un fel de balustradă metalică de ajutor
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
înfipte monede de 10 bani, iar într-un fel de minialtar ard în permanență lumânări. Se fac fotografii. O mulțime de fotografii. Sunt convins că marea majoritate a celor prezenți acolo habar nu au cine a fost Sfântul Ioan de la Prislop. Iar la urma urmei, urcușul până la chilia din stâncă nu a fost pentru ei decât un simplu detaliu turistic. Rândul format lângă cimitirul mănăstirii, acolo unde se găsește și mormântul cu pricina, este supravegheat de către jandarmi, acești stâlpi ai pelerinajelor
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
simplu detaliu turistic. Rândul format lângă cimitirul mănăstirii, acolo unde se găsește și mormântul cu pricina, este supravegheat de către jandarmi, acești stâlpi ai pelerinajelor contemporane. Par mult mai calmi, mult mai puțin încordați decât cei din București. Iar aici, la Prislop, ideea de autoritate pare să fie întruchipată mai degrabă de Poliția Rutieră, cea care decide până unde se poate „urca” cu mașina către mănăstire, accesul auto plus parcarea fiind un simbol de putere. Să fie vorba de configurația terenului, complet
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
mine este ocupat imediat de alți pelerini dornici să se încălzească puțin. Mulți dintre ei dăruiesc „prinoase” pentru mănăstire, adică pâine, ulei, zahăr, orez, măsline, fasole și alte alimente de bază necesare bunei funcționări a comunității monahale. Numai că la Prislop, în astfel de zile, ar trebui să se strângă cantități uriașe de astfel de bunuri, mă întreb ce se întâmplă oare cu ele, sunt ele oare redistribuite către alte comunități sau date de pomană săracilor ce nu lipsesc în astfel
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
timpul detenției la Canal, felul său de a vorbi cu credincioșii, levitația din timpul rugăciunilor din altar, „uite așa se ridica de la pământ, de două palme”, spune omul. Sau faptul că a reușit să prevadă fenomenul actual al pelerinajului de la Prislop - a spus Părintele așa : „Vedeți dealurile astea din jur ? Ele vor fi pline ochi de oameni după moartea mea, veți putea să reconstruiți mănăstirea”. Eu întreb dacă-i adevărată profeția, iar bărbatul continuă să spună, zâmbind cu subînțeles, „acum pelerinajul
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
habotnic” sau deviant în comportamentul religios. Totuși, ce-i aduce acolo, de unde vine această sete a lor de miracol, de respect față de o persoană devenită legendă, un adevărat rezervor de emoție existențială, la urma urmei? Drumul de întoarcere. Pelerinajul de la Prislop nu este încă unul consolidat, se formează sub ochii noștri. Observ diverse altercații soft între vânzătorii ambulanți (pe unii dintre ei îi recunosc, i-am întâlnit la Iași, la București) și reprezentanții firmei de pază care are în grijă pelerinajul
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
hainele umede de ploaie, sunt convins că a simțit și accentul meu de brăilean care reapare la lumină când sunt nervos sau obosit, și-mi spune : „Bă, tu trebuie să fii unul dintre ăia care merge sus la mănăstire, la Prislop. De când cu pelerinajul, ni s-a umplut orașul de moldoveni ca tine”. Apoi începe să-mi scormonească în rucsac, sărmanul meu rucsac suferea o a doua percheziție în timpul pelerinajului, după cea a poliției în civil din București, găsește o sticlă
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
a crede. Pentru mine, a fost doar o dovadă vie a stigmatului pelerin, vechi de secole. și mereu la fel de greu de experimentat pe propria piele. Note finale, prinse la cald, din carnetul de teren * și totuși, ce se întâmplă la Prislop ? Ce se ascunde dincolo de miile de mașini venite din toate colțurile țării, de oamenii care petrec o noapte sau mai multe înveliți în pături, în autocare „obosite” de atâtea drumuri în Italia și Spania ? În fond, trebuie să ne punem
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
trebuie să ne punem întrebări nu asupra religiozității și a practicilor sociale legate de pelerinaje, ci mai degrabă cu privire la valența de cod simbolic a sacrului, care a dus la o revenire în forță a religiei în spațiul public. * Pelerinii de la Prislop vor să experimenteze „altfel” contactul cu sacrul : mai direct, mai emoțional, mai sensibil. Vor o schimbare de ritm în viața lor, înțeleg că este nevoie și de sacrificiu personal în practica religioasă. Au nevoie de o religie palpabilă, ușor de
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
cu sacrul : mai direct, mai emoțional, mai sensibil. Vor o schimbare de ritm în viața lor, înțeleg că este nevoie și de sacrificiu personal în practica religioasă. Au nevoie de o religie palpabilă, ușor de înțeles. * Participarea la „pelerinajul” de la Prislop (nu știu dacă termenul este cel mai potrivit în context, mai degrabă este vorba de o mare adunare în aer liber) este oare o formă de reacție la modernitate, la o realitate pe care ei nici nu o mai înțeleg
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]