377 matches
-
nevoie. Eu știam că are în gazdă pe șeful aprovizionării, dar refuzai orice pentru noi, deși, în afară de contrabanda amicului Petrescu, a domnului Paul și a doamnei Pietraru, nu ne puteam procura nimic. Germanii și ovreii solidari cu ei beneficiau de ce prisosea de la armată. Românii mureau de foame. manifestările femeilor De aceea, femeile mobilizaților, care constituiau aproape întreaga populație a Bucureștilor, se revoltară după patru luni de suferințe, manifestară la poliție și la Marghiloman, reclamând ajutor. Împrăștiate de soldați, se zice că
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
că dormeau, deoarece asiguraseră garda de noapte. În total, nouă. Am îndrăznit să constat: - Nu sunteți prea mulți pentru a asigura paza puternicului Andras. Veteranul, cu fața ascunsă într-o carafă de vin, mi-a răspuns nepăsător: - Nouă ajung și prisosesc atunci când el nu e-aici. Și-apoi, cine ar avea îndrăzneala să ridice mâna asupra Luminăției Sale? Când, peste puține ore, am părăsit cazarma, aveam deja un plan pentru a intra în mănăstire și a descoperi cine se afla în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
să nu ții barca legată de mal prea mult și să nu folosești vipera de prea multe ori. L-am întrebat de ce granulele erau doar treizeci. El m-a asigurat cu mâhnire că treizeci vor fi destule și chiar vor prisosi și, în ceea ce privește vipera, mi-a zis să vorbesc cu vreun bătrân de la domeniu. Bărbatul a acceptat doar să îmbuce ceva înainte să plece și n-a vrut să fie plătit. Despre întrebuințarea viperei l-am întrebat pe Rachti. - Credeam că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
pe alții, la piept ne strîngem și mai tare329. 640 Nu pentru noi, ci pentru Veșnică familie trăim 330. Omul trăiește nu doar prin Sine, ci-n chipul fratelui său Fiecare pe Tatăl Veșnic va vedea și dragostea și bucuria prisosi-vor." Astfel la Sărbătoare cel Veșnic glăsuit-a; ei strînseră în brațe pe Omul Nou născut, Frate numindu-l, chip al Veșnicului Tata; șezură jos 645 La mesele nemuritoare, sunînd puternic din ale bucuriei instrumente, Chemînd în Beula Dimineață; înveselitu
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
se dorește ca străinii să se ocupe de ele. Se procedează în această privință precum avarul din fabulă. În pofida netezimii naturale a solului, nu există decât tronsoane de drum; nici drumuri vicinale, nici poduri, nici căi ferate. Deși materiile prime prisosesc, nu există nici fabrici, nici manufacturi; lâna, pieile argăsite, pieile de animal, cânepa, totul iese în stare brută din porturile Dunării pentru a reintra în ele sub formă de confecții de toate felurile. Astfel, postavurile, încălțămintea, mobilele, trăsurile, hamurile, pânza
by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
mai puternic, ceea ce face ca, de frica etichetării și izolării, alinierea sau tăcerea să fie și mai pronunțate. Într-un fel, și aici funcționează bine cunoscutul „efect Matei” - „Căci tot celui ce are i se va da și-i va prisosi, iar de la cel ce n-are și ce are i se va lua” (Matei 25.29) -, care acționează în varii câmpuri ale vieții sociale. Vizibil este și în practica citării în știință: unii autori, odată citați, devin mai cunoscuți și
[Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
milele a tot milostivului Dumnezeu ca să facă milă în zona judecății, să nu-ș aducă aminte de rele faptele mele”), să achite datoriile rămase (Simion Gheuca, medelnicerul cel mare: „Și ce să vor prileji datorii, iarăși să plătească, din ce va prisosi de pamenți, iară ce va mai prisosi și de datorii, după pamenți, ca să aibă a da pre la mănăstiri, să-mi facă slujbe și sărăcuste cu bucatele mele”), să corecteze unele nedreptăți făcute de acesta în timpul vieții (jupâneasa Grăjdana - pomenită
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
milă în zona judecății, să nu-ș aducă aminte de rele faptele mele”), să achite datoriile rămase (Simion Gheuca, medelnicerul cel mare: „Și ce să vor prileji datorii, iarăși să plătească, din ce va prisosi de pamenți, iară ce va mai prisosi și de datorii, după pamenți, ca să aibă a da pre la mănăstiri, să-mi facă slujbe și sărăcuste cu bucatele mele”), să corecteze unele nedreptăți făcute de acesta în timpul vieții (jupâneasa Grăjdana - pomenită mai sus -, văduva fostului mare sluger Buzinca
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
o pune în distincții nobile, mîzga superficialității fiind inexistentă. A patra trăsătură a scriitorilor de diapazon e vibrația viscerală, adică trepidația joasă a cadențelor ca scop în sine, așa explicîndu-se senzualitatea mergînd spre timbrul trivial. Unde lipsește viziunea, tonul licențios prisosește. Urmarea este o încolăcire de sunete plăcute, o luxurianță de nuanțe lascive, întrun cuvînt o ostentație de ingeniozitate fără finalitate în gînd. Melodicilor le place jazzul, bluesul, lamentația orientală sau ritmurile latinoamericane. Canonicilor, orga, corul de catedrală sau psaltica aspră
Melodici și canonici by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2633_a_3958]
-
răceală =implicare puternică și, de cealaltă parte, informație multă = căldură = pasivitate) se bazează implicit pe un principiu al compensației: unde nu e, simți nevoia să pui de la tine, suplinind "răceala"(sărăcia) informației cu o "fierbințeală" proprie, iar acolo unde informația prisosește, te ții deoparte, diminuînd căldura sursei printr-o pasivitate a minții. Răceala exterioară declanșează fierbințeala interioară și invers. În concluzie, un autor deștept și "fierbinte", dacă e să-l judecăm cu propriul criteriu: are prea multe idei iconoclaste.
Tribul electric by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9266_a_10591]
-
voia vecinului și săracului și a neputernicului". De fapt pârghia care unge mecanismul social și care trebuie să rămână mereu activă pentru a se domni în pace este milostenia văzută ca o "retrocedare de bunuri": "Iar de-ți va mai prisosi venit din venitul domniei, acel venit să nu gîndești că iaste cîștigat de tine, ci iar l-ai luat de la săraci..." (nu cu mult diferită va fi teoria plusvalorii a lui Marx). Deci milostenia are rolul de a diminua tensiunile
Fantoma părintelui ucis by Manuela Tănăsescu () [Corola-journal/Journalistic/15425_a_16750]
-
mațele se numesc �intestine". Precum luptele intrapartinice. Globuri și globalizare Năvala amănuntelor. Pe fiecare tarabă, în fiecare magazin, pe birouri, în case, la televizor, în peisajul natural și spiritual, mulțimi de amănunte, mărunțișuri, tot ce îți lipsește, tot ce îți prisosește. Simți că vrei să simplifici, să faci curățenie, să faci generalizări, de aceea atâția analiști. Secvențele sunt prea scurte și prea rapide. Nu e nici o noutate că dinamicul proces de modernizare a impus trecerea de la estetică la dominanța mass-media și
Actualitatea by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15647_a_16972]
-
doar al unei părți din notabilitățile orașului, se dorește cât mai îndelungată, să ajungă la toți. Mizilul după Caragiale e un loc al precipitării, al elanului, fie el cât de ridicol. Acest timp pe fugă, de la sfârșit de secol XIX, prisosește patruzeci de ani mai târziu, când scrie Bogza O sută șaptezeci și cinci de minute la Mizil (reportajul apare în 1968 la Editura pentru Literatură, cu o prefață a lui G. Dimisianu). Descrierea orașului, văzut din trăsură, seamănă bine cu vederea lui
Cu ochii pe ceas by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/5504_a_6829]
-
diferența dintre gol și plin, dintre vremelnicie și eternitate, "necontenind / a se împuțina prin cele ce se adaugă, necontenind / a se înmulți prin cele care scad" (Tripticul numărării), ca tot atîtea raportări la Neantul suveran.: "Nimic să nu intre, nimic prisosind / fără nimic al nostru, fiind zidiți din nimic cu mîinile goale de făcut și cu mîinile / toate ale Sale pline, reflectîndu-se goale / în noi, diferențele magice între / geniul muririi ce ne mîhnește și macină, / și al nemuririi care-L mîhnește
“Memoria inimii“ by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7520_a_8845]
-
textul Intrarea în veșnicie: "Focuri înalte și anotimp îngenuncheat, soare decapitat, rostogolit direct în mare. Semne în derivă, la pândă, memoria amușină. Porțile sunt deschise și nu intră nimeni să întrebe dacă aici mai locuiește cineva, doar vântul răscolește ceea ce prisosește din ora casei de pe colină, iar tu mătăcești răvășit de incertitudinea clipei. în noaptea calmă se aud clopotele învierii zvonind judecata din urmă. Cenușa fulgerului ne-mpresoară sufletul, iar mâinile precum flăcările se-mpreună a rugă neîntreruptă: Deisis și înfiorarea
Actualitatea by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/8564_a_9889]
-
făcut roditor pământul cel nisipos și neroditor, oferind lui Dumnezeu rod foarte plăcut și foarte frumos, virtutea, pe care și-au impus-o ca lege127. Oriunde se aflau, Părinții socoteau locul plăcut, fiindcă nu le lipsea nimic celor ce le prisosea credința 128. Țelul nădejdii lor era dragostea Lui129. Nu-și tezaurizau fericirea în altă parte decât în Dumnezeu, căci El este veșnicul dătător de bunătăți 130, fântâna sfântă a bucuriei 131. Astfel, s-au făcut cunoscuți oriunde și prin toate
Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]
-
există nici voci, nici mesaje limpezi adresate publicului e o greșală pe care cineva, mai devreme sau mai târziu, o va plăti. Din experiența limitată pe care-o am cu oamenii actualei puteri, constat că, dacă lipsește colaborarea, în schimb prisosește ranchiuna. Oameni fini, majoriotatea dintre ei, nu ajung la scandaluri publice, așa cum se întâmpla pe vremea Convenției de tristă amintire, dar se închid ermetic în carapacea propriei feude, pe care-o administrează mai mult sau mai puțin inspirat. Ușoara creștere
Ciupitura, avantajul, tunul by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11782_a_13107]
-
Daniel Cristea-Enache Celui ce are i se va da și-i va prisosi, iar de la cel ce nu are, și ce are i se va lua... Mulți poeți foști componenți ai Cenaclului de Luni au avut, în ultimele două decenii, un parcurs creativ minimal, scriind puțin și neconvingător, mai puțin și mai neconvingător
Aproape departe by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8009_a_9334]
-
jumătate de viață. Cine i-o fi spus idiotului că aveam nevoie de două minute și jumătate de viață în plus? Acum, dacă ar vrea, i-aș putea oferi douăzeci, treizeci, două sute de minute de viață, din cele ce-mi prisosesc, ca să și le vîre în cur. Ma gandesc că e foarte plauzibil că acolo unde s-o fi aflînd în clipa de față, să nu-și dorească să mai trăiască nici un minut în plus din te- ribila și stupida lui
Ariza Navarrro - Dimineața, cînd îmi vor găsi cadavrul by Radu Niciporuc () [Corola-journal/Journalistic/6553_a_7878]
-
ajung banii până la sfârșitul lunii. Ei, slavă Domnului, îi ajungeau întotdeauna. Avea de toate, și nu trebuia să se lipsească de nimic. Adevărul e că știa să facă economie. Nu lăsa niciodată mâncarea să se strice, nu arunca ce-i prisosea, nici măcar o jumătate de chiflă, pe care putea foarte bine să o mănânce la următoarea masă. Se spăla încălzind apă într-o oală și turnându-și puțin câte puțin pe corp, după ce se săpunea, așezată pe un scăunel de plastic
O povestire de Teolinda Gersão - Bătrâna by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/13147_a_14472]
-
de prisos. Amanți de-al doilea, colportori ai unor zvonuri deja vechi, încasatori pentru păcatele altora, strategi de-o seară, neauziți, nemeritați, într-un anonimat aproape înduioșător, reușesc să spargă ghinionul și să ajungă în fruntea bucatelor. Acolo, nepricepuți, secături, prisosesc încă mai mult, imitând toate relele unei lumi pe care au dărâmat-o. Fiindcă nerăbdarea lor n-are nimic revoluționar, dimpotrivă. Degeaba aria din Bellini, Suoni la trompa e intrepido, cu al său, foarte romantic, patria, vittoria e onor! Pură
Oameni de prisos by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/6094_a_7419]
-
efort național pe care poate să îl facă toată lumea. Vreau să lansăm un program național în acest sens. Sunt convins că mulți au acasă foarte multe cărți și foarte multe filme pe care nu le mai folosesc. Dăm ceea ce ne prisosește, ce avem prea mult", i-a transmis Ponta lui Pricopie.
Guvernul dă 20 de milioane euro pentru educația copiilor din Republica Moldova by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/33372_a_34697]
-
ei) care au îndrăzneala să chiulească de la ,datorie": arbitru peste o echipă fără crampoane, el a început să împartă cartonașe galbene, ca într-un meci de fotbal la care nu mai vin de mult spectatorii. Dar nu simțul ridicolului a prisosit vreodată în lumea celor fascinați doar de propria imagine, a celor atrași ca de un magnet de fotoliile puterii. Încercând să speculeze momentele dificile prin care am trecut și trecem (criza ostatecilor din Irak, iritarea unor lideri europeni, în frunte
Fantomele nu au crampoane by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11576_a_12901]
-
cartier istoric al Bucreștiului? La ce bun să-i vorbim însă de istorie "omului subistoric" și "urangutanului-constructor" ? A citi, a reciti, a nu citi Redactorii revistei VATRA nu au fost niciodată în criză de idei. Ba din contră le-au prisosit, cum au dovedit în atâtea rânduri, alcătuind numere tematice care de care mai atrăgătoare. Astfel a fost, acum câțiva ani, numărul dedicat Tezelor din iulie, apoi numărul dedicat "clubului cronicarilor literari", cel despre "ultimii debutanți ai mileniului II", cel despre
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12653_a_13978]
-
își va da probabil demisia din funcția pe care a ilustrat-o ca puțini alți ambasadori culturali ai României. E un mare păcat și o mare greșeală: numărul oamenilor de valoarea sa intelectuală, combinată cu un talent managerial admirabil, nu prisosește în structurile Ministerului de Externe, ci dimpotrivă. Iar odată cu plecarea lui, e lesne de prevăzut că și la Veneția se va instaura o lungă iarnă a culturii române. Cât despre posibilii săi înlocuitori, să nu ne facem grijă: rezerva de
Iarna venețiană by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16010_a_17335]