1,457 matches
-
vedeam prin perdele stând cu coatele pe pervaz și privea pe de o parte la trecătorii de pe șosea, pe de altă parte la deplina-i singurătate. Din primăvară până în toamnă târziu, îl vedeam de asemenea în compania singurătății, stând pe prispă sau cu coatele pe gard. Așa cum ne învăța părinții și învățătorii la școală eram copii cuminți, salutam trecătorii cât și pe acei gospodari pe care-i vedeam trebăluind prin ogradă sau stând la gard și observând consătenii care circulau care
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
cât poate să se gândească un copil la vârsta la care eram atunci și mă întrebam: cum poate suporta? I-am promis și m-am ținut de cuvânt mai târziu. L-am vizitat, am stat afară la gard sau pe prispă de vorbă, îl întrebam cum se simte, dacă are ce mânca, dacă nu duce lipsă de lemne și-mi răspundea că nu-i lipsește nimic, doar boala de singurătate îl măcina. Era convins că singurătatea o să-l doboare. Îi spuneam
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
Mă asculta cu multă atenție, cu un zâmbet luminos, nu mă întrerupea și când terminam mă întreba din nou: „ce-ai mai făcut”? se vedea cât de mare este speranța lui de evadare din singurătate. Odată stăteam amândoi afară pe prispă și cu un băț scormonea colbul mărturisind: -Aș vrea să scap de această boală și nu știu cum ... m-am tot gândit dar nu găsesc ieșire. M-am gândit să mă duc la preot, să mă duc la primărie să cer ajutor
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
sau miile mărgele care cu ușurință se joacă cu ochii și cu gândurile mele, deșirându-se pe firul apei pentru a se adăposti de urâta lume, care le nimicește zilnic. Umbra îmi spunea că era suficient să mă aburc pe prispa veche și bătrânească care mă suporta de ani de zile cu gândurile mele trimise aiurea, cu genunchii adunați grămadă la gură, doar s-ascult, dacă vreau sau nu spectacolele, de fiecare seară până în noapte târziu, când spiritele se ridică între
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
inginer tînăr, repartizat la mina Godeni și cununat de părinții mei cu o fată din sat. Îl știa pe dinafară și atunci cînd ieșea din galerie murdar de noroi din cap pînă-n picioare și venea să bea o țuică pe prispa casei noastre, își exprima starea de apăsare prin care trecea, vorbindu-ne în versurile din Plumb ori din Scântei galbene. Abia după ce a murit am aflat că era fiul unui fost moșier și că ajunsese la mina aceea, unde a
Ileana Malancioiu: „Dumnezeu nu ne pune la nesfîrsit mîna în cap" by Lucia Negoiță () [Corola-journal/Journalistic/6761_a_8086]
-
pierde-timp, un Mitică fără umor, lansîndu-și tragicele calambururi printre oameni la care nu prind. Simili-absurde, poezii, în fond: "Căsuța noastră - am crezut-o cînd am mai crescut - pricepea omenește. Am înțeles-o aceasta, tîrziu, cînd am ieșit întîiași dată pe prispă și am coborît spre pîrîu, prin ulicioara care ne despărțea de conu Leon, vestit proxenet, care milostivea multă călicime, pe care o ținea pe degeaba în casă. Aș fi jurat că pereții boiți verzi îmi pot răspunde. De aș fi
Poezii, în fond by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/7901_a_9226]
-
de ani mâncăm, dormim, ne jucăm și ne distrăm. Următorii 40 de ani muncim ca sclavii în soare ca să ne întreținem familiile. După care ne maimuțărim timp 10 ani ca să ne bucurăm nepoții. Iar ultimii 10 ani îi petrecem pe prispa casei lătrând la toată lumea. Culmea politicii: să ari Calea Victoriei cu boii din Guvern! Culmea norocului: să te calce ambulanța! Citește și:
BANCUL ZILEI: De ce a făcut Dumnezeu diferenţă între om şi câine () [Corola-journal/Journalistic/68339_a_69664]
-
așa ceva? Scandal în familie. Maică-mea umbla prin cameră și vocifera, înaltă, cu părul bogat căzînd în valuri castanii pe umerii rotunzi sub materialul ieftin al rochiei. La fund, îmbrăcămintea ei se plia dulce pe șanțulețul dintre fesele evidente ("cu prispă", cum se spune la țară), intra chiar între ele, obligînd-o să se oprească și să-și potrivească poalele, puțin rușinată. Taică-meu o alinta "Lizanka, hai, Lizanka!" și-o tachina că are nume de iapă! Nu mai țin minte cum
Emil Brumaru „M-au eliminat de la grădiniță pentru că, iarna, trînteam fetițele în nămeți...” by Ioana Revnic () [Corola-journal/Journalistic/7573_a_8898]
-
Doamne ferește!" etc. Blăgești "peste Siret" este un punct terminus și un avanpost. Un punct terminus pentru că la Blăgești se încheie zona de influență, de reverberație a Humuleștiului, un avanpost pentru că de-acolo începe definitiv câmpul, zona de reverberație a Iașului. Prispa rotarului din Blăgești notifică, prin înălțimea ei nesemnificativă, până la ce dimensiune s-au tocit Munții Neamțului, după cum, în același limbaj simbolic, țânțarii aducători de malarie și țiganii, cine știe, ucigași sunt deghizările horror ale Iașului. Creangă este, încă o dată, Saul
SAT versus ORAȘ () [Corola-journal/Journalistic/7178_a_8503]
-
și vor avea următorul cuprins: (2) În cazul în care studiile geotehnice dovedesc că orice soluție tradițională este neindicată, fundațiile se pot executa din beton sau beton armat. (...) (5) Lemnul se poate folosi, cu aspectul său natural sau vopsit, la prispe, acoperișuri și în decorația acestora, precum trafoare, timpane și altele asemenea. Șarpantele se execută obligatoriu din lemn în situația în care rămân aparente. (...) (9) Tavanele se recomandă să fie executate din grinzi de lemn, cu asigurarea unui aspect tradițional și
HOTĂRÂRE nr. 491 din 6 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253820]
-
rămîne evident: în mintea autorului, Valahia nu era cu nimic inferioară marilor monarhii apusene din perioada medievală. Iar cînd dă indicații concrete în legătură cu decorul piesei, dramaturgul sugerează somptuozitatea, strălucirea palațiană, ambianța princiară: „Actul al Il-lea: În fund, pe o prispă largă cu parapet de piatră sculptată străveziu, ușă mare. La dreapta, tot în fund, un larg pridvor boltit și susținut de coloane sculptate. În scenă, două jețuri mari și bogate [...]. Pe pereți, panoplii de arme, pe lespezi covoare." „Actul al
Franțuzul, naționalist valah by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/6061_a_7386]
-
din abundență material de parodie. Debutul primelor sale proze arată astfel: „D-a stînga rîului Doamnei, razna de satul Domnești, să vede o casă, albă ca laptele, cu ferestrele încondeiate cu roșu și albastru. Pervazurile ușei curate ca un pahar; prispa din față lipită cu pămînt galben. Curtea, îngrădită cu nuiele de alun; hambar de fag, obor de vite și grajd pus la pămînt pe patru tălpoaie groase [...] A dat Dumnezeu zăpadă nemiluită; și cade, cade puzderie, măruntă și deasă, ca
Complexele avocatului de succes by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/6211_a_7536]
-
bucățile sale antologice, Delavrancea înlocuiește abstracta „analiză psihologică" cu o invazie a concretului truculent. Vocația picturală îi rămîne întreagă, fie în regim ironic și comic, fie în regim liric. „Se scutură din salcîmi o ploaie de miresme. Bunicul stă pe prispă. Se gîndește. La ce se gîndește?La nimic. Innumără florile care cad. Se uită-n fundul grădinii. Se scarpină-n cap. Iar înnumără florile scuturate de adiere. Pletele lui albe și crețe parcă sunt niște ciorchini de flori albe; sprincenele
Complexele avocatului de succes by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/6211_a_7536]
-
cu patru stîlpi de peatră la intrare. Ziduri groase o înconjură. Mai în fund de biserică trei plute bătrîne. O șosea prăfuită, cu găuri și cu gropi, se pierde în depărtare. Împotriva bisericii, o casă veche, învălită cu olane, cu prispă lată, c-o ușcioară și c-o singură fereastră cu fiare groase. Elocuința lui Hagi-Tudose. În șir cu ea, o circiumă, o bragagerie și o stație de scînduri cu cîrnați uscați atîrnați în cuie și cu teancuri de pastramă pe
Complexele avocatului de succes by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/6211_a_7536]
-
Bratu Iulian Gheorghe și Vasile stau pe prispa casei. După deal, la orizont, apare un deltaplan. Vasile îi zice lui Gheorghe: - Uite, mă, ce păsăroi pă cer. Ăsta ne mănâncă oile. - Lasă, zice Vasile, îl aranjez eu. Ia Vasile pușca și trage un foc. - Ai nimerit-o, mă
Bancul Zilei: Gheorghe și Vasile stau de vorbă, până când ... by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/62725_a_64050]
-
cosmos) și valuri (pământ), ocean (concret) și patimi (abstract), mare (concret) și suferinți (abstract), în altă parte "scânteie de ninsoare", "râuri de scântei" (Călin Nebunul), apă și foc, "bulgări de lumină" (Crăiasa din povești), deci consistență, opacitate și inconsistență, transluciditate, "prispa (cea) de brazde" (Dorința), prispa (neted, suprafață plană) și brazdele (denivelat, accidentat) având ambele sensuri figurate și nu proprii, "lac de visuri" (Mureșanu, 1876), concret și abstract, "un caos de lumină" (La mormântul lui Neamțu), non-organizare - organizare, "fluviul/ De foc
EMINESCU. CÂTEVA NOTE by Dan Grădinaru () [Corola-journal/Journalistic/6714_a_8039]
-
concret) și patimi (abstract), mare (concret) și suferinți (abstract), în altă parte "scânteie de ninsoare", "râuri de scântei" (Călin Nebunul), apă și foc, "bulgări de lumină" (Crăiasa din povești), deci consistență, opacitate și inconsistență, transluciditate, "prispa (cea) de brazde" (Dorința), prispa (neted, suprafață plană) și brazdele (denivelat, accidentat) având ambele sensuri figurate și nu proprii, "lac de visuri" (Mureșanu, 1876), concret și abstract, "un caos de lumină" (La mormântul lui Neamțu), non-organizare - organizare, "fluviul/ De foc al gândurilor mele mari" (Odin
EMINESCU. CÂTEVA NOTE by Dan Grădinaru () [Corola-journal/Journalistic/6714_a_8039]
-
despre sine o face fără inhibiții: „Uită-te, domnule Nelu, cine eram, zise/ Iancu Arsene, dându-mi binoclul/ Înapoi: scrutase peste arbori și pe dealuri/ Drumul spre Monteoru; ca un astrolog/ Apropiind și depărtând lumea de sine;// Într-adevăr, pe prispa lungă, de sub terasele/ Cu viile țăranilor, nobile, coloană de căruțe/ Mii și mii, una dintr-alta ieșind -/ Și cu toate; le trăgea un cal murg:/ Cea din fruntea șiragului era aievea/ Cele din ea se-ntrevedeau ca-ntr-o negură
Munci și zile by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6463_a_7788]
-
pentru aceste zone; h) circulația cu autovehiculele sau scoaterea materialului lemnos prin albiile apelor de munte, precum și circulația cu ambarcațiuni cu motor în lacurile naturale de munte fără autorizația Ministerului Economiei Forestiere și Materialelor de Construcții; ... i) închiderea cu garduri, prispe sau cu unelte de pescuit de orice fel, a gîrlelor de legătură, a bălților și terenurilor inundabile, dacă prin această se împiedică accesul peștilor în timpul viiturilor de apă, precum și scurgerea apelor din ele. Fac excepție închiderile pescărești și stuficole din
HOTĂRÎRE nr. 341 din 7 aprilie 1975 pentru stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor la normele de pescuit şi protecţia fondului piscicol. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106451_a_107780]
-
Apelor pentru aceste zone; ... e) circulația cu autovehicule, scoaterea materialului lemnos prin albiile apelor de munte, precum și circulația cu ambarcațiuni cu motor în lacurile naturale de munte fără autorizația Ministerului Economiei Forestiere și Materialelor de Construcții; ... f) închiderea cu garduri, prispe sau cu unelte de pescuit de orice fel a gîrlelor de legătură, a bălților și terenurilor inundabile, dacă prin această se împiedică accesul peștilor în timpul viiturilor de apă, precum și scurgerea apelor din ele. Fac excepție închiderile pescărești și stuficole din
LEGE Nr. 12 din 26 iulie 1974 privind piscicultura şi pescuitul. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106400_a_107729]
-
Ceața galbenă ce-și freacă spinarea de ferestre, Fumul galben ce-și freacă botul de ferestre, Își strecură limba în colțurile serii, Zăbovi asupra șanțurilor cu băltoace, Lăsă să-i cadă pe spinare funingine din hornuri, Se strecură apoi pe prispă, făcu un salt pripit, Și-apoi văzînd o noapte-atît de blîndă de octombrie, Se-ncolăci în jurul casei și adormi tihnit. Și va veni desigur vremea Fumului galben ce-alunecă de-a lungul străzilor obstești, Frecîndu-si spatele de tocuri și ferestre
Cîntecul de dragoste al lui J. Alfred Prufrock by T.S. Eliot () [Corola-journal/Journalistic/5864_a_7189]
-
de Philippide, poemul Călătorie și popas, capătă valoare testamentară - căci „vrednicul Evandru“, strămoșul nostru al tuturor, trimite din depărtări o încurajare românilor, asigurîndu-i de solidaritatea culturii latine cu poporul de la Dunăre: El mă luă de braț, domol mă duse/ Pe prispa cu perdele de iederă și-mi spuse:/ „Știam că, hoinărind din vers în vers,/ Ai să sosești la mine din vremea ta tîrzie./ Nu cred că ești prea ostenit de mers,/ Că drumul l-ai făcut prin poezie./ Poți să
Alexandru Philippide – pentru totdeauna by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/3140_a_4465]
-
MAMEI ...Cât de frumoasă ai fost mama Și primăvară ține minte, Șoptește plopilor în taină S-adie-aducerile-aminte. Șuvița orelor uitate Mi-o răscolește peste frunte Iar gustul merelor furate Musca din vorbele-mi cărunte. Mama,-mi faci semne de departe Din prispa udă-a inserării Mă dojenești, mă-ntrebi de carte Iar eu sorb cupă depărtării. O cută-n bluză îți îngâna O doina din copilărie Mama, torci verdele din Luna Iar eu i-adulmec scară vie. Îți reazemi coatele pe stele
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
într-un guvern de mână forțe, care nutreau sentimente antidemocratice, si antiparlamentare. În articolul, " Pe marginea unui bilanț", Constantin Argetoianu aprecia că "noul regim, pentru a pune țară în apărare, a trebuit să facă în câteva luni, scump și în prispa, ceea ce Regimul Vechiu nu putuse să facă, ieftin și pe îndelete, timp de atâtea ani"5. Dictatură regală era considerată ca fiind un proiect cu costuri mult mai mari decât regimul de natură democratică de dinainte de anul de grație 1938
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
alienarea socială, dar și solidaritatea cosmică, parcurge o regresiune genealogică, de unde patina arhaică și moderat regională. Discursul liric este obscurizat, fără referințe personale. Sunt rare sonetele în care se mai întrevăd unele reminiscențe biografice: „Zănatică lumina se străvede/ Și-n prispa casei umbra o așteaptă,/ Sortirea larilor este nedreaptă,/ Schiloadă, luna-n câmp la drum purcede!// O, dulcele final se întrevede,/ Din somn lăuntrul Clipei se deșteaptă,/ Vino la seceriș, holda e coaptă -/ În mine Maica Domnului se-ncrede!// Fărâma neființei
RIGOAREA LIBERTĂŢII ÎN ARTA SONETULUI. In: Editura Destine Literare by AURELIU GOCI () [Corola-journal/Journalistic/101_a_271]