442 matches
-
toți aceia care vorbe mari aruncă Numai banul îl vânează și câștigul fără muncă.” (M. Eminescu, Scrisoarea a-III) Toți cei care s-au gândit că vor merge în priveghi la Chișinău, să nu dispere, să-și țină recuzita pentru priveghiul guvernului de la București; lumânarea, ața cu care se leagă mâna mortului ca să-i sperie pe cei care vor să-i aducă ultimul omagiu, să joace „Calul”, „Fântâna”, „Giușca” și altele, dar să fie atenți la piedică, să n-o fure
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
umbra sondajelor. 8 noiembrie 2010 STTL* Motto: „Pământul deocamdată” l-a primit Când l-am văzut pe domnul președinte Băsescu în pulovăr, aducând un ultim omagiu Poetului Păunescu, mi-am zis că a vrut să lanseze o nouă modă de priveghi, că, dacă s-ar fi dus în blugi și în adidași, ar fi însemnat că-și cere scuze pentru ce i-a citit din Raportul lui Tismăneanu. Când colo, nici una, nici alta, mai degrabă, ținuta președintelui, care n-a trecut
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
face o cruce din lemn (acum și din fier sau beton, dar și din marmură) care putrezește repede, așa că la sat, prea repede se așeza mort peste mort. Dintre toate obiceiurile și ritualurile de moarte și îngropăciune, cele legate de priveghi sunt de departe cele mai vechi și cele mai de interesă sub raportul conținutului și formelor de desfășurare. Cei care l-au cunoscut pe mort, cu care au fost la horă, la botezuri și nunți, la muncile câmpului, au petrecut
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
săi vorbească despre întâmplări vesele și cumplite, să-l pregătească pentru ultimul drum și să-i pună pe piept niște bănuți, ca mortul să aibă cu ce plăti vămile văzduhului. Rar se întâmplă să fie plânsă de un participant la priveghi, doar rudele cele mai apropiate și, într-un timp, bocitoarele care-i depănau viața în vorbe sub forma unui monolog în versuri. Cei veniți la priveghi, cei mai tineri, aveau altă treabă; ei voiau să arate că nu le pasă
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
ce plăti vămile văzduhului. Rar se întâmplă să fie plânsă de un participant la priveghi, doar rudele cele mai apropiate și, într-un timp, bocitoarele care-i depănau viața în vorbe sub forma unui monolog în versuri. Cei veniți la priveghi, cei mai tineri, aveau altă treabă; ei voiau să arate că nu le pasă de moarte, că viața trebuie trăită intens, cu bucurie. Între decesă și înmormântare, la veghea mortului avea loc un fel de șezătoare, cu o parte veselă
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
că nu le pasă de moarte, că viața trebuie trăită intens, cu bucurie. Între decesă și înmormântare, la veghea mortului avea loc un fel de șezătoare, cu o parte veselă, care ținea de la lăsarea întunericului și până la miezul nopții. La priveghiul vesel nu se bocește, fiindcă în satele comunei Filipeni există credința că, dacă se bocește în partea veselă a priveghiului, mortul va sta în glod pe cea lume. La priveghi, participanții îl pomenescă pe cel mort cu băutură, cu ceva
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
avea loc un fel de șezătoare, cu o parte veselă, care ținea de la lăsarea întunericului și până la miezul nopții. La priveghiul vesel nu se bocește, fiindcă în satele comunei Filipeni există credința că, dacă se bocește în partea veselă a priveghiului, mortul va sta în glod pe cea lume. La priveghi, participanții îl pomenescă pe cel mort cu băutură, cu ceva de-ale gurii, dacă se poate, dacă nu, „jocurile” au loc și așa. într-un trecut mai mult sau mai
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
care ținea de la lăsarea întunericului și până la miezul nopții. La priveghiul vesel nu se bocește, fiindcă în satele comunei Filipeni există credința că, dacă se bocește în partea veselă a priveghiului, mortul va sta în glod pe cea lume. La priveghi, participanții îl pomenescă pe cel mort cu băutură, cu ceva de-ale gurii, dacă se poate, dacă nu, „jocurile” au loc și așa. într-un trecut mai mult sau mai puțin îndepărtat, la priveghi erau organizate de către cei mai îndrăzneți
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
în glod pe cea lume. La priveghi, participanții îl pomenescă pe cel mort cu băutură, cu ceva de-ale gurii, dacă se poate, dacă nu, „jocurile” au loc și așa. într-un trecut mai mult sau mai puțin îndepărtat, la priveghi erau organizate de către cei mai îndrăzneți, glumeți și netemători, mai multe jocuri cu nume diferite: Băgatul aței în ac, Boldul, Cusutul Hainelor, Morișca, Vulpea, Calul, Mișca, Ascunsul, Prinsul, Baba-Oarba, Iepurele, Bâza, Inelușînvârtecuș, Paiul, Crai-crai, ce poruncă-mi dai? etc. Unele
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Școală. Tot în Fruntești am găsit o nevast adusă din Slobozia - Filipeni. 42 Veche unitate de măsură pentru capacitate, echivalentă cu circa 10 litri (Dicționar al limbii române contemporane, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1980). 43 Vasile Adăscăliței, Jocuri de priveghi din judeșul Bacău, în „Carpica”, Bacău, XIII/1981, P. 117-118. 44 Ibidem, p. 120. 45 Familia Gheorghe și Niculina Boghiu, Gheorghe Antip și Ioana Lungu 46 Vezi și Vasile Adăscăliței, op. cit., p. 125. 47 Ibidem, p. 124. 48 Vasile Adăscăliței
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Obiceiuri la înmormântare Că majoritatea oamenilor simpli, țăranii vârstnici din Tanacu par resemnați în fața morții. Menirea hainelor de înmormântare și a celor trebuincioase pentru ceremonie, este ca urmașii să aibă cât mai putina bătaie de cap. Începând cu serile de priveghi, cănd rudele, prietenii, și vecinii stau în jurul celui mort, arzând lumânări și vorbind despre calitățile și viața celui plecat, tot ritualul e o împăcare cu destinul. 4.Hora Printre celelalte obiceiuri se numără și hora satului. Hora începea de obicei
Filosofia şi istoria cunoaşterii by STANCU ROXANA () [Corola-publishinghouse/Science/1124_a_2089]
-
noaptea trecută și În cea prezentă, stătuseră neliniștiți și tăcuți, aproape ținându-și respirația. Iar În acea noapte, fără Îndoială, mulți oameni din castel stăteau privind lămpile albe și chipurile celor din jur, spunându-și: e Întocmai ca la un priveghi. În această atmosferă, se auzeau, din când În când, râsete. Erau numai ale lui Nobunaga. Cei așezați mai departe nu cunoșteau motivul râsului, dar Îl auzeau iar și iar, de la două-trei camere distanță. Deodată un mesager fugi pe coridor. Shibata
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
mărturie antică în folclorul săsesc. Bocetul în sistemul de proză melopeică, Nicolae Constantinescu, „Droaia de ciute” (Comentarii etnologice la un colind românesc), Al. Dobre, Folclorul taberei militare. Motivul lirico-epic „părul meu nu trebe tuns”, Vasile Adăscăliței, Jocul și cântecul de priveghi în județul Vaslui, Maria Bocșe, Vatra de foc în practicile rituale ale vieții în satul românesc din Transilvania, Petru Ursache, Zburător și zmeu, Corneliu Bucur, Condiția modernă a muzeului etnografic ș.a. Se valorifică astfel tezaurul culturii populare nu numai din
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289998_a_291327]
-
a arăta pedepsire trupului, și de durere după cel mort; dar beau totuși vin și bere”44. Dacă reducem proporțiile și eliminăm „specificitățile” monarhice, obținem, categoric, ceremonialul unei înmormântări boierești. Iată-l descris de abia pomenitul Niccolò Barsi, pentru care priveghiul era acompaniat de sunetele feluritelor instrumente muzicale[?!]: „ei obișnuiesc să-l țină în casă timp de trei zile, mai ales dacă vremea este rece și este iarnă. în aceste trei zile ei nu fac altceva decât că le dau mâncare
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
la români, ediție de Ioan Șerb, București, Editura Grai și Suflet-Cultura Națională, 2000. 22. Vezi S. Fl. Marian, op. cit., p. 39-47, 48-55, 138-158, 225-241, 289-293, („Timpii” cadavrului, în înșirarea lui S. Fl, Marian, sunt: scăldatul, ungerea, îmbrăcarea în haine noi, priveghiul, înmormântarea, etc.; vezi Ioan Pop-Reteganul, Bocete adecă cântări la morți, Gherla, 1887. Vezi și Marius Rotar, Tăceri concentrice. Despre percepția cadavrului în Transilvania la sfârșitul secolului al XIX-lea și la începutul secolului XX, în Cum scriem istoria, Alba Iulia
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
iarbă; inel; inteligență; împletitură din aluat; încă; de înot; înotat; înec; lemn; mac; cu mac; mama; de mare; marea; marină; miere; cu miere; mîncare; nesiguranță; nucă; om; Paște; piscină; pîine împletită; de plajă; pentru plajă; plasă; plută; plutire; post; primăvară; priveghi; religie; salvat; sărac; sărbătoare; scăpare; secuiesc; semicerc; sfînt; ceva sfînt; singur; spart; speranță; sprijin; susținere; șansă; ștrand; toaletă; tradiție; umflat; unire; vapor; vară; viață; veceu; de veceu; vîrcolac (1); 781/145/58/87/0 colibă: casă (190); adăpost (35); căsuță
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
fitil; frige; frumoasă; groasă; iluminare; incendiu; indiferență; istoric; înmormîntare; jertfă; lampă; lume; luminat; luminoasă; meditare; meditație; melancolie; miros plăcut; mirositoare; mîndrie; moment; nădejde; necaz; noapte, lumină, mort; noapte; nuntă; palpitînd; pană de curent; parfum; parfumată; pat de moarte; portocaliu; preot; priveghi; promite; repulsie; seu; sicriu; simbol; slab; solemnitate; stinge; suferință; teamă; topire; topit; vechi; viață; a vieții (1); 774/126/49/77/0 lună: noapte(115); plină(94); soare(62); stele(45); cer(38); astru(28); lumină (26); timp(18); stea
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
marea; medic legist; milă; miros; morți; de mult; muri; neant; neclintit; neexistent; nenoroc; neputință; nerecuperabil; nesalvat; nu; nuc; ocult; odihnă; ofilit; păcat; în păpușoi; persoană fără viață; planșete; pleca; plecare; plecat dintre noi; plecat; a plînge; plîngere; plîns; poet; pomană; priveghi; profund; pustietate; pustii; putrefacție; răstignit; răsuflare; regrete; reîncarnare; relaxant; renaștere; rudă; sărman; schelet; scump; spart; spiritual; sta; stare; stejar; strașnic; strămoș; stricat; strigoi; suferi; sufletește; știre; tata; tată; tăcere; terminat; tranziție; trup fără suflet; uitare; util; vai; vampir; veci; vecie
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
dispare (2); duce (2); duh (2); el (2); de frică (2); flori (2); groapă (2); infinit (2); inimă (2); încet (2); încetare (2); înger (2); înmormîntare (2); învie (2); libertate (2); altă lume (2); neînsuflețit (2); odată (2); plecare (2); priveghi (2); roșu (2); scăpa (2); stins (2); transformare (2); vietate (2); -; acru; acum; adormi; adormit; aiurea; alege; angoasă; animal; la anul; asta e; atingere; azi; banal; bani; bătrîn; la bătrînețe; de bătrînețe; bătrîni; bocet; bocete; bolnav; brusc; bucurie; buneii; bunică
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
împăcare; în dragoste; încărcare; încercare; încercări; închinare; închis; încredere; înșelătorie; întîlnire; întuneric; îți pasă; lipsa cuiva; lungă; mică; mister; mîngîiere; moarte lentă; morfină; natural; nedescrisă; negru; neînțelegere; neplăcut; pacoste; patimă; păcat; pedeapsă; pesimism; pierdere de timp; plăcere; a plînge; ploaie; priveghi; prostie; purificare; putere; puternică; răbdare; rea; regret; religie; restanță; retrăiri; rugăciune; secret; sentimente; sesiune; sînt fericit; soartă; spital; sprijin; slăbiciune; suferință; sufletească; suicid; durere sufletească; sursă; suspine; tare; tata; teroare; timp; peste tot; trai; traumă; trăire; trebuie; trecut; tristețe, durere
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
va emigra în S.U.A. În 1979, devine dirijorul Orchestrei Simfonice din Guadalajara - Mexic. Reîntors în S.U.A. , acceptă, în 1983, poziția de director artistic și dirijor principal al orchestrei simfonice din La Crosse. Jan Hugo Huss va fi înmormântat la Arad, priveghiul public având loc marți, 14 martie 2006, între orele 14,30 și 17,30, în holul Palatului Cultural. Ad Visum l Pentru prozatori și poeți Până în 15 aprilie, se mai primesc înscrieri la ediția din acest an a concursului literar
Agenda2006-10-06-cultura () [Corola-journal/Journalistic/284820_a_286149]
-
Adept al entelehiilor organice, greco-catolicul se simte printre ai săi în biserica ortodoxă, ritualul romano-catolic părîndu-i-se de un formalism igienic și steril, fără virtuți mistice. Iubitor al lui Wagner, și-ar dori ca după moarte, în cele trei zile cuvenite priveghiului, în camera mortuară să răsune acordurile Inelului Nibelungilor, la fel cum, cu riscul de a părea eretic, mărturisește că dacă s-ar ivi o religie care s-ar inspira direct din mitologia nordică, s-ar lepăda imediat de creștinism și
Vultus importunus by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4692_a_6017]
-
de vorbă îndelung cu Tony Blair. Cine e prin preajma lui Tony Blair în astfel de momente are noroc. N-ar fi avut motive speciale (Barack Obama - n.r.) să vorbească 15 minute cu domnul Ponta, în afară de faptul că, stând acolo la priveghi, a stat de vorbă cu toată lumea, a apucat să stea de vorbă cu mai multă lume în același fel, a spus Emil Hurezeanu, marți seara, la Digi24. Hurezeanu crede că că președintele Traian Băsescu exagerează cu declarațiile sale. Șeful statului
Ce spune Hurezeanu despre întâlnirea Ponta - Obama by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/33634_a_34959]
-
vremurile de la început. Încă atât de aproape de cele întâmplate, de treapta scării și de podul din port, cu poze de-ale lui Héctor ivindu-se dintr-o dată printre perechile de ciorapi sau jupoane de vară. Și o floare presată - de la priveghiul lui Rolo - prinsă pe o ilustrație pe dosul ușii dulapului. Înainte de a pleca a cerut-o în căsătorie pentru la toamnă. Delia n-a spus nimic, s-a apucat să privească pardoseala căutând parcă o furnică în salon. Nu vorbiseră
O povestire inedită în românește by Tudora Șandru-Mehedinți () [Corola-journal/Journalistic/13372_a_14697]
-
nici o mișcare. Cu eternitatea nu-i de glumit. Pînă să i se facă rost de un cosciug, unul normal, nu lădoiul de făină aruncat la vechituri, împrumutat din curtea unei alimentare, pe care o reînnoiau,... trecuse ceva timp. Cît ținuse priveghiul acela forțat, am revizuit în minte întîmplarea, cu gîndul să scriu o poveste, vreo schița sau chiar vreo piesulică, pentru teatrul nostru ambulant. Dacă ar fi ieșit o piesulică, neapărat comică, pe care aș fi numit-o O zi cu
Poveste întreruptă by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17576_a_18901]