451 matches
-
atribute insolit materiale: „Liniștea, această vastă pasăre de apă,/ a murit în mâinile noastre groase de nepăsare”. Mecanismele poetice sunt mereu răsturnate, materialității i se substituie impalpabilul: „inelul de logodnă rotund ca un sărut/ pentru iubita mea tânără ca inima privighetorii” (Inel de logodnă). Investigând teritorii noi, în atingere cu poetica suprarealistă, imaginile câștigă în noutate, pierzând însă din suplețe, din fluiditate: „Priviți și voi, surorilor, corpul meu slăbănog/ plin de lepra unor muzici de altădată” (Estuar). George Ivașcu descoperea în
PAVELESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288738_a_290067]
-
relația dintre critic și poet (Ă), implicat În momentul nostru literar. Nu sunt puțini poeții care se arată indignați de unele excese ale criticii. Ei au tot timpul impresia că participă la o competiție muzicală unde dețin rolul suav de privighetori (Ă). E un cuvânt de ordine să fim cu toții grijulii de viitorul literelor. Dacă practicienii criticii, improvizați sau nu, fac exerciții de rotire a măciucii deasupra capului În spațiul fragil al poeticii, artiștii care scapă cu capetele nesparte Își caută
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
îi corespunde drumul de la descriptivismul pastelist la interiorizare. Orga de mesteceni (1970) aduce o decantare a lirismului, descripția (și așa sumară) se contrage în imagini lapidare și sobre, stil caracteristic de acum înainte. Zăpezile de acasă (1972) și Noapte cu privighetori (1973) reiau, într-o disciplină stilistică matură, temele copilăriei, satului, familiei, tratate fără frivolități neosămănătoriste, cu un real fior elegiac. Poetul știe că, inevitabil și ireversibil, s-a rupt de acea lume: „De ce te-ai lepădat și tu, Ioane?/ Cine
BRAD. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285850_a_287179]
-
mării, București, 1966; Cele patru anotimpuri, București, 1966; Ecce tempus, București, 1968; Orga de mesteceni, Cluj, 1970; Poeme, pref. Ov. S. Crohmălniceanu, București, 1970; Emil Isac, un tribun al ideilor noi, Cluj, 1972; Zăpezile de acasă, București, 1972; Noapte cu privighetori, ed. bilingvă, tr. Marcel Pop-Corniș, București, 1973; Templul din afară - The Outlying Temple, ed. bilingvă, tr. Marcel Pop-Corniș, București, 1975; Ultimul drum, București, 1975; La zei acasă sau O călătorie lirică prin Elada, București, 1976; Transilvane cetăți fără somn, București
BRAD. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285850_a_287179]
-
1958) de la Moscova, a fost redactor-șef adjunct al revistei „Nistru” și al săptămânalului „Cultura Moldovei”. Debutează editorial cu placheta de versuri La straja vieții (1949). Până în 1974, îi apar alte numeroase volume, precum Din iureșul anilor (1959), Patru sute de privighetori (1963), De vorbă cu dragostea (1965), Nopți de veghe (1971) ș.a. Lirica lui B. este una care răspunde conjuncturii istorice, dominată de un retorism calculat și de șabloane ideologice care susțin un soi de exaltare continuă, o atmosferă festivistă. Eseurile
BALŢAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285592_a_286921]
-
lumii comuniste, altfel spus, de coloratură prosovietică. A tradus din H. Fast, Walter Scott, Th. Dreiser, R. Kipling ș.a. SCRIERI: La straja vieții, Chișinău, 1949; Poezii, Chișinău, 1952; Din iureșul anilor, Chișinău, 1959; Zile și drumuri, Chișinău, 1961; Patru sute de privighetori, Chișinău, 1963; De vorbă cu dragostea, Chișinău, 1965; Versuri, Chișinău, 1970; Nopți de veghe, Chișinău, 1971; Fețele clipei, Chișinău, 1973; Cireșar, Chișinău, 1974; Sălășluințele frumosului, Chișinău, 1975; Lirică, pref. H. Corbu, Chișinău, 1980; Suprema dragoste, Chișinău, 1987. Traduceri: H. Fast
BALŢAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285592_a_286921]
-
1981; Necunoscuta de la Sucevița, București, 1982; Alexandru Ioan Cuza, domnitorul Unirii, București, 1983; Voievodul fără teamă și fără prihană, 1984; Oana, București, 1986; Român Grue Grozovanul, București, 1987; Vetre de istorie românească, București, 1988; Povestiri istorice, București, 1994; Cântarea nevăzutelor privighetori, București,1995. Repere bibliografice: Cioculescu, Aspecte, 398-411; L. V., Un roman al creației, VRA, 1942, 633; Octav Șuluțiu, Pe margini de cărți, RFR, 1944, 1; [Dumitru Almaș], RRI, I, partea II, 54-60; Valeriu Râpeanu, Câteva întrebări pe marginea unei cărți
ALMAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285308_a_286637]
-
oi Și cucul pierde-vară. Bine-ai venit cu părul prins În mărgăritărele, Cu trupul pe sub sân încins În volburate într-adins Rochiți de rândunele. Mireasa-n carul tău de flori Cu fluturi prin bulendre, Aduci taraf de cântători, Vioarele-n privighetori Iar cobza-n măcălendre. Dai lumii sufletul senin Și dor de poezie, Dai chef de joc și de pelin Și poate, un pahar cu vin Nuntașului ce scrie. Cerințe: 1.Memorați versurile. 2. Intoduceți într-o compunere descrierea, gândurile voastre
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
oamenii cu tine? — Nimic, cucule; mă țineau așa. Le plăcea să se uite la mine și la culorile penelor mele. Când ciripeam, îmi vorbeau și ei. Și le plac oamenilor păsările pădurii? — Cum de nu! Întruna vorbesc despre măiestria viersului privighetorii, despre fala vulturului. Despre aurul penelor grangurului. Se mai afla acolo și un pitpalac; tare le mai plăcea să-l asculte cum își rostuia răspicat numele: pit palac, pitpalac... — Așa. Da’ de mine n-ai auzit nimic? — Drept să-ți
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
cu o față de câine bătut. Dacă până atunci semnalul de trezire i-l dăduseră ghionții lui Balamber, în dimineața aceea, însă, hunul, care făcea întotdeauna ultimul tur de pază, îl văzu ridicându-se în capul oaselor la primul cântat al privighetorii. înjurând printre dinți, Audbert aruncă învelitoarea, își frecă pleoapele îngreunate și, în fine, își roti privirea piezișă de jur împrejur, oprind-o asupra bărbatului care era izvorul tuturor spaimelor sale. Așezat cu picioarele încrucișate, cu blana de oaie pe umeri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
literare; Nicolae Rotund „Ex Ponto”;Horea Gârbea„Luceafărul”;Virgil Panait„Oglinda literară” </biography> Sunt o născocire... ... o aripă întinsă către Dumnezeu În marea arhivă a lumii Sunt notate semnalmentele Inima depune mărturie despre sine Și despre activitățile de zi ale privighetorii Primăvara precum o ursitoare s-a așezat lângă mine M-a botezat mi-a pus icoana numelui pe piept Și s-a rugat în fața răsăritului pentru binele florii Câte sentimente atât belșug în casa ce m-a primit În corpul
Confluenţe poetice. Antologie de poezie by Relu Coţofană () [Corola-publishinghouse/Imaginative/271_a_1216]
-
în toate se află și-n care toate încap când grădina geme de flori cât roata carului când, dacă tragi aer în piept uiți și cine ești dacă frunzele pe care le atingi sună ușor precum clopoțeii cântecul celor zece privighetori o să-l asculte fetele cele mari și or să aibă panglici multe și mărgele și inele și betele cerul e tot o apă la vale se rostogolesc șuvoi pietrele scumpe din brâie de piatră prin trecători înguste se ridică și
Confluenţe poetice. Antologie de poezie by Relu Coţofană () [Corola-publishinghouse/Imaginative/271_a_1216]
-
Întreabă-mă. Voiam să te întreb, moș Mitre, de paserile care fluieră în salcie. Cum le spui dumneata? Ce să spun? Cum le spui dumneata paserilor acestora care cântă? Bătrânul s-a gândit prea puțin și mi-a răspuns imediat: —Privighetori! Nu se poate, am protestat eu cu tărie. Privighetorile sunt altceva. Dumneata nu înțelegi că te întreb de paserile care fluieră în salcie? Păi dacă nu-s privighetori, trebuie că-s ciocârlii. Mi-am arătat iarăși nemulțumirea. Bătrânul se oprise
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
cântă? Bătrânul s-a gândit prea puțin și mi-a răspuns imediat: —Privighetori! Nu se poate, am protestat eu cu tărie. Privighetorile sunt altceva. Dumneata nu înțelegi că te întreb de paserile care fluieră în salcie? Păi dacă nu-s privighetori, trebuie că-s ciocârlii. Mi-am arătat iarăși nemulțumirea. Bătrânul se oprise și sta în cumpănă: să se ducă să dea la o parte catranul, să mai aducă niște lemne, să intre la ghețărie, s-aprindă stuful umed. — De cine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
se ducă să dea la o parte catranul, să mai aducă niște lemne, să intre la ghețărie, s-aprindă stuful umed. — De cine vorbești dumneata? —De grangurii din salcie. Dumneata nu le spui granguri? — Atuncea de ce-mi vorbești de privighetori și ciocârlie? —Apăi, domnule, toate-s ale lui Dumnezeu. Le spun și eu cum mă pricep. Când e ciocârlie, văz că e ciocârlie. Când e grangur, văz că e grangur. Eu așa pe deasupra nu le știu; nici să răspund întocmai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
n-ar fi avut curaj să facă așa ceva. Antonius îl luă pe Valerius pe după umeri. Cei doi se îndepărtară de tabără și intrară în pădure; totul era verde, înflorit. Deasupra capetelor lor, păsările ciripeau; în apropiere se auzea și cântecul privighetorii, ce anunța apusul soarelui. Se așezară pe malul unui pârâu. — Ești schimbat - Valerius privea cu luare-aminte chipul fratelui său. Ești altfel. Pari... mai puternic, mai sigur pe tine, dar, mai ales, pari mai uman. Înainte erai prea rigid. — Ritul pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
Învață“, îi răspund. „Se pregătește pentru cariera de artistă.“ „Țipă tot ca una care-i tocată“, ridică ea din umeri. „Crezi că nu le ia și pă artiste la palme careva? Nu-s și ele femei, ce-or fi fiind? Privighetori le zice doar la zoologie. În viață, ești tot femeie și tot omoară nebunu’ la tine, dacă nu i-ai pus ciorba cum vrea el sau dacă nu ai chef s-o iei la goană când vrea el s-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
și în gând, Vreau să-ți ating iar trupul cu mii de sărutări Eu, pentru-a ta iubire, și sufletul mi-l vând. VASILE PINTILIE (pseudonim literar Domnu Trandafir) Data și locul nasterii: 2 martie 1955, Piatra Neamț Domiciliul: Piatra Neamț, str. Privighetorii nr 3, bl B2, sc B ap 20, jud Neamț Studii: Facultatea de Constructii Iași 1981 Profesie: Inginer Activitate literară: cenaclul literar „Esențe” din 2010 Ești refractară Ești refractară Ca un pol la echinox Brăzdată De imagini fugitive. Naive, Vagoanele
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
Rămâne deci să traduci ceea ce se spune și mai puțin felul cum se spune. Care dintre noi nu va simți imediat în ce constă, de pildă, farmecul "de conținut" al acestei fraze din Ion Creangă? "...tă-vă Dumnezeu să vă bată, privighetori". Urmează însă să traducem într-o limbă străină această expresie. Și dacă mi se va răspunde că este intraductibilă (ceea ce este cazul) mai rămâne să adăugăm că o mare parte din opera lui Creangă este compusă din expresii cum e
Imposibila întoarcere by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295610_a_296939]
-
Bodai. Nu mai fusese acolo de mult, însă n-avea să cedeze dorinței de a zăbovi. A doua zi dimineață, la răsăritul soarelui, își aranjă repede părul și încălzi apa pentru baie. — Cheamă-l pe Ito Hanemon, ordonă el. Cântecul privighetorii se auzea adesea, atât pe câmpiile din jurul Muntelui Bodai, cât și în copacii din incinta castelului. — Sunt la dispoziția dumneavoastră, stăpâne. Cu ușile glisante de hârtie în spate, un samurai voinic se înclină adânc. Ito era păzitorul lui Shojumaru. — Hanemon
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
cristaline Și cerul albastru plin de lumină. Buzele tale...petale de flori; Roșii precum vinul de mură, Mierea iși trage dulceața din dulceața lor. Pielea ta...zăpada nouă; Apa proaspăta de munte, Floare albă de bumbac. Glasul tău... o simfonie; Privighetori cântând în cor, Sunet căzut dintr-o harpă din cer. Chipul tău... plin de lumină; Radiază ca-ntr-un vis. Și sufletele noastre împreună suspină, Pentru dragostea imposibilă ce ne-am promis.
Ramuri, muguri si mugurasi de creatie olteniteana Antologie de poezie și proză oltenițeană by Nicolae Mavrodin si Silviu Cristache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91640_a_93417]
-
sapei. Acum, când vânturile dezvăluie fața zbârcită a câmpului, retina mea visează pasul solemn al berzei așteptând la margine de orizont întoarcerea lor. Abia acum, când ciocanele toamnei bat arama subțire a frunzelor, urechea mea își aduce aminte de trilul privighetorii și de tulnicul cucului. Simt că și-n sufletul tău, toamnă, acum, doar amintirea florilor și gingășia lor ne mai parfumează zilele. Abia acum îmi dau seama ce preț are în ceas anume, care se încăpățânează să existe din nou
Toamna eu, eu toamna. In: ANTOLOGIE:poezie by Adela Cândea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/246_a_663]
-
ca și cum ai chemao..., însuși titlul antologiei revelându-l pe poet ca visător, dezamăgit, dar și resemnat: Nimic n-ar trebui să cadă. Și, totuși, mișcarea în jos nu poate fi reprimată, încât imaginea alegorică pe care o propune prin fericirea / privighetorii, fiindcă are arta ce se confundă cu sângele / neștiutor de vis, e o formă de sfidare a degringoladei ontologice, generale, al cărei dramatism e simțit doar de întrupările materiei, conștiente de statutul lor, pentru care Nu e simplu durata s-
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
de universuri concentrice, construite în jurul eului cu domeniul lui de la cantonul situat la hotarul dintre mai multe lumi, ceea ce i acordă statut de spațiu regenerator. La cules de romaniță; sfârșitul clasei a patra, cu examenul în care toți reconstituiau sufletul privighetorii / moartea noastră, colaje surprinzând ineditul percepției (acolo, fructele / stricate de sub pat, învelite în manuscrise / apocrife, / pătând și în centru un copac de apă de trandafir, la / rădăcină cu / un crocodil care își clocește / oul, aburind... ) sunt doar câteva scene din
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
paragină.” În ,,Toamnă” realizează un superb tablou poetic în proză acestui bogat anotimp, pentru că ,, Toamna a venit pe vârful degetelor și s-a urcat pe nevăzute în copaci aprinzând candele cu mii de culori în biserica mea, cu altar de privighetori și de grauri și de mierle și... chircite, zilele adorm ca babele pe la porți și pe prispe și, spre final, navetiștii chirfosesc glodurile cu gândul la bucățica lor de pâine și la pensia pe care speră să o mai apuce
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (ÎN LUPTĂ CU TIMPUL...). In: CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/562_a_745]