991 matches
-
protecție, urmează să-și primească ștreangul. Ștreang ce-l va plimba apoi prin aer, pînă să-l depună la sol. Sol pe care va zăcea un timp, năpădit de bălării. Cei doi travaieuri-călăi par să zîmbească. Ce moment incredibil! Sîntem privilegiații secolului: l-am apucat. Frecventînd, cu oarecare perseverență, expozițiile tinerilor, am avut, subit, revelația unei constatări. Privind etica profesională. Mai exact, concesiile, și chiar, în unele perioade, compromisurile. Cei tineri, unii din ei cu studiile abia terminate, se prezintă magistral
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
să plătească taxe, să se distreze, e absolut necesară întreținerea unei oarecari relații cu un public oricum predilect, dinspre care ar trebui să vină și vitalele stipendii. Pentru că nu pe artistul-paria îl avem aici în vedere, ci pe cel prosper-civilizat, privilegiatul. Ce frumos (judecînd în absurd) ar arăta o istorie a artei, avîndu-l doar pe acesta protagonist. Activistul. Clonă a specimenului ce a dominat abuziv trecutul climat, individul (cu diplomă de institut) știe/ simte că doar cu bruma lui de artă
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
categorii sociale orășenești care năzuiau să obțină o situație materială superioară. În catagrafiile orașelor din 1845 și 1851 se menționează intrarea în rândul meșteșugarilor în cursul celor șapte ani, ce despart o catagrafie de alta, a unor „indivizi scăpătați”: un privilegiat, doi mazili, un ruptaș (Tecuci), 16 negustori sărăciți, 12 rupte ale Vistieriei, 5 mazili (Huși), sau promovarea în rândul meșterilor a 80 calfe, 41 de însurăței (Tecuci) și 10 birnici (Huși). În orașul Iași, alcătuitorii catagrafiei din 1845 au descoperit
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
cea a stărilor nesupuse dărilor. Membrii lor alcătuiau la 1845, în cinci din cele mai importante orașe ale Moldovei, peste 0,90% din totalul familiilor. Cei mai numeroși erau bătrânii și nevolnicii, apoi văduvele și orfanii, eclesiasticii, slugile boierești și privilegiații (căpitani, polcovnicei, în general ranguri mărunte, scutiți de obligații fiscale pentru serviciile aduse statului). Numărul lor real era cu siguranță mai mare, dat fiind că, de pildă, slugile boierești erau mai numeroase decât ne lasă să înțelegem catagrafiile. În curțile
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
uman. De asemenea, re-cu-noașterea-de-sine nu cere distrugerea însoțitorilor existențiali ai omului (condiționatul și Necondiționatul), nici așezarea omului într-un loc privilegiat (chiar locul de cumpănă între polii existenței, locul în care se află omul, potrivit personalismului energetic, nu este unul privilegiat), ci doar asumarea "destinului", cum ar spune stoicii, sau chiar Heidegger, fapt care implică libertatea de-a-fi; este vorba, așadar, de o cale prin care ceea ce este omenesc își dezvăluie "natura" (universalul). Re-cunoașterea de sine nu este, prin urmare, o fatalitate
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
franțuzește), având o netăgăduită calitate literară. Destinate unor personalități ale epocii (Al. I. Cuza, M. Kogălniceanu), unor prieteni (I. Ghica și N. Bălcescu), unor cunoscuți sau unor membri ai familiei, aceste mesaje confidențiale reconfirmă și întregesc imaginea reconfortantă a unui privilegiat al sorții. Literatura română modernă nu e de conceput în afara prezenței sale carismatice. Alecsandri a colectat, a editat și înfrumusețat poezia populară. A introdus genuri nouă în literatură și a cultivat toate genurile literare și aproape toate speciile acestor genuri
ALECSANDRI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285234_a_286563]
-
respectiva persoană. Nu ne lăsăm, oare, amprenta obiceiurilor, a felului de a gândi, pe tot ce ne Înconjoară și ne aparține? „Vorbește, umblă, mănâncă sau Îmbracă-te și Îți voi spune cine ești” a Înlocuit vechiul proverb, formulă curteană, adagiul privilegiatului. Astăzi, un mareșal de Richelieu este imposibil. Un pair al Franței sau chiar un prinț riscă să fie sub nivelul unui elector de o sută de ludovici, dacă pierde stima celorlalți: fiindcă nimănui nu-i este permis să fie necuviincios
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
acord... Basarabiei, pîn... În 1828, o autonomie destul de larg.... La fel se Întîmpl... și cu ț...rile baltice, a c...ror administrare este Încredințat... funcționarilor autohtoni. Din punct de vedere social, statutul populațiilor din aceste teritorii dominate r...mine unul privilegiat În raport cu cel al restului popoarelor din Imperiu. Ț...rănii finlandezi sînt scutiți de iob...gie; cei estonieni și letoni Își obțin libertatea personal... Inc... din 1816-1819, iar dreptul de proprietate În 1840. În plus, regiunile dobîndite cu ocazia ultimei Împ
[Corola-publishinghouse/Science/2022_a_3347]
-
și ale altor stakeholderi, decât proprietarii sau „internii”. Modificarea mediului concurențial înseamnă în ultimele două decenii și încurajarea nou-intraților. Ei pot fi întreprinzători privați, dar și organizații proprietate de stat supuse privatizării și obligate să respecte regulile unor piețe fără privilegiați. Pe ambele „filiere” prezentate, nou-intrații adoptă un comportament responsabil social, pentru că reprezintă o oportunitate și le conferă un avantaj. Creșterea puterii consumatorilor trebuie interpretată în sensul posibilității acestora de a opta pentru furnizorul cel mai avantajos, evitând costurile „artificiale” ale
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
doctorul Lemonnier își scoate halatul alb și, fără să-și cheme vizitiul, sare în trăsură și se avântă pe străzi să-i anunțe pe muncitori. Măcelul nu a avut loc... Iar eu mă întrebam adesea de ce procedase astfel „burghezul” acela, privilegiatul acela. Eram obișnuiți să vedem lumea în alb și negru: bogați și săraci, exploatatori și exploatați, într-un cuvânt, dușmanii de clasă și cei drepți. Gestul tatălui Charlottei mă descumpănea. Din masa umană, atât de comod tăiată în două, se
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
nu protestează, adaptându-se la toate nedreptățile, neavând în istorie vreo revoluție. Totuși, românul încearcă să amelioreze situația în mod individual "căutând pe cât se poate un aranjament prin stăruințe ori favoruri care trebuiesc să facă din el o excepție, un privilegiat" (Ralea, 1997: 77). După asta situația generală nu-l mai privește. Ideea apare și la Cioran când subliniază frecvența foarte mare a încercărilor de mântuire individuală, specifice destinului singuratic. Deși avem probleme similare, există practica identificării soluțiilor individuale (biografice), ceea ce
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
Sau poate sunt neglijați? Sistemul școlar actual este el în măsură să le permită dezvoltarea acestor capacități deosebite? Există posibilitatea realizării unor programe educative speciale pentru ei? Dar oare trebuie școala să facă acest lucru? Nu sunt ei deja niște privilegiați ai naturii? Poate ar exista un risc de a favoriza un elitism precoce? Care ar fi rolul unui profesor în fața unui asemenea copil? Întrebările sunt mult mai numeroase. Răspunsurile sunt însă dificile. Este suficient să se atingă situația copiilor supradotați
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
urmat restul disciplinei relațiilor internaționale în a observa o erodare accentuată a concepției tradiționale despre statul-națiune în ultimele două decenii. După cum s-a arătat în capitolul precedent, paradigma clasică avea în centrul discuției sale statul, iar instrumentul militar era cel privilegiat. Mai ales după sfârșitul „războiului rece”, reconsiderarea rolului statului a antrenat o repunere în discuție a problemei securității, ridicându-se întrebarea „Cine/ce este, de fapt, amenințat?”. Capitolul de față va prezenta un mod diferit de a gândi securitatea, prin
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
a drepturilor omului, de dezvoltare comunitară și bunăstare individuală/colectivă. În funcție de aceste grupe ocupaționale, asistenții sociali desfășoară activități diferite, au o pregătire profesională diferențiată și obțin resurse financiare și oferte de angajare cu salarii diferite. Din grupele menționate mai sus, privilegiați, în termeni ocupaționali, sunt cei din primul grup, comparativ cu cei din îngrijiri în sistemul rezidențial și la domiciliu. Aceștia din urmă sunt de regulă în sistemul privat sau cel voluntar de tip ONG și, adesea, sunt dezavantajați la salariu
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
cel care vrea să fie capabil, pentru că le iubește la nebunie, să stăpânească simultan un mare număr. * Ideea „privirii de ansamblu” ce stă la baza demersului bibliotecarului are o Înrâurire considerabilă În plan practic, căci cunoașterea ei intuitivă oferă anumitor privilegiați mijloacele necesare pentru a scăpa fără prea multe neplăceri din situațiile În care ar putea fi prinși În flagrant delict de incultură. Persoanele cultivate știu - și, mai ales, din păcate pentru ele, persoanele necultivate ignoră - că Înainte de toate cultura este
Cum vorbim despre cărțile pe care nu le-am citit by Pierre Bayard () [Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]
-
subdezvoltați, rămași încă de pe vremurile barbarilor. Noi suntem funcționari de bancă, studenți, fii de oameni îmbogățiți care lucrează în companii petroliere; cunoaștem Europa, am citit. Noi suntem burghezi: priviți aici părul nostru lung, care stă mărturie modernității noastre internaționale de privilegiați!”. Așadar, pletele acelea făceau aluzie la „chestiuni” de Dreapta. Ciclul s-a încheiat. Subcultura la putere a absorbit subcultura de opoziție și și-a însușit-o: cu o abilitate diabolică, a făcut cu răbdare din ea o modă care, dacă
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
concentrează asupra structurii sociale și asupra comportamentului politic al țăranului român atît În timpul perioadei comuniste, cît și În perioada de tranziție. În privința structurii sociale se constată două tendințe: pe de o parte, existența unui grup de status (un grup de privilegiați care controlează accesul la resurse) care are aproape aceeași componență ca și În perioada comunistă și, pe de altă parte, diminuarea influenței autorității tradiționale (preoții). Alina Mungiu-Pipidi Încadrează relațiile sociale existente În satul românesc contemporan Într-un model pe care
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
Ist. lit. (1941), 880, Ist. lit. (1982), 966; Alexandru Kirițescu, Petru Manoliu și confuziile mele, VAA, 1943, 630; Ivașcu, Confruntări, II, 463-465; Crohmălniceanu, Literatura, I, 534-535; Piru, Ist. lit., 439; Paul Cortez, Înainte de a uita, I, București, 1987, 136-140; Acterian, Privilegiați, 84-86; Bejenaru, Dicț. botoșănenilor, 154-155; Valentin Chifor, Caleidoscop critic, Oradea, 1996, 173-177; Micu, Scurtă ist., II, 210; Petru Manoliu, DCS, 167, 190-191; Dicț. scriit. rom., III, 62-64; Cornelia Ștefănescu, Suflete jupuite, JL, 2002, 11-12; Dora Mezdrea, Arhiva Petru Manoliu, JL
MANOLIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287992_a_289321]
-
rapide a ansamblului. Nici chiar râurile nu tulbură prea tare simetria continuă a așezării. Pentru un străin sau un polițist, este relativ simplu să găsească o anumită adresă, deci nu mai e nevoie de un ghid. Localnicii nu sunt foarte privilegiați În raport cu noii veniți. Dacă, așa cum este cazul În nordul Manhattan-ului, străzile paralele sunt numerotate și intersectate de bulevarde mari - la rândul lor numerotate - planul devin și mai clar. Ordinea de la suprafața unui astfel de oraș facilitează stabilirea ordinii În subteran
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
alb unde se pișau vaci” (V). Poetul devine vocea unei omeniri în căutare de casă, a acelora al căror „hohot de plâns face înconjurul lumii” (VIII), în așteptarea cântecului ucigător al sirenelor, semn al sfârșitului (XXXV). Călătorul nu mai este privilegiatul care-și consumă surplusul de energie prin cunoaștere (precum la Dante), ci martorul neputincios al dezastrului dezrădăcinării unui neam. Acest vast tablou simbolic se adumbrește în structura complexă a ciclului de poeme Titanic, în care combină original și straniu imaginea
FUNDOIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287114_a_288443]
-
1941), 878, Ist. lit. (1982), 964-965; Crohmălniceanu, Literatura, I, 532-534; Nae Antonescu, Constantin Fântâneru, ARG, 1972, 10; Ion N. Voiculescu, O reeditare semicentenară: C. Fântâneru, „Interior”, ARG, 1981, 4; Ion M. Dinu, Figuri de dascăli argeșeni, Golești, 1991, 224-227; Acterian, Privilegiați, 81-83; Micu, În căutarea, II, 96-101; Dicț. scriit. rom., II, 259-261; Cărtărescu, Postmodernismul, 291-293; Dicț. analitic, II, 174-175; Aurel Sasu, Prefață, în Constantin Fântâneru, Cărți și o altă carte, București, 1999, 5-14; Simion, Genurile, 243-248; Victor Durnea, O restituire incompletă
FANTANERU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286951_a_288280]
-
de efectele lui dezastruoase. Fantasma utopiei narcotizante a „celei mai bune dintre lumile posibile” și a „omului nou”, sovietizat, a constituit un prim stadiu al îndoctrinării. Impactul cenzurii, deturnarea rolului scriitorului și a artei sale, statutul acestuia de așa-zis privilegiat devin punctele nodale ale unei reflecții tardive despre un regim distructiv. SCRIERI: Drumuri, drumuri, București, 1954; Frații Huțulea, București, 1955; Cuscrii, I, București, 1958; Scrisori din Bărăgan, București, 1959; Ieșirea din Apocalips, București, 1960; Asaltul timpului, București, 1961; Insula speranței
GHILIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287263_a_288592]
-
141-144; Streinu, Pagini, I, 351-367; Ionescu, Război, I, 317-319; Călinescu, Ulysse, 373-378; C. Fântâneru, „Poemele lui Edgar Poe”, UVR, 1938, 5; Predescu, Encicl., 382; Călinescu, Ist. lit. (1941), 821, Ist. lit. (1982), 906; Manolescu, Metamorfozele, 109-110; Ciopraga, Amfiteatru, 461-464; Acterian, Privilegiați, 89-90; Dicț. scriit. rom., II, 469-470. V.D.
GULIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287384_a_288713]
-
Al. Rosetti, Cartea albă, București, 1968, 73-77; Piru, Panorama, 367-369; Călinescu, Literatura, 44-47; Popa, Spații, 164-183; Dan, Proza, 131-133, 287-289; Cioculescu, Amintiri, 362-366; A.I. Brumaru, Un Borges de la Dunăre?, LCF, 1986, 40; Lucia Demetrius, Oscar Lemnaru, JL, 1990, 22; Acterian, Privilegiați, 30-31; Dicț. scriit. rom., II, 736-738; Mănucă, Perspective, 107-114; Dicț. analitic, III, 219-220; Opriță, Anticipația, 79-81. D.M.
LEMNARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287775_a_289104]
-
Ecoul”, 1944, 135; Crohmălniceanu, Literatura, II, 322-327; Micu, „Gândirea”, 646-653; Andrei Paleolog, Gravura lui Paul Sterian, BOR, 1981, 3-4; Al. Raicu, Paul Sterian, RL, 1984, 38; Mircea Eliade, Memorii, I, îngr. și pref. Mircea Handoca, București, 1991, 145-148, 244-245; Acterian, Privilegiați, 69; Ierunca, Subiect, 83-88; Marin Diaconu, Fișă pentru un profil spiritual: Paul Sterian, JL, 1993, 23-26; Marin Diaconu, Paul Sterian - o personalitate plurivalentă, JL, 1993, 45-48; Arșavir Acterian, Cum am devenit creștin, București, 1994, 1-9; Noica, Semnele, 240-242; Andrei Scrima
STERIAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289924_a_291253]