58,730 matches
-
cine este, mă rog, îngerul care tulbură apele, nu e cumva această Mare Zeiță? Întrebă curioasă matroană impozantă cu părul gri, aflată acum și ea lângă tribuna oficială, în timp ce toate celelalte Doamne de bine începuseră deja s-o caute cu privirea prin sala congresului, doar doar o vor zări pe această închipuită Zeiță. - Este vorba de Marea Zeiță ce plutește și azi deasupra norilor, ca Luna printre stele în lumea noastră de vis, i-am răspuns eu matroanei. Mai exact spus
REPORTAJ IMAGINAR LA UN CONGRES INTERNAŢIONAL AL FEMEILOR ( 1 ) de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 500 din 14 mai 2012 by http://confluente.ro/Reportaj_imaginar_la_un_congres_interna_constantin_milea_sandu_1336995265.html [Corola-blog/BlogPost/357888_a_359217]
-
critici de anvergură ai domeniului literaturii religioase, profesorul Eugen Dorcescu scrie eseuri, studii, teoretizări ale poeziei mistico- religioase românești. În anul 2009 a publicat la Editura Palimpsest Poetica non-imanenței cu un capitol distinct, Poezia mistico-religioasă. Structură și interpretare. De accea privirea sa, detaliind încadrări și estetici, peste poezia lui Ticu Leontescu are deja un statut de recunoaștere sau poate este balustrada sprijinitoare acestui gen literar în scrierile ulterioare ale poetului. Domnul Leontescu se află poet în șase volume de poezii, cu
BEDUIN- TICU LEONTESCU de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1579 din 28 aprilie 2015 by http://confluente.ro/cristina_stefan_1430203815.html [Corola-blog/BlogPost/366214_a_367543]
-
izvoarele istorice creștine, prelucrând altele înverșunate, încărcate cu fiere și venin, depreciind și devalorizând Chipul Împăratului: admirația, cinstirea, slava, credința, măreția, sfințenia sa, contribuția incomensurabilă adusă Istoriei creștinismului, respectiv Bisericii lui Hristos. Înverșunarea acuzatorilor apuseni, bâjbâitori în cercetarea justă, cu privire îngustă, semită, urmașii fideli ai tenebrosului Eutropius: Iulian Apostatul, Herodot II, Ipolit, Victor Aurelius Sextus, Zosima, Grigorie de Tours, J.B. Bury, Kodinos, Luigi Pareti, Edward Gibbon, Paolo Breți, James Carroll, Luciano Petek, Stanley Hauerwas, Stanley Karnow, Keim, Wesseling, Ph. Schaff
ÎMPĂRAŢI ŞI SFINŢI DACI AI PĂMÂNTULUI ŞI CERULUI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2333 din 21 mai 2017 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1495329481.html [Corola-blog/BlogPost/381053_a_382382]
-
ca ciupercile în vreme de secetă!...Să revenim: MAI BINE MAI FRUMOS DECÂT NICIODATĂ ! Am scris,tăcând! 57. Paradisul Lui Dio Așchiind tăcerea un semn de întrebare îmi taie respirația. -De unde o fi început oare cerul? -De aici,de sub privirea ta.Numai ea face lumea rotundă ca un măr. -E cumva vreo aluzie la mărul Evei: cea care-a furat paradisul cu sânii? -Glumești cu lucruri grave... -Știu , paradisul nu-i o glumă de prost gust! -N-ai uneori sentimentul că
DEŞERTUL DE CATIFEA (55-57) de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 891 din 09 iunie 2013 by http://confluente.ro/Desertul_de_catifea_55_57_costel_zagan_1370774939.html [Corola-blog/BlogPost/346281_a_347610]
-
aceeași rădăcină? -Poate că, în speță, cunoașterea este sferică, iar binele și răul se rostogolesc printre oameni ca niște mere fatale! -Eva a cunoscut prima...Ea a mușcat prima! -Iar Adam n-a putut rezista: ispita era prea rotundă! Apoi privirile lor au devenit fluvii. S-au scăldat unul în privirea celuilalt. -Scufundarea paradisului? -E o alternativă. Apropo, nu simți, cititorule, paradisul furnicându-ți pielea câteodată? Costel Zăgan 56.57. Referință Bibliografică: DEȘERTUL DE CATIFEA (55-57) / Costel Zăgan : Confluențe Literare, ISSN
DEŞERTUL DE CATIFEA (55-57) de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 891 din 09 iunie 2013 by http://confluente.ro/Desertul_de_catifea_55_57_costel_zagan_1370774939.html [Corola-blog/BlogPost/346281_a_347610]
-
binele și răul se rostogolesc printre oameni ca niște mere fatale! -Eva a cunoscut prima...Ea a mușcat prima! -Iar Adam n-a putut rezista: ispita era prea rotundă! Apoi privirile lor au devenit fluvii. S-au scăldat unul în privirea celuilalt. -Scufundarea paradisului? -E o alternativă. Apropo, nu simți, cititorule, paradisul furnicându-ți pielea câteodată? Costel Zăgan 56.57. Referință Bibliografică: DEȘERTUL DE CATIFEA (55-57) / Costel Zăgan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 891, Anul III, 09 iunie 2013. Drepturi
DEŞERTUL DE CATIFEA (55-57) de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 891 din 09 iunie 2013 by http://confluente.ro/Desertul_de_catifea_55_57_costel_zagan_1370774939.html [Corola-blog/BlogPost/346281_a_347610]
-
prelingeau pe obrajii altădată de culoarea rozelor, însă acum își pierduseră farmecul. Își puse în gând că trebuie să se odihnească, să se ascundă ,deoarece acasă nu se mai putea întoarce. Își ridică capul greoi, plin de gânduri negre și privirea îi fu captata de lumină de diamante a lunii care se oglindea pe deasupra lacului, creând impresia de un alt cer înstelat. Parcă scotocind prin amintiri, Karon închise ochii, dar numai o clipă, pentru a-și aminti de locul acela.Era
KARON de VIOLETA CATINCU în ediţia nr. 2236 din 13 februarie 2017 by http://confluente.ro/violeta_catincu_1486998664.html [Corola-blog/BlogPost/382983_a_384312]
-
sufletul umed și cald prins de gânduri trăiește în peștera timpului De șapte evuri visează adânc cu mireasa durerii lui de pământ mișcător la limbile Cerurilor... LA ADIEREA SEMNELOR Sărută-mi mamă din raiul tău izbăvitor flacăra cuvântului și sphaira privirii cu nemărginire albastră Deschide porțile evlaviei la adierea semnelor să-mi schimbi doar zborul dintre lumi pe-o naștere măiastră Referință Bibliografică: Poeme Metafizice / Nicolae Negulescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 701, Anul II, 01 decembrie 2012. Drepturi de
POEME METAFIZICE de NICOLAE NEGULESCU în ediţia nr. 701 din 01 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Poeme_metafizice_nicolae_negulescu_1354382457.html [Corola-blog/BlogPost/351619_a_352948]
-
plopilor Lui Eminescu Mă plimb pe langă plopii foșnitori cu o sacoșă goală într-o mână am luat-o, așa, de ochii lumii, să nu se creadă că-s nebună. Că cine azi mai are timp să le arunce o privire? În lumea aceasta prea grăbita plopii rămân doar amintire. Eu am venit ades la ei să mă înveselesc puțin ei freamătă privind spre cer și parcă ploua din senin. E bine, că din când în când, pe plopi să îi
CHEMAREA PLOPILOR, POEZIE DE TITINA NICA ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1475 din 14 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1421212956.html [Corola-blog/BlogPost/382064_a_383393]
-
al lui Vollard, din Rue Martignac, nr.28.Prezentând portarului,îmbrăcat în costum albastru cu fireturi de aur,cartea mea de vizită,mi-a spus că sunt așteptat de domnul Vollard la etaj.În hol, la parter, dintr-o fugară privire, am surprins în poziția lor statică sculpturi în bronz de Renoir și Maillol.Am urcat scara monumentală de piatră și sunt poftit într-o mare încăpere.Ce desfătare! Pe panoul din fața ferestrelor am descoperit minunatul tablou Baigneuse al lui Cezanne
EVADARE DIN TABLOU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 235 din 23 august 2011 by http://confluente.ro/Evadare_din_tablou.html [Corola-blog/BlogPost/354171_a_355500]
-
Tablourile lor sunt culori moarte, dar vrăjite, pe care le învii cu viața ta. ...Astfel, m-am trezit în pielea celui ce sunt, un colecționar ieșit dintr-un tablou, care este însăși viața prelungită prin culorile “moarte”, ce trec din privirea unor generații în alte generații. Al.Florin ȚENE Referință Bibliografică: Evadare din tablou / Al Florin Țene : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 235, Anul I, 23 august 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Al Florin Țene : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
EVADARE DIN TABLOU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 235 din 23 august 2011 by http://confluente.ro/Evadare_din_tablou.html [Corola-blog/BlogPost/354171_a_355500]
-
Și nu vreau pe o clipă bruscată să se curme. Ascult cu duioșie această convorbire: Cum ei îmi căinează și soarta, și norocul... Cuvintele adie rozalb ca trandafirii, În semnul exclamării sfințește busuiocul. Zâmbesc c-așa sunt grave căpșoarele bălane, Privirea lor senină e-atât de grijulie, Cum aș vedea o taină închisă pentru oameni Și simplu povestită de o copilărie. Dar azi deschise-i ochii și ei tăcură-ndată De parcă-i surprinsesem în locuri interzise: „Iată, treceam pe-alături...- au
PĂRINȚII de VICTOR BRAGAGIU în ediţia nr. 2350 din 07 iunie 2017 by http://confluente.ro/victor_bragagiu_1496835781.html [Corola-blog/BlogPost/377648_a_378977]
-
trecând pe lângă Emanuela și pătrunzând în liniștea și răcoarea apartamentului. - Bună, Cristinuța! Ce faci? Hm! Spune-mi că îți lipsea “Mami Doi”! răspunse Emanuela zâmbind și făcând cu ochiul fetiței. Da, așa este, dar am venit și din alt motiv... Privirea gravă și atitudinea oarecum încurcată ce se puteau citi pe chipul Cristinei, i-au dat de înțeles Emanuelei că ceva se întâmplă, ceva despre care fetiței îi este teamă sau nu știe cum să spună... O prinse blând de umeri
ÎN MÂNA DESTINULUI...(XX) de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1665 din 23 iulie 2015 by http://confluente.ro/olguta_trifan_1437666601.html [Corola-blog/BlogPost/373086_a_374415]
-
toate pârghiile necesare la îndemână, pentru ca acest copil să plece din casa mea în siguranță și să i se ofere stabilitatea unui cămin. Aceste cuvinte au fost spuse cu claritate și hotărâre. În timp ce vorbea, țintind-o pe asistenta socială cu priviri din care se părea că ies scântei, Emanueala s-a ridicat, a luat telefonul fix și l-a așezat în fața acesteia, pe masă, după care a vorbit apăsat: - Aveți telefonul la dispoziție. Folosiți-l, vă rog, și rezolvați problema! În
ÎN MÂNA DESTINULUI...(XX) de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1665 din 23 iulie 2015 by http://confluente.ro/olguta_trifan_1437666601.html [Corola-blog/BlogPost/373086_a_374415]
-
lucruri destul de grave în această săptămână, pe care nu le cunoșteam, din păcate. În special ieri și astăzi... Da... Doamna dorește o rezolvare clară și rapidă, astăzi, a problemei. Nu acceptă rezolvări temporare, compromisuri, preciză asistenta socială urmărind-o cu privirea pe Emanuela. Observând că aceasta se îndepărtase puțin, pentru a-i permite să vorbească nestingherită, asistenta șopti în telefon: - Doamna directoare, să stiți că este pornită să cheme presa. Ne-a amenințat că aduce cazul în atenția opiniei publice și
ÎN MÂNA DESTINULUI...(XX) de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1665 din 23 iulie 2015 by http://confluente.ro/olguta_trifan_1437666601.html [Corola-blog/BlogPost/373086_a_374415]
-
de situații. Așa că... veți putea să vă bucurați încă puțin de fetiță. Iată, a făcut ochi...! Ce faci, frumusețe mică? Gata! Problemele tale se vor termina! Sper să fii fericită! se adresă ea fetiței care se trezise și căuta cu privirea pe cineva, neliniștită. Cu aceste ultime cuvinte, Ana-Maria Bejan își luă poșeta și, condusă de Emanuela până la ușă, părăsi grăbită casa... Va urma... 23.07.2015 Autor, Olguța Luncașu Trifan Iași Referință Bibliografică: ÎN MÂNA DESTINULUI...(XX) / Olguța Trifan : Confluențe
ÎN MÂNA DESTINULUI...(XX) de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1665 din 23 iulie 2015 by http://confluente.ro/olguta_trifan_1437666601.html [Corola-blog/BlogPost/373086_a_374415]
-
că nu este ultima oară când venim aici. O cuprinse cu brațul drept de după mijloc. Când ea se întoarse spre el, se îmbrățișară și se sărutară, apoi îl întrebă: - Dar nu putem să ajungem aproape de el? Și privind podul, întoarse privirea spre partea dreaptă. La un moment dat, zări coasta, pe care trebuiau să urce câțiva pași, pentru a se apropia mai mult de el. Trebuiau să se întoarcă de la mijlocul podului, pentru a ajunge acolo. - Ba da, se poate ajunge
CAPUL LUI DECEBAL de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1149 din 22 februarie 2014 by http://confluente.ro/Capul_lui_decebal_mihaela_mosneanu_1393073508.html [Corola-blog/BlogPost/362787_a_364116]
-
Hai, mergem să-l vedem? - Da, normal! Cum să nu? Și o porniră înapoi, pe picioare, în direcția din care veniseră cu mașina. La un moment dat ajunseră la capătul podului și la micuța coastă asfaltată, dar puțin deteriorată. Cu privirea ridicată și fascinată, porniră cu pași înceți. Imaginea sublimă a lui Decebal din piatră, zidit pe munte, cu fața spre Dunăre, ca un adevărat străjer, îi tăie respirația Adrianei. Statuia indiferentă și eternă privea țintă în zare, cuprinzând întreaga panoramă
CAPUL LUI DECEBAL de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1149 din 22 februarie 2014 by http://confluente.ro/Capul_lui_decebal_mihaela_mosneanu_1393073508.html [Corola-blog/BlogPost/362787_a_364116]
-
era bine înfipt sub pelerina de verdeață, de pe stânca muntelui. Căciula pietroasă și ascuțită a lui Decebal era împodobită cu smocuri de iarbă pe alocuri. Din vârful căciulii, se ridica spre cer o cruce, semnul lui Dumnezeu. Chipul uriaș avea privirea îndreptată spre Dunăre, fără să-i dea vreo importanță lui Sandu, fiind surdo-mut la strigătele sale. Are ochii lungi de 4,3 m și adânciți în orbite, un nas drept de 4 m și niște buze subțiri, cam tot de
CAPUL LUI DECEBAL de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1149 din 22 februarie 2014 by http://confluente.ro/Capul_lui_decebal_mihaela_mosneanu_1393073508.html [Corola-blog/BlogPost/362787_a_364116]
-
ne pare foarte bine și ne bucurăm foarte mult pentru voi, le spuse doamna. Adriana și Sandu își luară rămas-bun de la cei trei prieteni și se urcară în mașină. În timp ce Sandu porni mașina și aceasta se îndepărta, Adriana își întoarse privirea în spate la mărețul Decebal și le făcea cu mâna râzând, celor trei ardeleni. Sfârșit Referință Bibliografică: Capul lui Decebal / Mihaela Moșneanu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1149, Anul IV, 22 februarie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Mihaela
CAPUL LUI DECEBAL de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1149 din 22 februarie 2014 by http://confluente.ro/Capul_lui_decebal_mihaela_mosneanu_1393073508.html [Corola-blog/BlogPost/362787_a_364116]
-
vrând să-i îmbrățișeze? Oare torentul mării nu se întoarce în larg, de teamă că-și mușcă propriul țărm, vrând să-i mângâie sprânceana din valuri? Există oameni gingași ca ei, în stare să emoționeze și să tulbure gândul cuvântul, privirea, tresărirea inimii! Întocmai este actrița gingașă ca firul firav al mătasei, frumoasă ca o crăiasă ce stăpânește împărățiile povestei, Monalisa Basarab! Curajul nu e o stare proprie mie! Încât, la lansarea cărții „Alexandru Arșinel. Și a fost mâna Lui Dumnezeu
MONALISA BASARAB. ARHETIP COMUN DE FRUMUSEŢE, LA TĂNASE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1429 din 29 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1417268023.html [Corola-blog/BlogPost/371986_a_373315]
-
cei care mă cunosc știu cât de mult iubesc eu pe artiști! Ceea ce mă impresionează mai mult la actrița Monalisa Basarab este gingășia ei care, odată ce pune stăpânire pe ochii cuiva îi convertește la voința de a o absoarbe în privire, ca pe privilegiul contemplării frumuseții naturale a feminității. Oare de câtă ignoranță mă fac vinovat pentru că nu am știut mult despre activitatea artistică a actriței Monalisa Basarab, pe care am cercetat-o prin biografii abia după ce mi-am refugiat pentru
MONALISA BASARAB. ARHETIP COMUN DE FRUMUSEŢE, LA TĂNASE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1429 din 29 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1417268023.html [Corola-blog/BlogPost/371986_a_373315]
-
ani. Mama îi reproșa o mulțime de lucruri, o tot certa. A luat un bilețel din coșulețul cu proverbe bengaleze pe care i-l întindeam, l-a deschis, a citit cu voce tare, s-a uitat la mine cu o privirea rea și mirată totodată, și-a luat copilul de mână și a plecat. Pe bilet scria: „Părinții nemulțumiți cred că numai copiii altora sunt buni”. Acela a fost momentul în care m-am decis să pun laolaltă gândurile mele despre
CUM S-A FĂCUT DE NU MI-AM BĂTUT COPILUL de CARMEN MUŞAT COMAN în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Carmen_musat_coman_cum_s_a_facut_de_nu_mi_am_batut_copilul_carmen_musat_coman_1327653297.html [Corola-blog/BlogPost/340592_a_341921]
-
colegi de atunci, un Petrea-Poenaru, M.Strajanu, Grigire Dragoș, Ștefan Cacoveanu, Ioan Orga, Petre Uilăcan, Ilie Dăianu, N. Densușianu etc. Copilandrul , deși „ slăbuț îmbrăcat”, purtând roc negru și căciulă de oaie în prag de vară, păru tuturor „frumos, cu o privire inteligentă”, cu „ochi negri, păr mare, retezat, ce trăgea în negru, voce groasă, bărbătească”, „fața brunetă” și „surâzătoare”, „ochi negri scânteietori”, „copil chipeș”, „ cu ochi frumoși și deștepți”- ceea ce corespundea cu portretul schițat de fostul său dascăl Ion Zbierea, care
MIHAI EMINESCU VĂZUT DE CONTEMPORANI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 916 din 04 iulie 2013 by http://confluente.ro/Mihai_eminescu_vazut_de_conte_ion_ionescu_bucovu_1372950281.html [Corola-blog/BlogPost/371000_a_372329]
-
își face și mulți dușmani și este luat în colimatorul serviciilor secrete austroungare care-l pun sub observație și caută să-l neutralizeze. Celebra „Mai potoliți-l pe Eminescu !”- este fatală. Apare un bărbat viguros, de o frumusețe clasică cu privirea incandescentă și zâmbetul „mobil, diversificându-se în orice moment, fiind întrebător, confirmativ, iertător, disprețuitor, dureros, oglindind oarecum mimica gândirii”- așa îl vede N. Pătrașcu într-o seară de toamnă a anului 1881 în josul Teatrului Național. Vlahuță tot acum îl vede
MIHAI EMINESCU VĂZUT DE CONTEMPORANI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 916 din 04 iulie 2013 by http://confluente.ro/Mihai_eminescu_vazut_de_conte_ion_ionescu_bucovu_1372950281.html [Corola-blog/BlogPost/371000_a_372329]