466 matches
-
service. În continuare managementul inovării va fi abordat din perspectiva funcțiilor managementului: planificare, organizare, conducere și control. 3.1. Planificarea activității de inovare În urmă cu patru-cinci decenii, concepția existentă era că activitatea de inovare, prin caracterul ei complex și probabilistic, nu oferă terenul adecvat pentru planificare. Această concepție a fost înlăturată treptat de pătrunderea, inițial în marile companii, și apoi de generalizarea planificării activităților respective, realizată cu metode și tehnici tot mai evoluate și mai sigure. Faptul că activitatea de
Managementul inovarii by Jeanina Biliana CIUREA () [Corola-publishinghouse/Science/192_a_430]
-
o serie de destructurări și restructurări cognitive, de justificări și raționalizări, dintre care le enumerăm pe cele mai importante. Este vorba în primul rând despre justificarea prin exceptare. În domeniul socioumanului sunt extrem de puține legile de certitudine, dominante fiind cele probabilistice, cu caracter statistic. Indivizii au tendința să justifice conduitele disonante cu o atitudine generală, prin apelul la cazurile care nu confirmă regula, la excepții. Fumatul dăunează sănătății, un fumător înveterat știe asta - și poate avea o părere negativă despre fumat
[Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
ne arată - atât cazuri de foarte ridicată corelație între răspunsurile atitudinale și cele comportamentale, cât și corelații slabe sau chiar cazuri de comportamente contraatitudinale, conduite opuse, în contradicție cu atitudinile exprimate. Cercetările din domeniu au scos în evidență, alături de caracterul probabilistic al relației atitudine - comportamente, și factorii și condițiile răspunzătoare pentru convergența sau divergența lor. 2.5.1. Convergența atitudine/comportamenttc " 2.5.1. Convergența atitudine/comportament" Prezența paralelismului ridicat dintre răspunsurile atitudinale și cele comportamentale se datorează, în primul rând
[Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
consonante (DeBono și Snyder, 1995). 2.5.3. Modelarea relației dintre atitudine și comportamenttc " 2.5.3. Modelarea relației dintre atitudine și comportament" După cum sugerează analizele de până aici, între atitudine și comportament există o strânsă relație, dar de tip probabilistic: numai cu o oarecare probabilitate putem deduce un anumit comportament dintr-o anume atitudine și invers. Relația nu este de simplă corelație, ci cauzală, atitudinea determinând, în calitate de constituent motivațional, comportamentul. Dar e important de reținut că și comportamentul determină atitudinile
[Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
tratate pe larg în cărți dedicate metodologiei (vezi, în românește, Rotariu și Iluț, 1997; Chelcea, 2001; Mărgineanu, 2000), așa încât se va proceda aici doar la câteva sublinieri. Eșantionul este acea parte din populația supusă investigației care este intervievată efectiv. Calculele probabilistice și experiența practică dovedesc că este suficient să intervievăm doar un anumit număr din totalul indivizilor ce formează o populație (un public) pentru a concluziona asupra caracteristicilor (opiniilor) întregii populații. Aceasta înseamnă avantaje formidabile pe linia costurilor financiare și de
[Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
fost că nu este vorba despre tragerea de pârghii pentru a produce rezultatele scontate și inexorabile. Această noțiune de control se aplică numai la mașini triviale.. Ea nu se aplică la un sistem total care include orice fel de element probabilistic de la vreme, la oameni, la piețe, în economia politică. Caracteristica unui sistem nontrivial, care este sub control, este că, în ciuda faptului că are de-a face cu prea multe variabile pentru a putea fi numărate, prea incerte pentru a fi
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
elaborat previziuni. Din această cauză, investitorii trebuie să apeleze la un cu totul alte metode pentru a decide asupra investițiilor făcute. Practic, întreaga teorie clasică, începând cu modelele lui Markowitz, Sharpe ș.a., ar trebui reformulată, deoarece se bazează pe ipotezele probabilistice privind formarea prețurilor. Deplasarea interesului de la modelele deductive către cele inductive în acest domeniu este crucială. În cele mai multe situații, se constată că raționamentul pe aceste piețe este colectiv, acționând spiritul de imitație și nu judecata rațională a agenților individuali. Trecerea
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
constrângerile lor. În mediile organizaționale, obiectivele nu sunt întotdeauna foarte clar conturate, decidenții nu dispun de întreaga informație necesară elaborării variantelor acționale, de cele mai multe ori ei nici nu cunosc toate alternativele acționale, mediul de lucru nu este strict predeterminat, ci probabilistic, puține sunt situațiile de certitudine, cele mai multe fiind situații incerte, greu previzibile. Este evident că în asemenea condiții complexe procesul luării deciziilor va fi complet diferit de cel recomandat de literatura clasică. Încercând să ia în considerare complexitatea enormă a deciziilor
[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
gândirea laterală este provocatoare șțț Gândirea verticală este secvențială, gândirea laterală poate face salturi șțț Gândirea verticală urmează cele mai plauzibile căi, gândirea laterală, pe cele mai puțin probabile șțț Gândirea verticală este un proces finit, gândirea laterală este unul probabilistic etc. (De Bono, 2003, pp. 35-40). Jocul strategiilor de gândire se bazează pe șase astfel de modele și contribuie la încurajarea unui spectru complet de gândire. Pentru aceasta, există șase „pălării” metaforice pe care cursantul le poate purta, indicând, prin
[Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
în contexte specifice: abstracție empirică, abstracție constructivă (idealistă, sintetică), abstracție logico-matematică, abstracție fizică. Sintagmele terminologice întăresc caracterul științific, realizează distincțiile necesare la nivelul contextelor specializate. Numeroase alte sintagme fixe au caracter diagnostic: logică în sintagmele monoreferențiale - logică simbolică (matematică), logica probabilistică etc; subiect în asociere cu conținuturi conceptuale precum: axiologic, epistemic - subiect axiologic, subiect epistemic etc. Interpretarea monoreferențială a sensului unor termeni presupune o profundă stapânire a domeniului. Așa de pildă, element poate desemna atât particula/ particulele primordiale, din combinarea cărora
[Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
sunt „unde de probabilitate”, mărimi matematice abstracte care prezintă toate caracteristicile undelor și sunt corelate cu probabilitățile de a găsi particulele În anumite puncte din spațiu și la anumite momente de timp. Toate legile fizicii atomice sunt exprimate În termeni probabilistici. Un eveniment care se desfășoară la nivel atomic nu poate fi niciodată prevăzut cu certitudine; nu i se poate stabili decât probabilitatea de apariție. Analiza atentă a proceselor de observare În fizica atomică a condus la concluzia că particulele subatomice
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
înțelegerea dinamicii situației financiare, analiza pertinentă a lichidității și solvabilității etc. Cercetările operaționale Cercetările operaționale sunt metode de „pregătire științifică a deciziilor” utilizate în relațiile cauzale de tip stocastic (în care intervine hazardul, întâmplarea). Această categorie de metode utilizează calculul probabilistic și se caracterizează prin procesul de elaborare a unor modele economico-matematice care conduc la decizii optime sau aproape optime. Metode sociologice (chestionarul și interviul) Analiza economico-financiară are un caracter participativ datorită implicării întreprinderii atât cu ocazia pregătirii și realizării procesului
Analiza economică şi financiară a activităţii întreprinderii - De la intuiţie la ştiinţă by Anca Maria HRISTEA () [Corola-publishinghouse/Science/213_a_429]
-
rezultatelor deoarece angajații aleg un rezultat în defavoarea altuia; 2. preferința și indiferența față de anumite rezultate sunt de multe ori dimensiuni intranzitive, dar tranzitivitatea acestora este o cerință implicită a teoriei; 3. alegerile făcute de angajați nu sunt întemeiate pe evaluări probabilistice complexe așa cum postulează teoria; deciziile angajaților sunt influențate de rezultate nerelevante, contrar postulatelor modelului; 4. teoria nu face diferența între alegerile realizate în condiții de certitudine, incertitudine și risc; 5 . conceptul de instrumentalitate este ambiguu și inconsistent; 6. valența rezultatelor
by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
de vedere al interpretării dacă textul s-ar termina în felul următor: în spatele umbrit al casei...poate fi distinsă silueta ghemuită a unui călugăr budist. Acum un corp cu totul diferit de cunoștințele extratextuale este scos în evidență de caracterizarea probabilistică a cititorului. Printre alte lucruri, el ar putea observa o mai mare nepotrivire aici, călugării budiști fiind foarte rari în Londra anilor 1880. Dar, deși călugării budiști se bazau pe cerșetorie ca să trăiască, textul nu a numit acest individ un
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
special - Sherlock Holmes deghizat, sau careva cu puteri mistice - așa că tipologia ne ajută destul de puțin cînd e vorba să îl analizăm pe personajul în cauză. Faptul esențial, în pofida nevoii de revizuire și amendamente - pe măsura înaintării în lectură, evaluările noastre probabilistice se cer retușate - este că ne asumăm acest gen de deducție, pe seama unor date textuale destul de firave, și atunci cînd vizăm înțelegerea personajelor. 4.4. Caracterologie pe baza unor trăsături distincte Armonizarea interactivă a faptelor și ideologiei textuale cu faptele
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
formale în absența căreia ar fi dificil de imaginat proceduri științifice riguroase. De exemplu, în științele sociale, colectarea de date prin sondaje de opinie publică se bazează pe teoria eșantioanelor aleatorii; testarea cvasi-experimentală a ipotezei nule are la bază matematica probabilistică și inferența statistică. În mod similar, este indiscutabil că evaluările empirice depind în bună măsură de judecata cercetătorului; totuși, aceasta nu presupune dreptul de a impune o subiectivitate totală asupra concluziilor. De exemplu, o lucrare publicată trebuie să-și expună
[Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
o înțelegere de bază, sau imposibil de inclus într-o structură sistematică. Un mod de a exprima această problemă este să afirmăm că, atunci când ne ocupăm de subiecți umani capabili să ia decizii, impactul oricărui factor cauzal este cel mult probabilistic. Comportamentul poate fi sistematic, raportat la o tendință centrală, prezis de către constanta (a) și de către panta (b), dar întâmplarea și accidentul joacă totuși, inevitabil, un rol semnificativ. Noțiunea de probabilitate servește aici tocmai ca o afirmație a unui fapt matematic
[Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
dintr-un număr de subiecți care aleg în situația specificată, un număr de opțiuni disponibile și recompensele așteptate de pe urma fiecărei opțiuni. În așa-numitele modele parametrice, există doar un singur subiect care „joacă” împotriva naturii sau sorții, iar rezultatul este probabilistic, bazat numai pe alegerea sa. Prin contrast, în modelele strategice există mai mulți jucători, iar rezultatele sunt îmbinarea dintre alegerile individuale. Modelele strategice, care sunt numite, în mod uzual, modele de teoria jocurilor (prin analogie cu cele de șah sau
[Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
probabil ca sticla să conțină Coca-Cola), decât dacă aș alege Coca-Cola (care, cel mai probabil, va conține Sprite). Exemplul acesta este deosebit de simplu, dar prezintă cu claritate importanța utilității așteptate calculate atunci când se fac alegeri într-o lume cu rezultate probabilistice. Într-un curs mai detaliat despre teoria deciziilor vom introduce ilustrări mai complicate, inclusiv decizii cu opțiuni multiple, decizii repetitive și decizii în care maximizarea alegerii constituie o strategie mixtă cu mai multe opțiuni. Dar voi aduce acum încă un
[Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
Un sondaj reușit folosește un număr mare de observații codificate, selectate în mod aleatoriu și care dezvăluie astfel opiniile unei întregi populații, dar care examinează un număr mai limitat de subiecți. Încrederea față de siguranța acestuia este reprezentată printr-o afirmație probabilistică, conform căreia rezultatele sunt credibile cu o anumită marjă de eroare. Un sondaj depinde și de rata de răspuns din cadrul populației de subiecți potențiali selectați. Un sondaj efectuat prin poștă produce în general o rată de răspuns mai scăzută decât
[Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
sistematice. Convențiile testării științifice ne ajută să dezvoltăm credibilitatea și validitatea rezultatelor noastre. Buna credință ne cere apoi să explicăm măsura convingerii cu care ne rostim concluziile. Certitudinea totală nu poate fi atinsă. Cunoașterea umană este întotdeauna parțială, dependentă și probabilistică. Adevărul absolut nu este un obiectiv cu sens, obiectivul nostru trebuie să fie acela de a face tot ce ne stă în putere în condițiile limitărilor practice existente. Proiectul pe care-l alegeți trebuie să fie important, dar capacitățile noastre
[Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
intrate în sistemul uman este de natură să contribuie, în mare masură la realizarea noului și originalului. În acest sens, A.Osborn arăta: “Combinarea e adeseori numită esența imaginației creatoare”. Este de presupus că în acest joc combinatoriu intervin legi probabilistice, fenomene aleatorii și necesare precum și procedee extrase din experiență, sau independente de ea. Combinarea nouă și originală se realizează tocmai prin abaterea de la schema dată prin experiență. La situații identice, combinarea ideativ-comportamentală va fi identică schemei care în repetate rânduri
ASPECTE PSIHO PEDAGOGICE ALE CREATIVITĂŢII ELEVILOR. GHID METODOLOGIC PENTRU PROFESORI by MIHAELA BĂSU, MARIANA DUMITRU () [Corola-publishinghouse/Science/312_a_609]
-
este corectă, iar modelul prezentat este eficient. Procesul este structurat la diferite niveluri, fiind condiționat de temeinicia formelor teoretice, dar și de cea a conceptelor implicate în actul explicativ. În prezent sunt utilizate diferite tipuri de explicații: cauzale, funcționale, strucutrale, probabilistice. În procesul de reeducare motrică și psihomotrică, explicația are un rol determinant pentru cunoașterea și aplicarea sistemului de mijloace pe care terapeutul le selecționează în funcție de nivelul de înțelegere al pacientului. EXPRESIE MOTRICĂ (engl. motrical expression) - Reprezintă totalitatea reacțiilor sau manifestărilor
[Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
parapetul șoselei, ies ai mei din cîmp cu căruța, peste Moldova lucire de turlă, osia lumii în mănăstirea ridicată, mai întîi din pomi, din statura verticală, columnă, piramidă, conceptele de verticalitate, mai colaborează: releele TV, locuințele suprapuse, relația de flux probabilistic prin satelit, s-ar zice că algebrizăm, bine că mîntuirea este figurată, mii și mii de biserici domină întinderea, de multe ori și urbanitatea! zid alb peste mal Suceava, 10-12 km est, groaza instrumentarului urban de chiuretat spațiul, firește, lumea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
a vieții de navetist iar pasivitatea modernității activitatea reală, întîrziere 55-60 de ani sub șapca echipei de fotbal "Juventus", bărbat serios, umbrelă, pantofii buni, servietă, Gheorgheni Deda Reghin spre Iernut Luduș Războieni, anunțul declanșează anticiparea, mulțimea la strunga traversărilor, redefinește probabilistic în lung de linie, necesitatea înțeleasă a sensului face libertatea sloganului semiotico-marxist, scenele colective izbutesc mai bine în literatura română Călinescu, locomotiva gaura neagră în pînza cosmică. În personalul 4007, în gara Tîrgu Mureș, la ultimul vagon, se pot face
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]