1,064 matches
-
Epuran, M., (1973), Jocuri de mișcare. I.E.F.S., București 50. Epuran, M., (1976), Psihologia educației fizice și sportului, Editura Sport Turism, București 51. Epuran, M., (1992), Fiziologie, Vol.I, Edit. IEFS, București 52. “Evaluarea capacității motrice”, (2005), Centrul de cercetare pentru problem de sport, București 53. Famose, J.P., (1985), “Habilite motrice: Analyse et enseignement”, Revue STAPS, vol. 6, nr.12 54. Gagea, A., (2000 a), Metodologia cercetării științifice în educație fizică și sport, Edit. Ecologică, București 55. Gagea, A., (2000 b), Statistică
Argumente în promovarea instruirii tehnice timpurii la atletism : aruncări by Constantin Alexandrina Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/375_a_1252]
-
titlul La Teorie de I'histoire, Paris, 1908; Bernadette Coce, Teorie e stria della storiografia, Bari, 1916 și La Storia come pensiero e come azione, Bari, 1938. 8. Pentru o tratare mai amplă a acestor probleme vezi Maurice Man-delbaum, The Problem of Historical Knowledge, New York, 1938 ; Raymond Aron, La Philosophic critique de I'histoire, Paris, 1938. 9. Louis Cazamian, L'Bvolution psychologique de la litterature en An-gleterre, Paris, 1920, si jumătatea a doua a cărții lui S. Legouis si L. Cazamian, Histoire
[Corola-publishinghouse/Science/85060_a_85847]
-
dată în 1920). Putem totuși susține că metafora, în sens larg, este elementul de bază al poeziei. Vezi, de exemplu, William K. Wimsatt și Cleanth Brooks, Literary Criticism. A Short History, New York, 1957, pp. 749-750. 7. Adolf von Hildebrand, Das Problem der Form in der bildenden Kunst, ed. a Ill-a, Strassburg, 1901. Vezi, de asemenea, Hermann Konnerth, Die Kunsttheorie Conrad Fiedlers, Munchen, 1909 ; Alois Riehl, Bemerkungen zu dem Problem der Form in der Dichtkunst, în Vierteljahrschrift fur wissenschaftliche Philosophic, XXI (1897
[Corola-publishinghouse/Science/85060_a_85847]
-
A Short History, New York, 1957, pp. 749-750. 7. Adolf von Hildebrand, Das Problem der Form in der bildenden Kunst, ed. a Ill-a, Strassburg, 1901. Vezi, de asemenea, Hermann Konnerth, Die Kunsttheorie Conrad Fiedlers, Munchen, 1909 ; Alois Riehl, Bemerkungen zu dem Problem der Form in der Dichtkunst, în Vierteljahrschrift fur wissenschaftliche Philosophic, XXI (1897), pp. 283-306, XXII (1898), pp. 96-114 (o aplicare a noțiunii de pură vizibilitate la literatură); Benedetto Croce, La teoria dell'arte come pura visibilită, în Nuovi saggi di
[Corola-publishinghouse/Science/85060_a_85847]
-
Plowman: Critical Methods, în Modern Language Review, XI (1916), pp. 257-275, și The Text, of Piers Plowman, ibid., XXVI (1926), pp. 1-51. 13. Pentru detalii, vezi Kantorowicz, citat în bibliografia capitolului de față, secția I. 14. Vezi Sculley Bradley, The Problem of a Variorum Edition of Whitman's Leaves of Grass, în English Institute Annual, 1941, New York, 1942 pp. 129-158; A. Pope, The Dunciad (ed. James Sutherland), Londra 1943. 15. Sigurd B. Hustvedt, Ballad Books and Ballad Men, Cambridge, Massachusetts, 1930
[Corola-publishinghouse/Science/85060_a_85847]
-
Merton, The Sociology of Knowledge, în culegerea Twentieth-Century Sociology (îngrijită de Georges Gurvitch si Wilbert E. Moore), New York, 1945, pp. 366-405; Gerard L. De Gre, Society and Ideology: an Inquiry into the Sociology of Knowledge, New York, 1943; Ernst Gruenwald, Das Problem der Soziologie des Wissens, Viena, 1934; Thelma Z. La vine, JVa-turalism and the Sociological Analysis of Knowledge, în culegerea Naturalism and the Human Spirit (îngrijită de Yervant H. Kri-korian), New York, 1944, pp. 183-209; Alexander C. Kern, The Sociology of Knowledge
[Corola-publishinghouse/Science/85060_a_85847]
-
pp. 221-226; John Dewey, op. cit., pp. 175 și urm., 218 și urm. Argumente împotriva folosirii noțiunii de ritm pentru artele plastice se găsesc în Ernst Neumann, Untersuchvngen zur psychologic und Aesthetik des Rhythmus, Leipzig, 1894; si în Fritz Medicus, Das Problem einer vergleichenden Geschichte der Kiinste, în culegerea Philosophic der Literaturwis-senschaft (îngrijitor E. Ermatinger), Berlin, 1930, p. 195 si urm. 16. George David Birkhoff, Aesthetic Measure, Cambridge, Massachusetts 1933. 17. De pildă, în prefața lui John Hughes la ediția lucrării Faerie
[Corola-publishinghouse/Science/85060_a_85847]
-
vezi W. P. Ker, Form and Style in Poetry, Londra, 1928, mai ales pp. 95-104 și pp. 137-145; C. La Driere, Farm, în Dictionary of World Literature, p. 250 și urm.; R. Ingarden, Das literarische Kunstwerk, Halle, 1931; Das Form-lnhalt Problem im literarische Kunstwerk, în Helicon, I (1938), pp. 51-67. 8. Strălucitul eseu al lui Emil Lucka, Das Grundproblem der Dicht-kunst, în Zeitschrift fur Aesthetik, XXII (1928), pp. 129-146, studiază wie sich Welt in Sprache verwandelt... într-un poem sau un
[Corola-publishinghouse/Science/85060_a_85847]
-
Lectures on Aesthetic, Londra, 1915. 15. Vezi Lascelles Abercrombie, Theory of Poetry, 1924, si a sa Idea of Great Poetry, 1925. 16. L. A. Reid, A Study in Aesthetics, Londra, 1931, p. 225 și urm., capitolul intitulat Subject-matter, Greatness, and the Problem oj Standards. 17. T. M. Greene, The Arts and the Art of Criticism, Princeton, 1940,: p. 374 si urm., 461 si urm. 18. Vezi mai ales E. E. Stoll, Milton a Romantic, în culegerea From Shakespeare to Joyce, New York, 1944
[Corola-publishinghouse/Science/85060_a_85847]
-
de tipuri de dovezi folosite în studiile de acest fel); David Lee Clark, What was Shelley's Indebtedness to Keats ? în PMLA, LVI (1941), pp. 479-497 (o interesantă infirmare a asemănărilor stabilite de J. L. Lowes) ; Ihab H. Hassan, The Problem of Influence in Literary History, în Journal of Aesthetics and Art Criticism, XIV (1955), pp. 66-76; Haskell M. Block, The Concept of Influence in Comparative Literature, în Yearbook of Comparative and General Literature, VII (1958), pp. 30- 36 ; Claudio Guillen
[Corola-publishinghouse/Science/85060_a_85847]
-
the International Comparative Literature Association, apărut sub îngrijirea lui W. P. Friederich, Chapel Hill, N. C., 1959, vol. I, pp. 175-192. 18. Vezi H. O. White, Plagiarism and Imitation during the English Renaissance, Cambridge, Massachusetts, 1935; Elizabeth M. Mann, The Problem of Originality in English Literary Criticism, 1750-1800, în Philological Quarterly, XVIII (1939), pp. 97-118 Harold S. Wilson, Imitation, în Dictionary of World Literature (ed. J. T. Shipley), New York, 1943, pp. 315-317. 19. Sidney Lee, Elizabethan Sonnets, vol. 1-2, Londra, 1904
[Corola-publishinghouse/Science/85060_a_85847]
-
făcut acest lucru a fost, pare-se, Thomas Shaw în Outlines of English Literature, Londra, 1849. 31. Cf. bibliografia capitolului de față, secția a Hl-a, pct. 4. 32. Cf. bibliografia capitolului de față, secția I. 33. Wilhelm Pinder, Das Problem der Generation, Berlin, 1926 ; Julius Petersen, Die literarischen Generationen, în culegerea Philosophic der Literaturwissenschaft (apărută sub îngrijirea lui Emil Brmatin-ger), Berlin, 1930, pp. 130-187 ; Eduard Wechssler, Die Generation als Jugendreihe und ihr Kampf um die Denkform, Leipzig, 1930 ; Detlev W
[Corola-publishinghouse/Science/85060_a_85847]
-
Berlin, 1926 ; Julius Petersen, Die literarischen Generationen, în culegerea Philosophic der Literaturwissenschaft (apărută sub îngrijirea lui Emil Brmatin-ger), Berlin, 1930, pp. 130-187 ; Eduard Wechssler, Die Generation als Jugendreihe und ihr Kampf um die Denkform, Leipzig, 1930 ; Detlev W. Schumann, The Problem of Cultural Age-Groups in German Thought : a Critical Review, în PMLA, LI (1936), pp. 1180-1207, si The Problem of Age-Groups : A Statistical Approach, în PMLA, LII (1937), pp. 596-608 ; H. Peyre, Leș generations litteraires, Paris, 1948. 34. Cf. bibliografia capitelului
[Corola-publishinghouse/Science/85060_a_85847]
-
Berlin, 1930, pp. 130-187 ; Eduard Wechssler, Die Generation als Jugendreihe und ihr Kampf um die Denkform, Leipzig, 1930 ; Detlev W. Schumann, The Problem of Cultural Age-Groups in German Thought : a Critical Review, în PMLA, LI (1936), pp. 1180-1207, si The Problem of Age-Groups : A Statistical Approach, în PMLA, LII (1937), pp. 596-608 ; H. Peyre, Leș generations litteraires, Paris, 1948. 34. Cf. bibliografia capitelului de față, secția a Il-a. 35. Jan Mâchal, Slovanske literatury, 3 vol., Praga, 1922-9, și Leonardo Olschki
[Corola-publishinghouse/Science/85060_a_85847]
-
Știm c... În toamna lui 1944 experții americani erau convinși c... URSS, că mare putere, Isi domină acum vecinii situați la est de linia Berlin-Trieste. Aceast... dominație le p...rea inevitabil... și legitim.... Formă și gradul ei erau adev...rata problem.... În privința acestui subiect, experții au p...reri divergențe; cei mai pesimiști prev...d o aliniere complet... a statelor la Uniunea Sovietic..., chiar o integrare dup... tiparul ț...rilor baltice. Optimiștii - cei mai influenți - trimit mai curînd la ceea ce va deveni
[Corola-publishinghouse/Science/2022_a_3347]
-
celor dou... pîn... la trei milioane de polonezi tr...ind În Lituania, Belarus și Ucraina, care ar fi dorit s... se Întoarc... sau reîntoarc... În Polonia sau cel puțin s... nu fie considerați cet...țeni de mîna a doua. O problem... la fel de dificil... este cea a minorit...ții maghiare din Transilvania (un milion și jum...țațe de persoane), alipit... României prin tratatul de la Trianon și tratat... În mod discriminatoriu de c...tre puterea comunist... a ț...rîi. Intelectuali maghiari că poetul
[Corola-publishinghouse/Science/2022_a_3347]
-
considerat injust și intolerabil de c...tre naționaliștii din Șerbia, pentru care Kosovo este p...mint istoric sacru. În aceast... regiune ia amploare un adev...raț cancer care, Într-o zi, vă cangrena Întregul stat iugoslav. O ultim... și capital... problem... - de asemenea negat... de puterea comunist... - se refer... la respingerea constant... a tutelei sovietice asupra tuturor statelor din Europa de Est. Dac... Occidentul a acceptat că Stalin s... pun... mîna pe aceste ț...ri, popoarele lor, uneori nedrept...țîțe o vreme, au
[Corola-publishinghouse/Science/2022_a_3347]
-
un alt cal de b...taie foarte sensibil În rîndurile opiniei publice. Sub acest aspect Estonia se dovedeste mai puțin radical... decît Lituania și cere minim doi ani de rezident..., În loc de zece, pentru a putea dobîndi cet...tenia. O alt... problem..., și ea cu consecințe grave, o ridic... serviciul militar. La Început, revendic...rile erau moderate: i se solicită ministrului sovietic al Ap...r...rîi că tinerii care efectuau stagiul militar s... r...min... În republicile lor. Ins... acum cererile devin
[Corola-publishinghouse/Science/2022_a_3347]
-
structurale și conjuncturale - este una dintre cele mai constrîng...toare moșteniri primite de regimurile post-comuniste. Avînd În vedere num...rul locurilor de munc... pe care le asigurau aceste industrii, orice reconversie sau, cu atît mai mult, orice Închidere devine o problem... de stat cu rezonante umane foarte adînci. Într-adev...r, În majoritatea bazinelor miniere și siderurgice se Înregistreaz... reduceri drastice de personal. În regiunea Luzația, locurile de munc... trec În zece ani de la 111 000 la 15 000; În Silezia, num
[Corola-publishinghouse/Science/2022_a_3347]
-
University Press, Cambridge, 2008. Daniels, Norman, "Justice and Access to Health Care", în Stanford Encyclopedia of Philosophy, 2008, http://plato.stanford.edu/entries/justice-healthcareaccess/. Daniels, Norman, Sabin, James E., "Limits to Health Care: Fair procedures, democratic deliberation, and the legitimacy problem for insurers", în Philosophy and Public Affairs, 26, 1997, pp. 303-350. Daniels, Norman, Sabin, James E., Setting Limits Fairly: Can We Learn to Share Medical Resources?, Oxford University Press, New York, 2002. Daniels, Norman, Sabin, James E., Setting Limits Fairly: Learning
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
unsustainable for any country, however developed) or the fact that it would require a massive shift of funds from other areas of activity which are important within society (such as culture or education). In Loredana Huzum's opinion, the main problem of this ideal is a different one. The problem is that maximalist egalitarianism is not really an ideal of justice. The ideal of equal access to the best possible medical care describes the most desirable state of affairs related to
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
that it would require a massive shift of funds from other areas of activity which are important within society (such as culture or education). In Loredana Huzum's opinion, the main problem of this ideal is a different one. The problem is that maximalist egalitarianism is not really an ideal of justice. The ideal of equal access to the best possible medical care describes the most desirable state of affairs related to the distribution of health care under circumstances of abundance
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
of justice is, on the contrary, the fact that it describes the most desirable state of affairs in the distribution of certain social or natural goods under circumstances of limited availability of these goods. On the other hand, the main problem of the sufficientist ideal of equal access is that it prohibits any form of private medical insurance (since it condemns as unjust any qualitative differences however small in the provision of medical care for patients with equal medical needs). From
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
choosing to practice some jobs known as health-threatening). Moreover, this ideal is at war with some of the firmest moral convictions which underlie medical ethics. This book also stresses that, besides their numerous divergent views, contemporary philosophers concerned with the problem of justice in the distribution of health care also share a common body of ideas, presuppositions or intuitions. The ideas which make up this common body are, most likely, the safest assertions we are able to make concerning distributive justice
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
and Health Care", American Journal of Bioetics, 1,2, 2001, pp. 2-16, Just Health: Meeting Health Needs Fairly, Cambridge University Press, Cambridge, 2008 sau Norman Daniels, James E. Sabin, "Limits to Health Care: Fair procedures, democratic deliberation, and the legitimacy problem for insurers", Philosophy and Public Affairs, 26, 1997, pp. 303-350, Setting Limits Fairly: Can We Learn to Share Medical Resources?, Oxford University Press, New York, 2002 și Setting Limits Fairly: Learning to Share Resources for Health, Oxford University Press, New York, 2008
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]