932 matches
-
cea științifică sau în procesul cunoașterii, între "adevărul" de ieri și "adevărul" de azi. Metoda problematizării creează contradicții (reale sau aparente) de situații- problemă, pe care elevii trebuie să le sesizeze și la care să caute o soluție de răspuns. Problematizarea, în lecție, poate apare în una din următoarele două forme principale: situația - problemă întrebarea - problemă A. Conceptul de situație problemă Este tipul de problematizare care produce o stare conflictuală puternică și complexă, incluzând un sistem de probleme teoretice sau practice
Abordarea ?tiin?ific? ?i metodic? a temei "Cuprul-propriet??i ?i combina?ii by Irina Ecsner () [Corola-publishinghouse/Science/83657_a_84982]
-
pe care elevii trebuie să le sesizeze și la care să caute o soluție de răspuns. Problematizarea, în lecție, poate apare în una din următoarele două forme principale: situația - problemă întrebarea - problemă A. Conceptul de situație problemă Este tipul de problematizare care produce o stare conflictuală puternică și complexă, incluzând un sistem de probleme teoretice sau practice care se impun a fi rezolvate. Problematizarea implică următoarele tipuri de contradicții sau situații problemă: 1) Când există un dezacord între vechile cunoștințe ale
Abordarea ?tiin?ific? ?i metodic? a temei "Cuprul-propriet??i ?i combina?ii by Irina Ecsner () [Corola-publishinghouse/Science/83657_a_84982]
-
din următoarele două forme principale: situația - problemă întrebarea - problemă A. Conceptul de situație problemă Este tipul de problematizare care produce o stare conflictuală puternică și complexă, incluzând un sistem de probleme teoretice sau practice care se impun a fi rezolvate. Problematizarea implică următoarele tipuri de contradicții sau situații problemă: 1) Când există un dezacord între vechile cunoștințe ale elevului și cerințele impuse de rezolvarea unei noi probleme. 2) Când elevul trebuie să aleagă dintr-un sistem de cunoștințe numai pe cele
Abordarea ?tiin?ific? ?i metodic? a temei "Cuprul-propriet??i ?i combina?ii by Irina Ecsner () [Corola-publishinghouse/Science/83657_a_84982]
-
punerea în aplicare a soluției găsite și reflectarea asupra rezultatelor. Crearea situațiilor problematice în chimie se poate realiza fie cu ajutorul întrebărilor-problemă, exerciții-problematizate, fișe de lucru problematizate, fie plecând de la un material experimental. B. Întrebarea problemă Este un tip de problematizare mai restrâns ca dificultate sau complexitate, abordând de regulă o singură chestiune. Acest tip de problematizare se folosește la verificările curente, la examene orale, în cursul expunerii profesorului, al observațiilor independente ale elevilor, în cadrul lucrărilor de laborator sau teme pentru
Abordarea ?tiin?ific? ?i metodic? a temei "Cuprul-propriet??i ?i combina?ii by Irina Ecsner () [Corola-publishinghouse/Science/83657_a_84982]
-
poate realiza fie cu ajutorul întrebărilor-problemă, exerciții-problematizate, fișe de lucru problematizate, fie plecând de la un material experimental. B. Întrebarea problemă Este un tip de problematizare mai restrâns ca dificultate sau complexitate, abordând de regulă o singură chestiune. Acest tip de problematizare se folosește la verificările curente, la examene orale, în cursul expunerii profesorului, al observațiilor independente ale elevilor, în cadrul lucrărilor de laborator sau teme pentru acasă. Întrebările problemă nu urmăresc răspunsuri predeterminate, nici nu presupun simple expuneri ale faptelor, ci urmăresc
Abordarea ?tiin?ific? ?i metodic? a temei "Cuprul-propriet??i ?i combina?ii by Irina Ecsner () [Corola-publishinghouse/Science/83657_a_84982]
-
sau de care se vor folosi ulterior în pregătirea lor. Conversația activizează elevii dacă li se pun în față probleme succesive, care să-i ajute prin cercetare, observare și experimentare să ajungă la cunoștințe noi. Variantele moderne ale conversției euristice - problematizarea, colocviul, mențin rolul conducător al învățătorului care-i determină și-i stimulează pe elevi în cercetare, lăsând spațiu suficient independenței și creativității acestuia, care solicită gândirea, imaginația, curiozitatea. Metoda demonstrației având un caracter concret și mobilizator se îmbină cu metodele
ÎNSUŞIREA NORMELOR DE ORTOGRAFIE ŞI PUNCTUAŢIE by ALDESCU DIANA () [Corola-publishinghouse/Science/1303_a_1879]
-
sec. XII) nu se va mai face o distincție radicală ca și, mai târziu, Dimitrie Cantemir în Divanul (1698). Disputa dintre Suflet și Trup sau dintre înțelept și Lume cunoaște grade diferite : de la concilierea, în spiritul raționalismului ortodox, și până la problematizări cu accent cazuistic evantaiul prelucrărilor de către imaginar se dovedește foarte larg. Astfel, reflexe din acest dualism (id est = o altă expresie a "echilibrului instabil") sunt ușor detectabile în literaturile sud-estice. Am analizat de plidă modul cum, la eroii lui Panait
[Corola-publishinghouse/Science/85095_a_85882]
-
plastic. Se restituie, de exemplu, drumul de la "cărturar" la intelectualul propriu zis, adică spre tipul de om care compune și, mai ales, care citește cărți nonfuncționale, ce nu răspund adică unor necesități imediate, precum în schemele de gândire tradițională. Or, problematizarea acesteia se amplifică în secolul al XVII-lea, o dată cu începutul procesului de laicizare a gândirii. în cercetarea deja menționată, Virgil Cândea se oprește asupra tipologiei intelectualului sud-estic din veacul umanismului și pe care o fixează convingător în trei tipuri de
[Corola-publishinghouse/Science/85095_a_85882]
-
însă, poate cu atat mai mult, acest fapt ar trebui să ne întoarcă spre original. Fanny Price, așa cum a fost ea gândită de creatoarea ei, nu este nici lipsită de viață, nici pasivă. Este temperata, cu un grad ridicat de problematizare și ar putea fi chiar cea mai puternică eroina a lui Jane Austen. Mansfield Park în regia și după scenariul Patriciei Rozema constituie, fără îndoială, o reinterpretare inovatoare a românului lui Jane Austen, care include pentru prima dată în istoria
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
2) Natura în pericol: Microbii; Poluarea aerului; Poluarea apei; Viețuitoare dispărute. 3)Ocrotirea naturii: Plante și animale ocrotite de lege; Monumente ale naturii; Rezervații naturale; Copiii - prietenii naturii. Metodele și procedeele folosite în demersul didactic au fost variate: observația, explicația, problematizarea, conversația, jocul didactic, demonstrația. Mijloacele de învățământ cel mai des folosite au fost, printre altele: planșe didactice, atlasuri, enciclopedii, casete video, texte literare cu conținut adecvat, articole din ziare, reviste etc. Am căutat să organizăm activități de învățare cât mai
Ghidul micului ecologist by Lidia Gâdei, Violeta Buciumaş, Silviu Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1181_a_1883]
-
anterior; − competențe de a comunica cu oamenii și a-i convinge, câștigându-le adeziunea; − competențe de a fi demn și corect În Împărțirea sarcinilor (dimensiunea morală a managementului). Cursul va căuta să stimuleze gândirea proprie a studenților, oferind algoritmi de problematizare și decizie, punând accentul nu pe Însușirea de răspunsuri, ci pe modul În care acestea pot fi integrate În cunoașterea existentă ca bază În formularea altor Întrebări. Modulul I Comportamente și relații publice Tema 1 Societate și cultură. Cultura organizațională
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
național ca formă de iubire ori de creație, sau chiar credem că nu mai avem nevoie de limba veche și înțeleaptă, turnată în forme noi ? De fapt cu cât e mai contestat cu atât e (mai) genial și mai important ! Problematizarea operei eminesciene este semnul cel mai clar că expresia statuată de el e la baza limbii noastre literare, chiar și așa de năpădită de termeni de împrumut sau tehnici. încă! Oricum ne-am învârti între granițele limbii române nu mai
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
a cunoștințelor: - metode de comunicare orală: - metode de comunicare orală expozitivă: - expunerea; - expunerea cu oponent; - povestirea; - descrierea; - explicația; - informarea; - prelegerea școlară; - prelegerea - dezbatere; - conferința - dezbatere; - cursul magistral; - metode de comunicare orală conversativă: - conversația; - discuția; - dezbaterea; - asaltul de idei; - colocviul; - metoda problematizării - metode de comunicare scrisă: - lectura (explicativă, dirijată); - activitatea cu manualul 34 - metode de comunicare la nivelul limbajului intern: - reflecția personală; - introspecția. b. Metode de cercetare a realității: - metode de cercetare directă a realității: - observația sistematică și independentă; - experimentul; - abordarea euristică
Metodica predării - învăţării specialităţilor agronomice by Carmen Olguţa Brezuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1643_a_3160]
-
de acțiune simulată: - jocuri didactice - jocuri de simulare; d. Instruirea și autoinstruirea asistate de calculator b. Clasificarea metodelor de învățământ după I. Cerghit, 1980 - metode de comunicare orală: - metode expozitive (afirmative); - metode interogrative (conversație, dialogate); - metoda discuțiilor și dezbaterilor; - metoda problematizării (instruirea prin problematizare). - Metode de comunicare bazate pe limbajul intern: - reflecția personală - Metode de comunicare scrisă: - lectura - Metode de explorare a realității: - metode de explorare nemijlocită (indirectă) a realității: - observarea sistematică și independentă; - experimentul; - metode de explorare mijlocită (indirectă) a
Metodica predării - învăţării specialităţilor agronomice by Carmen Olguţa Brezuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1643_a_3160]
-
jocuri didactice - jocuri de simulare; d. Instruirea și autoinstruirea asistate de calculator b. Clasificarea metodelor de învățământ după I. Cerghit, 1980 - metode de comunicare orală: - metode expozitive (afirmative); - metode interogrative (conversație, dialogate); - metoda discuțiilor și dezbaterilor; - metoda problematizării (instruirea prin problematizare). - Metode de comunicare bazate pe limbajul intern: - reflecția personală - Metode de comunicare scrisă: - lectura - Metode de explorare a realității: - metode de explorare nemijlocită (indirectă) a realității: - observarea sistematică și independentă; - experimentul; - metode de explorare mijlocită (indirectă) a realității: - metode demonstrative
Metodica predării - învăţării specialităţilor agronomice by Carmen Olguţa Brezuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1643_a_3160]
-
de simulare (bazate pe acțiunea fictivă): - metoda jocurilor; - metoda dramatizării (învățarea prin dramatizare); - învățarea prin simulare. 6. Instruirea programată (învățământul programat): c. Clasificarea metodelor de învățământ după I. Nicola (1992, 1996) 1. Metode și procedee expozitiv-euristice: - povestirea; - explicația; - prelegerea; - conversația; - problematizarea; - descoperirea; - demonstrația; - modelarea; - observațiile independente; - munca cu manualul și alte cărți; - lucrările experimentale; - lucrările practice și aplicative; - lucrul în grup. 2. Metode și procedee algoritmice: - algoritmizare; - instruirea programată; - exercițiul 3. Metode și procedee evaluativ-stimulative: - observarea și aprecierea verbală; - chestionarea orală
Metodica predării - învăţării specialităţilor agronomice by Carmen Olguţa Brezuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1643_a_3160]
-
le trecem în revistă (C. Cucoș, 2002). Câteva combinații metodologice și variante mai des întâlnite sunt următoarele (Ion Iordache, 2001): A. Prelegerea și dezbaterea ca variante ale expunerii; B. Observarea independentă: C. Conversația euristică D. Demonstrația (demonstrarea) E. Experimentul; F. Problematizarea G. Învățarea prin descoperire H. Studiu de caz I. Învățarea prin cooperare J. Învățarea asistată pe calculator (programată) K. Algoritmizarea A. Prelegerea și dezbaterea ca variante a expunerii Expunerea constă în prezentarea de către profesor a unor cunoștințe noi, pe cale orală
Metodica predării - învăţării specialităţilor agronomice by Carmen Olguţa Brezuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1643_a_3160]
-
pot presupune riscuri și surprize, se comit erori, se ajunge la înfundături, fiind necesară o reluare și încercare de găsire a altor soluții. Pentru a înainta, este nevoie de inițiativă, pasiune, perseverență, îndrăzneală. Euristica implică mai multe metode: conversația euristică, problematizarea, învățarea prin descoperire, modelarea, experimentul. Conversația euristică poate avea loc la începutul studierii unei teme, cu material cunoscut, pentru precizarea și aprofundarea noțiunilor, aceasta fiind o conversație introductivă. Alteori, conversația se aplică în cadrul expunerii materialului nou fiind însoțită de demonstrație
Metodica predării - învăţării specialităţilor agronomice by Carmen Olguţa Brezuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1643_a_3160]
-
a avea un răspuns asupra modului de realizare a obiectivelor propuse. Desfășurarea unui experiment în care profesorul este organizator, coordonator, îndrumător, colaborator al elevilor, nu se poate desfășura fără a folosi și alte metode didactice, cum ar fi: observația, demonstrația, problematizarea, modelarea etc. În învățământ se pot folosi patru tipuri de experimente: 1. Experiment demonstrativ - inițiat de profesor pentru a demonstra, confirma, verifica, preciza unele adevăruri, fenomene și procese biologice. Se pot face experimente privind: fotosinteza , transpirația plantelor, germinarea semințelor, contracția
Metodica predării - învăţării specialităţilor agronomice by Carmen Olguţa Brezuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1643_a_3160]
-
sau să înlocuiesc în instrucțiunile de lucru? - Le-am cerut prea mult din punct de vedere cantitativ sau raportat la nivelul de pregătire al elevilor? - În bugetul de timp al lecției, lucrarea practică s-a integrat în conținutul teoretic? F. Problematizarea Instruirea prin problematizarea își găsește utilitate pretutindeni unde apar situații problemă ce urmează să fie soluționate prin gândire divergentă, ce antrenează aptitudinile creative asigură o motivare a învățării. Există o deosebire între conceptul de problemă și situație problemă. În primul
Metodica predării - învăţării specialităţilor agronomice by Carmen Olguţa Brezuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1643_a_3160]
-
în instrucțiunile de lucru? - Le-am cerut prea mult din punct de vedere cantitativ sau raportat la nivelul de pregătire al elevilor? - În bugetul de timp al lecției, lucrarea practică s-a integrat în conținutul teoretic? F. Problematizarea Instruirea prin problematizarea își găsește utilitate pretutindeni unde apar situații problemă ce urmează să fie soluționate prin gândire divergentă, ce antrenează aptitudinile creative asigură o motivare a învățării. Există o deosebire între conceptul de problemă și situație problemă. În primul caz, problema are
Metodica predării - învăţării specialităţilor agronomice by Carmen Olguţa Brezuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1643_a_3160]
-
apare un moment de activitate independentă a elevului; 3. căutarea soluțiilor posibile la problema pusă, analiza condițiilor, formularea ipotezelor și verificarea lor; 4. obținerea rezultatului final și evaluarea acestuia pe baza confruntării și comparării diferitelor variante. Formele de utilizare a problematizării în predarea științelor agronomice sunt variate. Vom da, mai întâi, un exemplu de problematizare în lanț, în explicarea fenomenului de creștere a plantelor. Enunțarea situației problemă: De ce atunci când sămânța încolțește, rădăcina se ascunde în pământ, fugind parcă de lumină, iar
Metodica predării - învăţării specialităţilor agronomice by Carmen Olguţa Brezuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1643_a_3160]
-
pusă, analiza condițiilor, formularea ipotezelor și verificarea lor; 4. obținerea rezultatului final și evaluarea acestuia pe baza confruntării și comparării diferitelor variante. Formele de utilizare a problematizării în predarea științelor agronomice sunt variate. Vom da, mai întâi, un exemplu de problematizare în lanț, în explicarea fenomenului de creștere a plantelor. Enunțarea situației problemă: De ce atunci când sămânța încolțește, rădăcina se ascunde în pământ, fugind parcă de lumină, iar colțul (tulpina) se avântă în aer, parcă în întâmpinarea luminii? În căutarea cauzelor acestui
Metodica predării - învăţării specialităţilor agronomice by Carmen Olguţa Brezuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1643_a_3160]
-
află pe axul longitudinal, columela formată din celule - statociste - ce au interior statolite, adică grăuncioare de amidon mari, grele, mobile și acestea, ori cum am așeza rădăcina, ea se va orienta către pământ datorită greutății și mobilității acestor grăuncioare. Metoda problematizării se poate aplica la lecțiile de specialitate agronomică din toți anii școlari, dar la clasele mai mari unde puterea de judecată este superioară se poate utiliza cu mai mult succes. G. Învățarea prin descoperire Descoperire sau aflarea unui lucru necunoscut
Metodica predării - învăţării specialităţilor agronomice by Carmen Olguţa Brezuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1643_a_3160]
-
activității didactice astfel încât elevii să descopere cu propriile forțe noile caracteristici, principii, legi. Etapele pe care elevii le parcurg în învățarea prin descoperire sunt cele cuprinse în fig. 5 (după M. Ionescu). Metoda aceasta solicită gândirea creativă asemănându-se cu problematizarea. Deosebirea constă în faptul că în timpul problematizării elevii se confruntă cu o situație conflictuală pe care trebuie să o rezolve; în timp ce în descoperire - elevii sunt concentrați mai ales asupra soluției de răspuns la sarcina de învățare trasată. Cunoștințele vechi servesc
Metodica predării - învăţării specialităţilor agronomice by Carmen Olguţa Brezuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1643_a_3160]