370 matches
-
de minuțios organizate în acest delir al simetriilor care constituie plasma însăși a poemei, ceva ca o incidență a figurii tuturor întâmplărilor posibile, a imaginei totului, a fericitei unități. Poetul joacă cele mai libere posibilități, cele mai multe, cele mai stranii. El procede, ca destinul, la o continuă restituție a unității. (...) Sufletul totului, panpsyche, pare a se oglindi în aceste delicate lucrări, și pentru totdeauna, pe când el alină doar în treacăt o noapte străvezie"30. Spațiu al posibilului și, prin urmare, al absolutei
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
i a societ??ilor acestora. S? nu ne �nchipuim c? sociologii care vor �nv??a temeinic din filosofia ?i istoria ?tiin?ei, din sociologia cunoa?terii ?i etic? etc. vor afla �adev?rul pur�, �calea� de urmat etc. ci, c? proced�nd astfel, ei pot face pa?i, cu mai mult? onestitate ?tiin?ific?, cu �smerenie�, c?tre o mai mare obiectivitate, pot c?p?ta con?tiin?a c? nici o disciplin? care �?i asum? responsabilitatea cunoa?terii socioumanului nu este
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
Putem ajunge prin eforturi mari la unele constat?ri privind evenimentele ?i actele care au avut loc. P�n? la urm? istoricul sociologiei reconstituie un eveniment, un act, str?duindu-se că reconstruc?ia s? fie potrivit?, nimerit?, netrunchiat?, nefalsificat? etc. Proced�nd astfel, contur?m un �tablou sinoptic� al momentelor de importan?? (mai mult sau mai pu?în) hoț?r�toare pentru eforturile disciplinei de a exista ?i de a fi (re)cunoscut?, desprindem o �serie de acte� din dramă �challenge
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
epocilor istorice. Un idealtip de istorie a sociologiei are caracter instrumental, serve?te unei mai adecvate cunoa?teri a devenirii disciplinei. De obicei, cei care urm?resc devenirea unei discipline selecteaz? de ici ?i de colo, ar?ta P. Sorokin. Proced�nd �n acest fel �ns?, ei nu au suficiente argumente care s? le �ndrept??easc? afirmă?iile de genul: �sociologul x a dominat sociologia unei jum?ț??i de veac�, sau �sociologismul a predominat �n a doua jum?țațe a
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
precedat. �n consecin??, noi s�ntem �ndatora?i predecesorilor pentru �bog??iile� pe care ni le-au l?sat. Dar datoria pe care o avem fă?? de ei, nu le-o putem rambursă (fiindc? s�nt mor?i!) dec�ț proced�nd cu succesorii no?tri a?a cum au procedat cu noi antecesorii. Altfel spus, legea timpului ne impune s? �pl?tim� descenden?ilor no?tri (Fouill�e vorbe?te de o �juști?ie reparatorie�) pentru ceea ce ne-au transmis
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
n sociologia secolului XX. Asupra acestor subiecte Tarde revine continuu �n opera să �n care afirm? constant o idee unic?: tratarea faptelor sociale prin referire la un punct de vedere strict psihologic sau individual. S? insist?m asupra faptului c? proced�nd astfel, el era pe faz? cu spiritul timpului s?u, dincolo de toate clivajele politice sau ideologice. 2. Sociologia că �?tiin?? a fiin?elor sociale Expresia �i apar?ine lui Ren� Worms (1903) care �n?elegea s? caracterizeze astfel evolu
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
care se dovedesc capabile s? lumineze ac?iunea. Acest lucru este valabil mult timp. De altfel, aceste discipline r?m�n implantate timp �ndelungat �n aparatul ?colar ?i universitar sub acoperi?ul filosofiei ?i istoriei tradi?ionale. �n ochii unora, proced�ndu?se astfel, nu se producea o ruptur? cu trecutul, ci se l?rgeau competen?elor istoricului sau ale filosofului care �?i anexeaz? noi teritorii: geografia, �n primul caz, pedagogia legat? de moral?, �n al doilea caz. Dificultatea major? cu
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
zile de la întrunirea lor, aleg un Domn dintr-o dinastie suverană din Europa occidentală. Prezența a trei pătrimi din membrii cari compun fiecare din ambele Adunări și majoritatea de două treimi a membrilor prezenți sunt necesare pentru a se putea procede la această alegere. La caz când alegerea nu se va fi făcut în termenul mai sus prescris, atunci în a noua zi, la amiezi, Adunările întrunite vor păși la alegere oricare ar fi numărul membrilor prezenți și cu majoritate absolută
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
anume arătate. După această declarațiune, citită de trei ori din 15 în 15 zile în ședință publică și primită de ambele Adunări, acestea sunt dizolvate de drept și se convoacă altele în termenul prescris de Art. 95. Adunările cele noi proced în acord cu Domnul la modificarea punturilor supuse reviziunii. în acest caz Adunările nu pot delibera dacă cel puțin două treimi a membrilor din cari se compun nu sunt prezenți și nici o schimbare nu se poate adopta dacă nu va
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
dă citire Art. 1 și se primește. Se dă citire Art. 2 și se primește. d. președinte: Votarea proiectului în total cred că veți primi a se face prin apel nominal. mai multe voci: Da, da, prin apel nominal. Se procede la votarea proiectului în total prin apel nominal și răspund pentru proiectul de lege: P.S.S. Mitropolitul primat, P.S.S. episcopul de Râmnic, P.S.S.. episcopul de Roman, P.S.S. episcopul de Buzău, P.S.S. episcopul de Huși; d-nii Alecsandri Vasile, Atanasiu M., Bădescu G.
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
Mai multe zeci de mii de oameni umpleau tribunele publice, coridoarele și curtea palatului. La oara 12 se deschide ședința sub preșidenția mitropolitului Moldovei și Sucevei, Sofronie Miclescu. Se face apelul nominal la care răspund 49 deputați. Înainte de a se procede la alegerea de domn, Costache Hurmuzache, raportorul comisiunei însărcinată cu redactarea unui proiect de mulțămire cătră puterile garante, cetește proiectul care are următoarea cuprindere: "1. Adunarea electivă a Moldovei rostește a sa adâncă recunoștință puterilor ce au subscris Tractatul de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
sufletul unui popor. Sufletul unui popor înseamnă mai ales sentimentele, ideile, concepțiile sale, și nu-l poate exprima decât poezia de sentiment și de concepție, în contra căreia se ridică teoreticienii poeziei "noi"1 . În al doilea rând, poezia "nouă" - care procede, toată, de la Baudelaire, poetul orășean al lucrurilor exclusiv și caracteristic orășenești - este o poezie orășenească. Iar viața orășenească este mai internațională decât restul vieții unui popor. AndréGide explică slăbiciunea simbolismului prin faptul că, în dosul concepției lor estetice, simboliștii n-
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
și-am văzut completu’ de judecată format din cinci colonei, dintre care doi de Securitate, cu epoleți, am murit. Și toți se uitau la mine și mă-njurau că io am declanșat treaba asta (râde - n.n.). În fine. A Început procesu’ la opt dimineața și s-a terminat la șapte seara. Norocu’ nostru că primu’ a luat cuvântu’ procuroru’, un locotenent-colonel, care, am aflat pe urmă..., să numea Ciunganu. A vorbit circa două ore de ți să zburlea păru’ În cap
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
Gyorfi, căpitanu’ Untaru, căpitanu’ Veleanu. Li să anulează pedepsele complimentare (sic!), să redau gradele dă ofițer, li să redă valoarea lucrurilor confiscate.” Cân’ ieșim din sala de judecată, pe hol, dintr-o cameră din dreapta iese colonelu’-procuror care fusăsă În procesu’ nostru. Și să uită peste noi și spune: „Dumneata ești Veleanu, domnule?”. „Eu.” „Ia vino-ncoa!” Și mă bagă În camera aia, Închide ușa cu cheia... A rămas toți stupefiați afară... Pe mine m-a luat transpirația din vârfu’ capului
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
de Finanțe și am cerut să mi să dea daune morale 50 000 de euro pentru fiecare an de detenție și salariu’ pe timpu’ cât am fost Închis. Adică cel pe care mi-l aprobasă Tribunalu’ Mehedinți. S-a judecat procesu’ și mi-a fost respinsă acțiunea pe motiv că a trecut prea mult timp și că evenimentu’ e prescris. Iar la Ministeru’ Armatei, Tribunalu’ Vâlcea și-a declinat competența pentru recalcularea pensiei și l-a dat să mi-l judece
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
în favoarea coreligionarilor lor din România ar fi să civilizeze pre acești din urmă, să-i pună în nivelul exigențelor moderne și să ia astfel românilor dreptul de a reclama în contra invaziunii unei rase străine. Ar fi mai bine, credem, a procede astfel decât a mai înăspri spiritele prin niște [încriminări vane, bazate pre niște] pretinse persecuțiuni religioase și prin necontenitul apel la intervențiunea străină, totdeauna dezagreabilă, dacă nu periculoasă în niște asemenea cazuri“65. În urma devastării sinagogei din București evreii au
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Lascăr Catargiu se scoală și cere ca alegerea vicepreședinților să fie amânată pe a doua zi. Coaliția, care avea majoritatea, se opune și cere votul imediat. Atunci Lascăr Catargiu, urmat de toți conservatorii, părăsește sala. Cei rămași ar fi putut procede imediat la vot; însă, spre a nu se spune că au vroit să profite de lipsa adversarilor, amână alegerea pe a doua zi. În tot timpul, până la constituirea ministerului Manolache Costache, Las căr Catargiu a luptat fără preget. Acum, văzând
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Listele alegetoriloru se voru compune conformu celoru prescrise la art. 33, 37, 38 și 39. Articolul 47 Pentru acele orașe, primăria va convoca în pretoriulu seu în dioa de 15 Septemvrie pe toți comercianții alegetori cuprinși în lista spre a procede la alegerea judecatoriloru comercianți permanenți. Articolul 48 Alegătorii presinti sub direcțiunea primarului și a doui secretari aleși dintre dinsi, voru procede prin votu secretu, la alegerea a doui judecători și a unui supleantu. Voru fi aleși, acei cari voru uni
LEGE nr. 982 din 4 iulie 1865 pentru organizarea judecătorească. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/151960_a_153289]
-
va convoca în pretoriulu seu în dioa de 15 Septemvrie pe toți comercianții alegetori cuprinși în lista spre a procede la alegerea judecatoriloru comercianți permanenți. Articolul 48 Alegătorii presinti sub direcțiunea primarului și a doui secretari aleși dintre dinsi, voru procede prin votu secretu, la alegerea a doui judecători și a unui supleantu. Voru fi aleși, acei cari voru uni majoritatea absolută a voturiloru. Cei ce nu voru capeta acesta majoritate se voru alege la al douilea scrutin prin majoritate relativă
LEGE nr. 982 din 4 iulie 1865 pentru organizarea judecătorească. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/151960_a_153289]
-
delicte, relative la funcțiune, curtea de casațiune va aplica pedepsele prevedute prin legea penală. Articolul 134 Avertismentulu se va da înscrisu cînd curtea de casatiane, sau dupe inițiativa ministeriului publicu, sau dupe plângerile partiloru, sau de la sine în cursulu unui procesu, descopere neregularități din partea vre unui judecatoru sau corpu judecatorescu. Acestu avertismentu se va putea pronunța și fără înfățișarea partei și dupe o simplă incheere în camera de consiliu a sesiunei care se va afla în esaminarea procesului. Articolul 135 Curtea
LEGE nr. 982 din 4 iulie 1865 pentru organizarea judecătorească. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/151960_a_153289]
-
exercita dreptul arătat în articolul precedent, mandatarul trebuie să notifice formal mandantului sumele ce-i sunt datorate, cu invitația de a i se face plata în termen de cinci zile și cu prevestirea că, la caz de neplata, se va procede la vânzarea lucrurilor supuse privilegiului. Mandantul va putea face opoziție, citind pe mandatar înaintea judecății. Opozițiunea va trebui să fie notificata mandatarului în termen de trei zile de la primirea notificației de către mandant. Dacă mandantul nu are reședința sau domiciliul ales
CODUL COMERCIAL din 10 mai 1887 - (*actualizat*) (actualizat până la data de 14 august 2003*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/151636_a_152965]
-
va încasa creanța cu toate accesoriile ei, va da socoteală de ceea ce rămâne. Art. 482 (Modificat prin Legea 6 din 6 aprilie 1900). În caz de neplata la termen a întregii datorii pentru care s-a constituit gajul, creditorul poate procede la vânzarea obiectelor date în gaj. Pentru acest sfârșit, el se va adresa la președintele tribunalului, cu cerere de a fi autorizat să vinda gajul. Președintele va statua asupra cererii de vînzare a gajului și, prin ordonanță ce va da
CODUL COMERCIAL din 10 mai 1887 - (*actualizat*) (actualizat până la data de 14 august 2003*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/151636_a_152965]
-
ar câștiga prin contestațiuni făcute cu ocaziunea verificării creanțelor. Art. 483. Ordonanță aceasta nu va deveni executorie, decît după ce va fi fost notificata debitorului și aceluia care a procurat gajul, cu indicarea zilei, locului și orei la care se va procede la vînzare și, după ce vor fi expirat cele trei zile ale opozițiunei, ordonanța va rămâne definitivă și în ultim resort, dacă în trei zile de la primirea ei debitorul sau tertiul care a procurat gajul nu vor fi făcut opozițiune și
CODUL COMERCIAL din 10 mai 1887 - (*actualizat*) (actualizat până la data de 14 august 2003*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/151636_a_152965]
-
administra falimentul; 2. Să ordone punerea sigiliilor; 3. Să stabilească un termen, nu mai mare de 15 zile, în care creditorii trebuie să prezinte la grefa sindicatului declarațiunea creanțelor lor; 4. Să determine ziua și ora în care se va procede, la reședința Tribunalului, la verificarea creanțelor. Acest termen nu poate fi mai depărtat decît cel mult cu 10 zile de la expirarea termenului prevăzut în alineatul precedent. Sentința trebuie să cuprindă încă ordinul către fălit de a înfățișa până în trei zile
CODUL COMERCIAL din 10 mai 1887 - (*actualizat*) (actualizat până la data de 14 august 2003*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/151636_a_152965]
-
judecătorul de instrucțiune este în drept să decidă cum va crede de cuviință, raminind că ministerul public să exercite dreptul său de opozițiune la Camera de punere în acuzațiune, dacă va crede această necesar. Judecătorul de instrucție va putea însă procede la arestarea falitului, când sunt grave indicii de fraudă, chiar dacă tribunalul nu va fi ordonat asemenea măsură. Articolul 714. Procedura falimentului înaintea jurisdictiunei comerciale și instrucțiunea sau procedură penală se vor urma independent una de alta. Judecătorul de instrucție poate
CODUL COMERCIAL din 10 mai 1887 - (*actualizat*) (actualizat până la data de 14 august 2003*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/151636_a_152965]