18,757 matches
-
O atare cerință o constituie formularea unei plângeri prealabile de către persoana vătămată prin săvârșirea infracțiunii, care este actul procesual prin care această persoană își manifestă în mod expres voința cu privire la tragerea la răspundere penală a făptuitorului, act procesual fără de care nu poate interveni aplicarea legii penale. Plângerea prealabilă se înfățișează, așadar, ca un mod special de sesizare a organelor de cercetare penală și a procurorului, constând în opțiunea oferită de legiuitor persoanei vătămate de a decide dacă
DECIZIA nr. 208 din 7 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255653]
-
decide dacă înțelege sau nu să sesizeze organele de urmărire în vederea tragerii la răspundere penală a făptuitorului. ... 18. Curtea constată că instituția plângerii prealabile își găsește reglementarea atât pe planul dreptului penal material, cât și pe cel al dreptului procesual penal, având o natură juridică mixtă, substanțială și procedurală. Astfel, plângerea prealabilă constituie atât o condiție pentru tragerea la răspundere penală (condiție sancționatorie), cât și una de procedibilitate (consecință a condiției de sancționare penală), ce intervine în cazurile expres și
DECIZIA nr. 208 din 7 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255653]
-
dispozițiilor art. 157 din Codul penal este asemănătoare cu aceea din Codul din 1969, menținându-se atât principiul indivizibilității active a răspunderii penale [art. 157 alin. (2)], cât și principiul solidarității pasive a acesteia [art. 157 alin. (3)]. În plan procesual penal, plângerea prealabilă este reglementată de prevederile art. 295-298 din Codul de procedură penală, lipsa plângerii prealabile reprezentând o cauză care împiedică punerea în mișcare și exercitarea acțiunii penale, potrivit dispozițiilor art. 16 alin. (1) lit. e) din același cod
DECIZIA nr. 208 din 7 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255653]
-
restrânsă sau o persoană juridică ce este reprezentată de făptuitor. Norma materială trebuie coroborată cu dispozițiile art. 295 alin. (3) și ale art. 289 alin. (8) fraza a treia din Codul de procedură penală, având în vedere că, potrivit prevederilor procesual penale, în cazul în care făptuitorul este persoana care reprezintă legal sau încuviințează actele persoanei vătămate, sesizarea organelor de urmărire penală se face din oficiu. Tot în sfera ipotezelor legale în care, în procesul penal, principiul oficialității se substituie principiului
DECIZIA nr. 208 din 7 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255653]
-
similare, și anume părțile din procesul penal, fără a exista o justificare obiectivă și rezonabilă, ceea ce atrage încălcarea prevederilor art. 16 din Constituție, care consacră egalitatea în fața legii. ... 25. Sub aspectul asigurării egalității cetățenilor în exercitarea drepturilor lor procesuale, inclusiv a căilor de atac, Curtea a statuat, în jurisprudența sa, că, în instituirea regulilor de acces al justițiabililor la aceste drepturi, legiuitorul este ținut de respectarea principiului egalității cetățenilor în fața legii. Astfel, instituirea unor reguli speciale în ceea
DECIZIA nr. 208 din 7 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255653]
-
în modalitățile instituite de lege, însă cu respectarea regulii consacrate de art. 21 alin. (2) din Constituție, potrivit căreia nicio lege nu poate îngrădi accesul la justiție, ceea ce semnifică faptul că legiuitorul nu poate exclude de la exercițiul drepturilor procesuale pe care le-a instituit nicio categorie și niciun grup social (Decizia Plenului Curții Constituționale nr. 1 din 8 februarie 1994, Decizia nr. 540 din 12 iulie 2016, paragraful 22, Decizia nr. 2 din 17 ianuarie 2017, paragraful 24, și
DECIZIA nr. 208 din 7 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255653]
-
judecătorești a fondului, numai în acest fel fiind asigurat pe deplin dreptul la apărare. Așa fiind, susține că, prin eliminarea căii de atac împotriva hotărârii pronunțate în fond, reglementarea criticată înlătură dreptul părților de a se prevala de toate garanțiile procesuale specifice accesului liber la justiție. ... 7. Curtea de Apel Oradea - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal apreciază că excepția de neconstituționalitate este întemeiată, iar soluția legislativă consacrată de art. 55 alin. (5) din Legea nr. 101/2016
DECIZIA nr. 841 din 9 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255781]
-
și care completează legea specială (devin incidente) numai în măsura în care nu sunt contrare acesteia. Așadar, trimiterea la dispozițiile dreptului comun cuprinsă în modificarea intervenită prin Legea nr. 212/2018 vizează exclusiv normele de reglementare a competenței materiale (funcțională și procesuală) a instanței civile competente să soluționeze litigiile decurgând din executarea contractelor administrative, fără ca această trimitere să poată fi extinsă implicit și asupra căii de atac sau procedurii de judecată de drept comun în materie civilă, în condițiile în care
DECIZIA nr. 841 din 9 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255781]
-
la comunicarea deciziei din apel, iar în ipoteza judecării recursului de către Înalta Curte de Casație și Justiție, în caz de casare, soluția neputând fi decât aceea de trimitere spre rejudecare, ceea ce presupune reluarea judecății cel puțin din faza procesuală a apelului. Ținând cont de faptul că, deși a dat în competența de soluționare a instanței civile de drept comun litigiile decurgând din executarea contractelor administrative, legiuitorul a prevăzut în mod expres că aceste litigii se soluționează «de urgență și
DECIZIA nr. 841 din 9 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255781]
-
intermediul căreia se urmărește înlăturarea erorilor judiciare cu privire la faptele reținute într-o hotărâre judecătorească definitivă, poate privi numai cazurile expres prevăzute de dispozițiile art. 453 din Codul de procedură penală și poate fi formulată doar de anumiți subiecți procesuali expres și limitativ prevăzuți de dispozițiile art. 455 din Codul de procedură penală. Fiind o cale de atac extraordinară, care determină o amplificare în desfășurarea procesului penal, dincolo de limita sa obișnuită și care pune în discuție autoritatea unor hotărâri
DECIZIA nr. 90 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255844]
-
de contestare a unei soluții de clasare, urmărirea penală nefiind reluată, pe de o parte, iar, pe de altă parte, autorul excepției nu formulează critici de neconstituționalitate veritabile în raport cu Legea fundamentală, ci invocă modul de aplicare a normelor procesual penale, cu referire la activitatea procurorului de caz, care, în opinia sa, nu ar fi dovedit, în speță, imparțialitate. ... CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele: 4. Prin Încheierea din 26 martie 2019, pronunțată în Dosarul nr.
DECIZIA nr. 94 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255821]
-
Judecătorul este incompatibil dacă: [...] f) există o suspiciune rezonabilă că imparțialitatea judecătorului este afectată. “ ; ... – Art. 65: „(1) Dispozițiile art. 64 alin. (1) lit. a)-d) și f) se aplică procurorului și organului de cercetare penală. “ ... ... 11. În susținerea neconstituționalității normelor procesual penale criticate, autorul excepției invocă încălcarea prevederilor constituționale ale art. 1 alin. (5) referitoare la principiul legalității, ale art. 11 alin. (1) și (2) privind dreptul internațional și dreptul intern, ale art. 20 alin. (1) și (2) referitor la tratatele
DECIZIA nr. 94 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255821]
-
art. 132 alin. (1) privind statutul procurorilor. ... 12. Examinând excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 64 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură penală, Curtea a reținut, în jurisprudența sa, că incompatibilitatea constă în imposibilitatea legală pentru un subiect procesual de a participa într-o cauză penală, spre a nu influența caracterul echitabil al procesului penal. Curtea a reținut, totodată, că termenul „suspiciune rezonabilă“, utilizat în relație cu instituția recuzării, determină analiza acestuia prin raportare la afectarea imparțialității judecătorului (Decizia
DECIZIA nr. 94 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255821]
-
afectată, cu includerea „omisiunilor și atestărilor neadevărate ale înscrisurilor judiciare“, astfel cum susține autorul excepției, textul de lege criticat ar căpăta un caracter rigid, lipsind autoritățile competente de posibilitatea de a evalua „suspiciunea rezonabilă“ că imparțialitatea judecătorului este afectată. Normele procesual penale criticate reglementează un caz de incompatibilitate cu o sferă largă de incidență, de natură să acopere „aparența de incompatibilitate“ (lipsa aparenței de imparțialitate), consacrată jurisprudențial de Curtea Europeană a Drepturilor Omului, așa încât Curtea reține că susținerile autorului excepției
DECIZIA nr. 94 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255821]
-
Europeană a Drepturilor Omului, așa încât Curtea reține că susținerile autorului excepției sunt nefondate, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 64 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură penală urmând a fi respinsă ca neîntemeiată. ... 16. Valorificarea în dreptul procesual penal român a principiilor statuate în jurisprudența instanței europene de contencios al drepturilor omului se realizează prin reglementarea, în cuprinsul dispozițiilor art. 64 din Codul de procedură penală, a cazurilor de incompatibilitate a judecătorului. Cu toate acestea, legiuitorul român a
DECIZIA nr. 94 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255821]
-
din Codul de procedură penală diferențiază în mod nepermis motivele de incompatibilitate ale unui procuror de motivele de incompatibilitate ale unui judecător, prin aceasta părțile fiind defavorizate. În raport cu criticile astfel formulate, Curtea reține că rechizitoriul este un act procesual complex, reprezintă un act de sesizare a instanței penale și, totodată, de trimitere în judecată, care cuprinde numeroase aspecte ce au în vedere persoana trimisă în judecată și faptele comise în cauza în care a fost întocmit. Multe dintre aceste
DECIZIA nr. 94 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255821]
-
la art. 64 alin. (1) lit. a)-d) și f) din Codul de procedură penală, procurorul aflat într-o stare de incompatibilitate se poate abține sau poate fi recuzat. Iar lipsa recuzării acestuia, de către părți sau de către subiecții procesuali principali, conform art. 67 din Codul de procedură penală, arată că procurorul se bucură de o prezumție de imparțialitate din partea acestora. Totodată, potrivit art. 70 alin. (6) din Codul de procedură penală, în procedura de admitere a cererii de
DECIZIA nr. 94 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255821]
-
excepției de neconstituționalitate, Curtea constată că principiul accesului liber la justiție implică, între altele, adoptarea de către legiuitor a unor reguli de procedură clare, în care să se prescrie condițiile și termenele în care justițiabilii își pot exercita drepturile lor procesuale, inclusiv în situația în care împotriva hotărârilor judecătorești, părțile interesate și Ministerul Public pot exercita căile de atac, în condițiile legii. Or, dispozițiile criticate sunt tocmai o aplicare a acestor prevederi constituționale. Astfel, în jurisprudența sa, Curtea a reținut că
DECIZIA nr. 28 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255858]
-
prevăzut de art. 21, prevenind astfel abuzurile și asigurând protecția drepturilor și intereselor legitime ale tuturor părților. Reglementarea de către legiuitor, în limitele competenței ce i-a fost conferită prin Constituție, a condițiilor de exercitare a unui drept, subiectiv sau procesual, inclusiv prin instituirea unor termene, nu constituie o restrângere a exercițiului acestuia, ci doar o modalitate eficientă de a preveni exercitarea sa abuzivă, în detrimentul altor titulari de drepturi, în egală măsură ocrotite [a se vedea Decizia nr. 906 din
DECIZIA nr. 28 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255858]
-
MAI, pentru faptele DGPMB, pe care le-a determinat prin ordine și instrucțiuni abuzive, care au dus la nașterea litigiului. Se mai arată că ministerul a fost chemat la judecată în baza art. 224 din Codul civil, iar analiza calității procesuale pasive se poate examina doar prin raportare la acest articol de lege. Mai mult, potrivit art. 17 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 30/2007, polițiștii fac parte din personalul MAI cu consecința că MAI este una dintre părțile în
DECIZIA nr. 288 din 17 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258569]
-
modificările și completările ulterioare, și ale art. 222 din Codul civil, adoptat prin Legea nr. 287 din 17 iulie 2009, republicată, cu modificările și completările ulterioare, Ministerul Afacerilor Interne, în calitatea sa de ordonator principal de credite, nu are calitate procesuală pasivă în litigiile dintre angajați și instituțiile/unitățile cu personalitate juridică aflate în subordinea sa, având ca obiect solicitarea unor drepturi de natură salarială“. ... 13. În opinia autorilor excepției, prevederile de lege criticate contravin dispozițiilor din Constituție cuprinse în art. 1
DECIZIA nr. 288 din 17 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258569]
-
competent să judece recursul în interesul legii, Curtea a observat că, în cauzele în care a fost invocată această critică, autorii excepției au formulat acțiuni în care calitatea de pârât o avea și Ministerul Afacerilor Interne. ... 16. Din analiza cadrului procesual în prezenta cauză, Curtea constată că, în mod similar, obiectul cauzei îl constituie soluționarea acțiunii privind drepturi salariale ale funcționarilor publici, formulată de autorii excepției în contradictoriu cu pârâții Ministerul Afacerilor Interne, Direcția Generală de Poliție a Municipiului București și
DECIZIA nr. 288 din 17 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258569]
-
de Poliție a Municipiului București și Guvernul României. Cu privire la acest aspect, Curtea a reținut că Înalta Curte de Casație și Justiție a decis că Ministerul Afacerilor Interne, în calitatea sa de ordonator principal de credite, nu are calitate procesuală pasivă în litigiile dintre angajați și instituțiile/unitățile cu personalitate juridică aflate în subordinea sa, având ca obiect solicitarea unor drepturi de natură salarială. Motivând această decizie, Înalta Curte de Casație și Justiție a arătat că în măsura în care pretențiile
DECIZIA nr. 288 din 17 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258569]
-
a arătat că în măsura în care pretențiile deduse judecății vizează exclusiv acordarea unor drepturi salariale sau de natură salarială, fără a pune în discuție atribuțiile legal reglementate ale ordonatorului principal de credite, Ministerul Afacerilor Interne nu poate avea calitate procesuală pasivă în acest gen de cauze. Interesul atragerii în proces și a ordonatorului principal de credite, pe motiv că acest demers ar reprezenta o garanție a executării obligației de plată ce revine instituției/autorității publice cu care este stabilit raportul de
DECIZIA nr. 288 din 17 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258569]
-
din 13 iunie 2016, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul competent să judece recursul în interesul legii, este inadmisibilă. ... 19. În consecință, raportat la Decizia nr. 627 din 22 septembrie 2020, precitată, având în vedere similaritatea cadrului procesual în prezenta cauză și faptul că sunt formulate critici asemănătoare celor analizate de Curte prin această decizie, soluția pronunțată de instanța de contencios constituțional, precum și considerentele care au fundamentat-o își păstrează în mod corespunzător valabilitatea. ... 20. Pentru considerentele
DECIZIA nr. 288 din 17 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258569]