383 matches
-
astfel subiectului posibilitatea deplinei coincidențe cu sine și "obligîndu-l" la neostoita găzduire responsabilă a Celuilalt. Și nu în ultimul rînd, păstrarea formelor de substantive verbale utilizate de Lévinas, fără înlocuirea ultimului (Dédire) cu un participiu trecut, deci pasiv, subliniază și procesualitatea continuă, trecerea, curgerea veșnică a tăcerii ileității în cuvîntul înscris temporar pe chip. Bejamin Fondane, cu moartea pe moarte călcînd... Avea un secret legat de etică (Kierkegaard), pentru că a trăi, spunea el, "înseamnă a fi adus deja o ofensă eticii
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
postmodern. 2.4. Puncte de reper pentru o schiță a postmodernismului Este complicat de realizat o "listă" a celor mai cunoscute trăsături ale postmodernismului, mai ales dacă acceptăm ideea conform căreia el reprezintă un fenomen contradictoriu, aflat în mișcare și procesualitate și pentru care încadrările stabile reprezintă oarecum un nonsens. Cu toate acestea, ca o imagine de final al acestui capitol, consider că o scurtă trecere în revistă a câtorva caracteristici ale fenomenului studiat sunt necesare pentru conturarea unei "cartografieri" discursive
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
Carnavalescul culturii postmoderne îmbrățișează deci fragmentarea, indeterminarea, polifonia, jocurile de limbaj și de interpretare, care par să subîntindă ideea reevaluării trecutului și a "primenirii" sale de toate exagerările sau falsele poziționări și idealuri. 9. Performanța, participarea. Aceste două concepte surprind procesualitatea fenomenului postmodern, relația sa cu temporalitatea și cu publicul. Textul postmodern nu este conceput ca fiind terminat, complet și închis într-o structură unică, ci, dimpotrivă, el invită la rescrieri, revizuiri, chiar contestări, dovedindu-și caracterul profund interactiv și necesitând
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
notelor originale și a deschiderilor. De la bun început, se stipulează o teorie de ansamblu pornind de la practica scriiturii (écriture), care nu trebuie însă confundată cu noțiunea de literatură, care, la rândul ei, devine în principal limbaj sau text. Accentul pe procesualitate, mișcare și devenire (comune și postmodernismului) va face imposibilă analiza scriiturii ca obiect încheiat, finit și care poate fi studiat cu referire la mijloace sau instanțe exterioare ei înseși. Astfel, scriitura va fi surprinsă în propriul său spațiu, desemnat de
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
întotdeauna un destinator și un destinatar (deci, în limbaj tel-quel-ist, este "un obiect de schimb"), textul este un "proces de producere a sensului". Este, credem, evidentă opțiunea autoarei pentru termenul de text, care, spre deosebire de cel de discurs, impune categoriile de procesualitate, dinamism, structurare în mișcare. Intertextualitatea se referă la "interacțiunea textuală care se produce în interiorul unui singur text. Pentru subiectul cunoscător, intertextualitatea este o noțiune care va fi indicele modului în care un text citește istoria și se inserează în ea
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
descifrarea lui în totalitate înseamnă, de fapt, a parcurge drumul de la "textul cifrat" (oferta de lectură propusă de scriitură) până la "textul descifrat" (textul scris în ansamblul său). Relația scriitură/lectură ar fi întrucâtva paradoxală: lectura se întâlnește cu scriitura în procesualitatea lor (atunci când cititorul încearcă să depășească dificultățile înțelegerii, ale diverselor lacune sau ale interiorizării codului propus) dar, în momentul în care s-au depășit dilemele, scriitura se transformă într-un text (în sensul de înscris, document etc.). De acum înainte
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
consumului și transcendenței sunt relevante în ceea ce privește surprinderea subiectelor și conceptelor-cheie în jurul cărora Jean Baudrillard își construiește discursul. În primele sale scrieri, fenomenologia consumului este exprimată și printr-o fenomenologie a mass-media, care creează în mod nelimitat nevoi suplimentare, imprimând o procesualitate și o dinamică vertiginoase. În viziunea lui Baudrillard, după cum am văzut deja, consumul este considerat fie un cod, fie o activitate de manipulare a unor semne și simboluri. Interesantă pentru scopul demersului nostru este surprinderea relației dintre consum și pierderea
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
par înclinate să fuzioneze cu compresia spațiu-timp și să o copieze în propria lor retorică vie"567. Din această perspectivă putem înțelege supralicitările, exagerările sau contradicțiile pe care filosoful francez le utilizează în vederea racordării textelor sale la o dinamică și procesualitate, care, așa cum am arătat în capitolele anterioare, sunt trăsături distincte ale postmodernismului. Numărul mare de figuri retorice folosite, alături de combinarea caracteristicilor discursului teoretic cu ironia și interpretările extreme vin să ofere o imagine a lumii actuale, dar și a schimbărilor
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
ceea ce ne-a făcut trecutul și nu putem extirpa, nici măcar în America, acea parte a noastră care e formată din relația cu fiecare stadiu formativ al istoriei noastre". (26, p. 147) Totodată, el redă în mod logic-conceptual timpul istoric și procesualitatea vieții sociale. Cu termenul de "stadiu" folosit și în citatul de mai sus, filosoful ne propune coordonata logică, conceptuală a înțelegerii vieții morale centrată pe valori și virtuți. El distinge trei stadii în evoluția logică a conceptului de virtute. Legăturile
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
ca atare, sunt și studiate sub forma stereotipurilor etnice"184, în timp ce în sens larg se ocupă cu investigarea oricărei reprezentări a realității. Într-o cercetare axată pe procesul tratamentului cognitiv al informației influențat de categorizările stereotipe, Luminița Iacob discută despre procesualitatea etnostereotipurilor, susținând că "autostereotipul este mai puternic decât sursa mesajului"185. Sintetizând, Iacob susține că același text, împreună cu etichete etnice diferite și factori contextuali diferiți, generează o incongruență, în timp ce din alăturarea aceluiași text cu etichete etnice comune și cu factori
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
California, Conari Press, 2001. Craig, Edward (ed.), The Shorter Routlegde Encyclopedia of Philosophy, London, Routledge, 2005. Cruz, Lara, Frijhoff, Willem (eds.), Myth in History, History in Myth, Leiden, Brill, 2009. Culda, Lucian, Sociologia procesual-organică, București, Editura Licorna, 1998; Lucian Culda, Procesualitatea socială, București, Editura Licorna, 1994. Dale, Van, Groot woordenboek van de Nederlandse taal (Utrecht/Antrewp: Van Dale Lexicografie, 2008). Dicționar de psihologie socială, București, Editura Științifică și Enciclopedică, 1981. Dijker, Anton J. M., Cognitive and Emotional aspects of Stereotype. A
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
imagologie istorică este cel al lui Dan. A. Lăzărescu, apărut în revista "Argeșul" în iulie 1967. 178 Ion Chiciudean, Bogdan-Alexandru Halic, op. cit, p. 11. 179 Ibidem, p. 12. 180 Lucian Culda, Sociologia procesual-organică, București, Editura Licorna, 1998; Lucian Culda, Procesualitatea socială, București, Editura Licorna, 1994. 181 Ion Chiciudean, Bogdan-Alexandru Halic, op. cit., p. 32. 182 Bogdan-Alexandru Halic, Ion Chiciudean, Analiza imaginii organizațiilor, București, Editura comunicare.ro, 2004, p. 24. 183 Luminița Mihaela Iacob, Etnopsihologie și imagologie. Sinteze și cercetări, Iași, Editura
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
în prima copilărie și în perioada de elev, acestea fiind ferestre deschise învățării, care se închid treptat după anumite perioade ale dezvoltării celui care învață sau când încetează învățarea, adică utilizarea creierului și antrenamentul cotidian specific. I.4. Structura și procesualitatea în învățarea școlară Dacă acceptăm din start că învățarea școlară este și activitate, și stare, și fenomen, și proces, atunci ea are structură, relații, mișcare, evoluție și involuție. Raționalizând și simplificând setul de componente ce o definesc, dar o și
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
produselor, proceselor, conduitelor (procedurale, normative, condiționale)? • Ce conexiuni, transferuri, aplicații, dezvoltări, ameliorări se fac sau se vor face? • Ce atitudini personale are elevul și profesorul față de procesul/produsul final al învățării, față de reușita socială sau față de eșecul social? În termenii procesualității, învățarea școlară nu poate fi ușor de urmărit pe toată întinderea, complexitatea și profunzimea ei. Este necesară o atitudine examinatoare flexibilă, dar cu o mișcare adesea încetinită până la stop-cadru, favorizantă identificării de indici/caracteristici și calități. Ipostaza procesual-generală are semnificația
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
cu personalitatea celui ce învață. Reducând setul variabilelor prezente în procesul învățării de complexitate medie, abstracție făcând de variabilitatea unor caracteristici precum ritmul, durata, nivelul, vârsta, obiectul învățării și alte caracteristici ale celui ce învață, ajungem la următoarea schemă-cadru a procesualității învățării școlare: prezența unui impuls generator de scop/intenție și de stare motivantă suport, intrinsecă sau extrinsecă ; prezența obiectului învățării sub o formă materială, perceptibilă fizic și/sau mental, chiar imaginativ, modelată sau nu, organizată sau nu ; cunoașterea relativ clară
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
ale comportamentului/conduitei celor care învață. • Principiile, legitățile și mecanismele învățării pot fi gândite ca traversând în spectru larg variatele obiective, conținuturi, metodologii, niveluri și rezultate ale activități umane. • Sunt recomandate și acceptate modelele alternative de analiză a structurii și procesualității funcționale a învățării școlare. • Concepțiile moderne de clasificare a tipurilor/formelor învățării sunt axate pe matrici criteriale generatoare de modele productive, eficace pentru lumea actorilor educației. Condițiile învățării vor fi necesar gândite în modele operaționale rezultate din Țesătura și combinatorica
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
i-phone-uri etc.) conectate concomitent la internet, ceea ce face ca datele din graficul de mai sus să devină fluide și mult mai dificil de interpretat decât în cazul cercetărilor statistice bazate pe cuantificarea genuină a subiecților individuali. Pentru a explica această procesualitate conform metodelor științelor complexității, în acest capitol al lucrării voi încerca să arăt în ce mod societatea informațională prezintă aspecte fractale, haotice, turbulente, catastrofice sau de structurări disipative. Acest capitol va cuprinde mai multe secțiuni în care încerc să evidențiez
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
vine în grupul școlar cu un sistem axiologic format în familie. Adeseori, valorile familiei și ale școlii sunt diferite. Cunoașterea setului atitudinal și axiologic al copilului trebuie să constituie punctul de plecare de a cărui cunoaștere depinde succesul demersului pedagogic. Procesualitatea și dinamica relațiilor dintre elevi și profesor în clasă este puternic influențată de tipurile de relații ce se cultivă: competiție, cooperare sau conflict (Ullich, 1995). Cercetătorii s-au ocupat de amenajarea grupului ca mediu de învățare, evidențiind eficiența ridicată a
Medierea conflictelor by Lorena Bujor () [Corola-publishinghouse/Science/1597_a_3041]
-
-l unei funcții de ordin tehnico-pragmatic (învățarea scrisului și cititului în clasele primare), în timp ce manualul își va însuși sarcina superioară de formare morală. Alternanța bucoavnă-abecedar-manual reflectă prefaceri structurale petrecute în compoziția țărilor române și, mai târziu, a societății românești, evocând procesualitatea secularizării treptate a culturii autohtone. În perioada de dominație timpurie a bucoavnei, un hrisov al domnului Moldovei, Grigorie Ghica, din 1748 este relevator pentru înțelegerea funcției sociale atribuite școlii: "Scólele sunt ca o fŏntănă din care se adapă obștescul norod
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
martirologia se preface în encomiastica de partid. Din acest moment, periodizarea istoriei României se face în funcție de Congresele PCR. Tragând linie și făcând bilanțul general al perioadei național-comuniste (1964-1989) în privința gestionării politice a trecutului, trebuie punctate două aspecte, primul legat de procesualitatea revoluției mnemonice, al doilea referitor la caracterul intra-sistemic al revoluției mnemonice survenite în regimul socialist. Modelul evolutiv al memoriei colective propus în această lucrare prevede că fiecare schimbare majoră produsă în sistemul social va fi urmată la scurt timp
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
adultului (tranziții și evenimente de viață, experiență anterioară, atitudini, motivațieetc.), aspecte tratate în capitolul 3. De asemenea, activitatea de formare desfășurată cu adulții are și ea o specificitate distinctă, evidențiată în capitolul 4. Plecând de la structura clasică de prezentare a procesualității didactice, vor fi analizate elementele structurale ale activității didactice cu adulții și vor fi propuse o serie de considerente cu privire la modul de proiectare și derulare activizantă și flexibilă a interacțiunii didactice în privința cursanților adulți. Din punct de vedere managerial, în
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
Editura Pro Humanitate, București. Wlodkowski, R.J. (1999), Enhancing Adult Motivation To Learn, Josey-Bass, San Francisco. Wolf, P. (2004), L’alimentation au secours de la vie, Gereso, Paris. *** (2000), „Memorandum privind învățarea permanentă”, document elaborat de Comisia Europeană. Capitolul 4tc " Capitolul 4" PROCESUALITATEA CURENTĂ ÎN EDUCAȚIA ADULȚILORTC "PROCESUALITATEA CURENTĂ ÎN EDUCAȚIA ADULȚILOR" 4.1. Proiectarea activităților de formare 4.2. Strategii didactice în educația adulților: metode, mijloace și forme de organizare specifice 4.3. Comunicarea în educația adulților 4.4. Evaluarea: aspecte de
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
R.J. (1999), Enhancing Adult Motivation To Learn, Josey-Bass, San Francisco. Wolf, P. (2004), L’alimentation au secours de la vie, Gereso, Paris. *** (2000), „Memorandum privind învățarea permanentă”, document elaborat de Comisia Europeană. Capitolul 4tc " Capitolul 4" PROCESUALITATEA CURENTĂ ÎN EDUCAȚIA ADULȚILORTC "PROCESUALITATEA CURENTĂ ÎN EDUCAȚIA ADULȚILOR" 4.1. Proiectarea activităților de formare 4.2. Strategii didactice în educația adulților: metode, mijloace și forme de organizare specifice 4.3. Comunicarea în educația adulților 4.4. Evaluarea: aspecte de evaluat, specificitate 4.5. Noi
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
de calitate și de nivel al cunoștințelor și deprinderilor dobândite. Evaluarea este, în acest caz, un instrument al controlului calității ofertei șiserviciilor (Sava, 2003). Putem spune, astfel, că evaluarea, ca etapă a managementului cursului, încheie și deschide, în manieră circulară, procesualitatea managerială,fiecare etapă, cu specificitatea descrisă, trebuind să fie ancorată în celelalte, dublate de decizii ameliorative specifice. 5.6. Managementul calității în educația adulțilortc "5.6. Managementul calității în educația adulților" Gabriela Codorean, Sorin Vlad Predescu În educația adulților, calitatea
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
de activare/dinamizare/energizare); b) metode pentru realizarea scopurilor ședinței, în funcție de tematica propusă (studiul de caz, exercițiul, brainstormingul, jocul de rol, problematizarea); c) metode de închidere a ședinței de lucru (evaluări, monitorizări ale rezultatelor, feedbackul/evaluarea din partea participantului/participanților). 3. Procesualitatea desfășurării activității de consiliere presupune stabilirea următorilor pași (didactici) și a metodelor corespunzătoare: a) metode de clarificare a situației curente a clientului (interviuri, fișe de anamneză, chestionare, convorbirea); b) metode de stabilire a obiectivelor (metode de explorare a intereselor și
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]