388 matches
-
s-a păstrat din contra incultura și vechiul spirit bizantin, care a intrat în formele nouă ale civilizației apusene." El observă chiar:"...menținerea tuturor neajunsurilor vechi, îmbrăcate în reforme foarte costisitoare și cu totul în disproporție și cu puterea de producțiune a poporului și cu cultura lui intelectuală". Mesianice cuvinte, valabile și în ziua de azi. Doar e vorba de Eminescu, nu-i așa? Dacă aș îmbrăca, măcar pentru câteva minute hăinuța tărcată a unei licheluțe, v-aș povățui așa: „Domnilor
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
exclusiv la configurația imuabilă a temperamentului său artistic ("moldovenesc"), înclinat către un anumit tip de creativitate (îndatorată "sămănătorismului"), și nu la voința bovarică de a scrie "altfel", i.e. o proză auster experimentală, de sentimente și idei generale, la antipodul elegiac-lăcrămoaselor producțiuni ale povestitorilor moldoveni. În mod previzibil, revenirea acasă declanșează ca de obicei automaticul impuls creator ("ca și anul trecut, avui senzația ciudată a unui singur ritm de viață, într-o materie nediferențiată"), deslușit mai întâi în ritmul roților de tren
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
iar "aprețierile critice izolate" vor fi doar "lucrări de amănunt". În contra direcției de azi în cultura română Titu Maiorescu considera că în literatura românească, majoritatea formelor culturale, aduse din afară, sunt lipsite de conținut. Formele occidentale imitate la noi sunt "producțiuni moarte", niște "pretenții fără fundament, stații fără trup, iluzii fără adevăr". De aceea teoria "formelor fără fond" se impune ca un grav semnal de alarmă, în condițiile în care la 1868, cultura română era un transplant de forme străine pe
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
interveni în raporturile dintre factorii de producție cu scopul de a preveni conflicte economice sau sociale. Totodată se afirma că libertatea muncii va fi apărată și ca legea va da muncitorilor asigurare în caz de boală sau accidente: “Toți factorii producțiunii se bucură de o egală ocrotire. Statul poate interveni, prin legi, în raporturile dintre acești factori pentru a preveni conflicte economice sau sociale. Libertatea muncii va fi apărată. Legea va regula asigurarea socială a muncitorilor, în caz de boală, accidente
Drepturile omului reflectate în Constituţiile României din 1923 şi 1938 by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1672_a_3044]
-
dreaptă și prealabilă despăgubire. Legi speciale vor determina limita în care toate drepturile de mai sus vor putea fi lasate în folosința proprietarilor, modalitățile exploatării, precum și despăgubirile cuvenite pentru utilizarea suprafeței și pentru instalația în ființă. ART. 21 Toți factorii producțiunii se bucură de o egală ocrotire. Statul poale interveni, prin legi, în raporturile dintre acești factori pentru a preveni conflicte economice sau sociale. Libertatea muncii va fi apărată. Legea va regula asigurarea sociala a muncitorilor, în caz de boală, accidente
Drepturile omului reflectate în Constituţiile României din 1923 şi 1938 by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1672_a_3044]
-
fi o lipsă de înțelegere a cerințelor științei și o nouă exagerare", Cercetătorul trebuie să cuprindă în câmpul de observație și actualitatea și trecutul.” Metodologic în aceeași lucrare Densusianu sistematizează materialul folcloric în două grupe: din prima grupă făcând parte producțiunile specifice propriului geniu și spiritul poporului român", iar din a doua acele materiale importate asimilate și materializate. Primei grupe îi aparținea literaturii folclorico originale, iar celei de-a doua o literatură importată, de origine străină. Densusianu restrânge domeniul folclorului la
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]
-
5 NC Brezeanu, 1912 - „Deși nu dă un vin prea colorat, totuși poate fi considerată printre varietățile principale românești negre ca una din cele mai bune. Podgorenii din Nicorești o preferă altor varietăți, preferință ce se datorește calităților sale de producțiune, productivitate regulată și calitate. Dă un vin roșu cu un buchet deosebit și bine proporționat în elementele ce-l compun conținând 10-11, 6 vol % alcool.” Cadarcă - Cadarcă de Miniș (Gâmză în Bulgaria) Soi pentru vinuri roșii de masă. Struguri mijlocii
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
prin împrejurarea că-i național"13. După ce constata că poporul român are "ceea ce trebuie unui popor pentru a se dezvolta: impulsul spre viață", A.D.Xenopol vorbea despre "valoarea adevărată a lucrurilor": "Așadar dacă la noi se admiră cutare sau cutare producțiune nedemnă, aceasta se face nu pentru că voim a ne arăta că avem și noi arte, științe, deși aceasta se poate întâmpla, dar fiindcă starea spiritului nostru este încă astfel că nu poate pătrunde în valoarea adevărată a lucrurilor"14. George
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
germani ori francezi este o întreprindere ce aduce venit, la națiuni mici este un sacrificiu al individelor, cere bani, inteligență, timp, sănătatea, adesea chiar libertatea, pentru ca, cu mijloace mici, să urmărească scopuri tot atât de mari. Pe când la alte națiuni arta adevărată, producțiunea liberă *, e însoțită de un trai plăcut, artistul unei națiuni sărace trăiește pe de-o parte într-un mod foarte modest, pe de alta e susținut de mijloacele cele mai mari ce i se pot [pune] la dispozițiune. Pe când la
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
respective, cercarea dacă ele coincid cu aceste rezultate sau ba. Însă nu a științei ca autoritate - ci a științei întru cât ea poate fi relevată cititorilor ca reflectare a realității. ECONOMIE POLITICĂ ["DREPTUL ISTORIC... "] 2267 Dreptul istoric reprezintă cheltuielele de producțiune, dreptul pozitiv - cheltuielele de reproducțiune. ["CE E LIBERTATEA?... "] 2287 Ce e libertatea? E facultatea de-a traduce neîmpiedecat munca sa musculară în muncă intelectuală sau în muncă de mediațiune. moștenire: Părintele are libertatea de-a traduce munca sa fizică, î
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
Schimbul adevărat și drept se face între productele la cari concursul naturii e determinant, deci între materii brute. Schimbul între ceea ce un om face și ceea ce un alt om ar putea face potențial și în proporție de consumația sa și producțiune aproape este o nedreptate și duce la degenerarea muncii la poporul rămas îndărăt. Producțiune. Consumațiune și schimb tratate din punct de vedere fiziocratic. [CĂRBUNE ȘI DIAMANT] 2255 Orice om datorește societății care-l susține un echivalent de muncă; dar nu
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
deci între materii brute. Schimbul între ceea ce un om face și ceea ce un alt om ar putea face potențial și în proporție de consumația sa și producțiune aproape este o nedreptate și duce la degenerarea muncii la poporul rămas îndărăt. Producțiune. Consumațiune și schimb tratate din punct de vedere fiziocratic. [CĂRBUNE ȘI DIAMANT] 2255 Orice om datorește societății care-l susține un echivalent de muncă; dar nu orice vită încălțată are dreptul de-a determina valoarea acelui echivalent. Cele câteva sonate
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
275 {EminescuOpXV 276} [2] Arta de stat. Arta rădăcinei patrate a lui 7. Mărimi proporționale între un maxim și un minim. Maximul trebuie combătut, și minimul. Minimul: degenerescență, maximul - prisos de puteri: anarhie. Lux și cheltuieli prea mari: Putere de producțiune (concretă) - - - - - - - - - - - - - = mizerie socială Dorință de consumație (infinită) ["FORMULA DE EVOLUȚIUNE"] 2261 Substanța (masă x forță) Formula de evoluțiune S /a = t [plus] d {EminescuOpXV 277} {EminescuOpXV 278} ["DACĂ O SUMĂ... "] 2255 Daca o sumă e egală c-o diferență, s
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
volițiune sunt tangente, născute din dezechilibrul momentan al organismului. ["VIAȚA NOASTRĂ... "] 2275B Viața noastră, întru cât e simțită de noi, [e] o serie infinită de acte de volițiune pozitive sau negative, de da sau nu. ["VOINȚA NEREALIZABILĂ"] 2267 Puterea de producțiune a patimei. Voința nerealizabilă... se-ncoardă, se-ncoardă - se rupe coarda, dar suma de puteri rămâne. PSICOLOGIE [ACTUL DE VOLIȚIUNE] 2275B Orice act de volițiune e un dezechilibru de termeni. Orice dezechilibru se manifestă printr-o mișcare. Dezechilibrul produs înlăuntrul nostru e
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
toate pasajele netrebnice din el, traduc juxta linea tot ce e sănătos ca idee. Tot așa fac și cu List și cu alți economiști ce-mi convin. Fac un mic dicționar [... ] cu un sistem prevăzător de rezultante ale ideii generale Producțiune Laplace. Sporirea sferei trebuințelor. Erorile socialismului. ["STUDIUL MATEMATIC AL JOCULUI DE CĂRȚI... "] 2292 Studiul matematic al jocului de cărți. a) Să calculez suma combinațiunilor posibile între cărți! b) suma combinațiunilor posibile - cărți să fac exerciții jucând cu mine însumi c
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
putința progresului agricol, asolamentul comun. Organismul viu, instrument de control și progres al obștiilor, este înlocuit printr-un comitet, care cu aceiaș râvnă ca logofătul de altă dată, va măsura țăranilor, cu lanțul sau cu prăjina, pământul boeresc, iar de producțiunea agricolă se va îngriji cel de sus"62. Ca urmare a refuzului unei părți a țărănimii de a se asocia în obștii de împroprietărire, acestea au fost puse spre lichidare la sfârșitul anului 1919. Reforma agrară de după primul râzboi mondial
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
Considerente teoretice asupra viabilității exploatațiilor agricole familiale în România Anuarul I.C.E. "Gh. Zane" Iași tom 4/1995; 60. Hotea C.R., Pekar V. Înființarea asociațiilor de marketing în agricultură" , Tribuna Economică, nr.20 2001, p.26 27; 61. Ianculescu G. Organizarea producțiunii agricole prin asociațiuni rurale, Atelierele grafice SOCEC&Co., București; 62. Ionescu Sisești Gh. Cooperația agricolă și dezvoltarea agriculturii noastre. Argus, 24 aprilie 1924; 63. Ionescu Sisești Gh Agricultura în epoca contemporană, București, 1931; 64. Ionescu Sisești Gh Politica Agrară, București
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
douăzeci de mâni de la producător până la consumator și pe această cale se scumpește, pentru că cele douăzeci de mâni corespund cu cinci zeci de guri cari, având a trăi de pe dânsul, produc o scumpete artificială. Va să zică, îmulțindu-se trebuințele, trebuiau îmulțite izvoarele producțiunii și nu samsarlâcul, căci la urma urmelor tot negoțul nu e decât un soi de samsarlâc între consumator și 30 {EminescuOpX 31} producător, un fel de manipulare care scumpește articolele. În această manipulare nația agricolă totdeauna pierde, pentru că productele ei
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
un fel de manipulare care scumpește articolele. În această manipulare nația agricolă totdeauna pierde, pentru că productele ei sunt uniforme în privirea valorii și, dacă constituiesc o trebuință generală, nu e mai puțin adevărat că sunt cel mai general articol de producțiune, adică acela care se face pretutindenea. Pe când nația agricolă plătește atât transportul cât și vama și câștigul comerciantului la cumpărătura unui articol industrial, tot in aceeași vreme vamă, transport și câștigul comerciantului se scad din prețul cu care nația agricolă
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
nu se schimbă prin axiomul că toți oamenii sunt liberi prin drept înnăscut și imprescriptibil, nici prin regula căci toți sunt născuți egali, mici prin participarea tuturor la afacerile guvernării. Evul mediu avea o formă pentru păstrarea fiecării ramuri de producțiune, ș-aceasta era autonomia breslelor și îngrădirea lor față cu orice agresiune de din afară. La noi evul mediu au ținut până mai ieri-alaltăieri, și mulți bătrâni vor fi ținând minte epoca în care un străin nu putea fi breslaș
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
ar fi plătit și mai scump. Apoi să nu uităm că parte din aceste pierderi ale soldaților, individual vorbind, erau de atribuit neștiinței lor de-a se orienta, iar pe de alta că și traiul românilor s-a scumpit, fără ca producțiunea să se augmenteze în mod considerabil. Din contra încă. Afară de aceea cheltuielile statului român ca atare, după cât știm noi, nu sânt de 10, ci de 260 de milioane, ceea ce e o mare deosebire. 4. Cât despre granițele naturale ale Rusiei
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
socială se mănține metodic asupra întregei țări; din painjinișul hidoasei pocituri se-ntind firele în filialele societății de exploatație ce au forma de comitete de salut public. Pe când nici o îndreptare nu se face nici școlii, nici bisericii, nici ramurilor de producțiune materială, tot pe atunci presa vecinicei minciuni, presa radicală, discută subtilități despre cea mai bună organizare a statului. Militari cari au pus pistolul în {EminescuOpX 111} pieptul lui Vodă Cuza azi au reintrat în rangurile lor militare și sânt decorați
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
s-ar crede ― însă ca scoși de cutie, încep a se forma în grupuri politice și a pune la cale țara. Astfel se sporesc pe zi ce merge oamenii cari nu știu munci, dar cu o mulțime de necesități, fără ca producțiunea națională să poată ținea pas cu acea sporire, se-mulțesc consumatorii puri, ba încă rafinați și costisitori, fără ca inteligența acestor tineri să compenseze cât de puțin măcar munca reală și suferințele reale ale poporului lor. Gîndit-a d. Chițu la toate acestea
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
obicinuește a nume imitație liberă or prelucrare sau traducerea ad literam sau cel mult bădărănirea nesărată a unui text străin. Ceea ce ar putea dovedi că e original al său va fi sau o platitudine sau un nonsens, regulă generală pentru producțiunile proprii ale acestei celebrități După orice șir original al acestui domn am întinde mâna, întîmpinăm numaidecât sau una din cele două calități sau pe amândouă la un loc. Astfel, bunăoară nu mai departe decât în no. de la 5 decemvrie al
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
trebuie să predomine ca să se dea o soluțiune care să-mpace exigențele Tractatului de la Berlin cu interesele economice și sociale ale României, în fine în unele manifeste se vorbește despre greutățile și neajunsurile ce întîmpină agricultura noastră - ramul principal de producțiune - din partea concurenței americane și rusești și despre mijloacele la care am trebui să ne gândim pentru a combate aceste rele. În toate se vedea o idee clară, se vedea priceperea intereselor țării, rostită în tonul moderat al omului convins. Manifestul
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]