509 matches
-
a unui soi de capișon tivit cu alb. Pe piept purta o mare cruce de aur masiv. Singura profanitate o constituia faptul că veșmântul era violet. G. Călinescu - Dragă doamnă, întîmpină prințesa pe madam Ioanide,putorile omoară tinerețea rumînească! Prințesa proferă această trivialitate cu o mare demnitate, sprijinindu-se cu două degete pe fotoliu, ca într-un tablou reprezentând o femeie de stat, un fel de Victoria autoritară. Sub rochie i se vedea un pantof comod, cu tocul plat și așa
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
Sunt prințul Hangerliu, își destăinui prin excepție titlulvictima, însă cu intenție glumeață de experiment, lipsită de orice iritație. . - Îți voi trimite martori! strigă falsul ofițer. . - Ce, ești prost? se plictisi Hangerliu. Eu cu tine în duel?Du-te-n... Și proferă fără jenă o îngrozitoare înjurătură. Când rigoarea guvernului luă o față serioasă, Hangerliu pretextă plecarea la vânătoare. Fu urmărit și aici discret, și un individ îmbrăcat țărănește avu misiunea de a lua parte la expedițiile cinegetice și a trimite un
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
el aceeași chestiune: - Și pe tine cum te cheamă? Pomponescu se afla în mare încurcătură. Numele de familie se jena să i-l spună, de teama de a nu atrage atenția câtorva cetățeni așezați pe scaune învecinate. Când vru să profere numele de botez, "Jean", il izbi prima dată prin ne-seriozitatea lui. - Pe mine mă cheamă Ion! răspunse el. . - Tu ce meserie ai? Își urmă implacabil interogatoriul copilul. . - Fac case! zise Pomponescu sculîndu-se și scuturând închip de "la revedere" mâna
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
numești tu ne-u-ra-ste-nie? Asta se cheamă me-lan-co-lie! . - Ce deosebire este? . - Foarte mare! Neurastenia este o boală, melancolia esingura plăcere acordată vârstei noastre. . Indolenta nu pricepu seriozitatea filozofiei lui Pomponescu, iar Pomponescu însuși scăzu calitatea meditației prin satisfacția ce o simți proferând definiția. El era melancolic numai ca ministru; îndată ce cădea din minister, se tonifica, visând altă promovare. . - Pe urmă, exagerezi, adăugă Indolenta, fiindcă femeileîmbătrînesc înaintea bărbaților. N-ai de ce să te plângi. . - E o iluzie. Femeile îmbătrînesc uneori fizicește. Însămai gravă
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
bufetul breton? La enunțarea prețului, clientul se dezamăgea. Sultana îl stimula: - Gîndiți-vă și dumneavoastră! E un bufet breton. Un om cu umor ar fi ripostat: "Și ce dacă e un bufet breton?" Însă nu reclama nimeni, din cauza misticismului cu care profera cuvintele Sultana. Clientul fără cunoștințe artistice și snob nu îndrăznea să-și dezvăluie ignoranța. De altfel, dacă încerca o obiecție, Sultana era înarmată, căci cumpărase o mulțime de opere cu planșe, spre a le pune la îndemîna lui Demirgian. - Dați
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
citire și temă de compoziții Asasinarea prințului rumân Hangerliu, în care era vorba de prințul mâncător de semințe de floarea-soarelui. Prințul murise, după această versiune, ca un sfânt (o replică masculină a Jeannei d'Arc), privind mereu spre cer și proferând cuvinte pioase. "Nous allons faire dodo" era tradus: "Mă duc lângă falnicii mei strămoși". Se poate bănui că în mare parte istoria era fabricată de Smărăndache însuși.) - Nu-i așa, domnule Suflețel? cerea Smărăndache o confirmare. - Nu știu nimic, se
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
celălalt/ceilalți să-și schimbe poziția. Prin aserțiunea Eu comunicăm ceva interlocutorului referitor la modul cum ne simțim în legătură cu o anumită situație (cu situația în care ne aflăm), fără să blamăm și fără să (ne) impunem modalitatea de rezolvare. Ori de câte ori proferăm învinuiri, emitem pretenții și vrem să ne impunem soluțiile noastre, creăm un sentiment de ascendent, de putere față de partener și de aici o reacție de respingere din partea lui. Afirmațiile Eu exprimă situația care ne incomodează, ce efect are ea asupra
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
colectivitate teritorială, de aceeași natură cu celelalte autorități locale: orașele, comunele și departamentele (echivalentul județelor românești). Bineînțeles că nu tot ce s-a promis de către politicienii francezi în campania electorală s-a și întâmplat pe teren. Numeroase critici au fost proferate de timpuriu cu privire la inconsistența reformelor și, mai ales, la avantajele pe care ,,notabilii" francezi urmau să le obțină prin această reorganizare. Din punct de vedere formal, notabilii francezi sunt comparabili cu potentații locali din România, cu precizarea că ei erau
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
-ni-i/ Pe tinerii blajini șinfierbântați/ și fă să punem șaua pe bărbați!/ Lu’ ăla care nu se dă supus/ Scurteze-i zilișoarele Isus,/ Iar pe ghiujoii cu lăcat la pungă/ Lovească-i cerul cu-o lungoare lungă!” 418 Blestemul proferat împotriva bărbaților este doar un răspuns contra ostilității și misoginiei masculine, împotriva unei culturi patriarhale și opresoare în care totuși femeia reușește să-și facă auzite opiniile. Acest blestem ilustrează și încrederea personajului în puterea cuvântului nu doar de a
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
și chiar critice din spațiul căminului: își păcălește soțul gelos, oferindu-i o cantitate considerabilă de vin, apoi, când își vede deconspirat planul, recurge la amenințări, se preface teatral a se sinucide într-un puț, după care, încuiată în casă, proferează injurii și învinuiri la adresa bărbatului rămas afară, atrăgând de partea ei nu doar vecinii, ci și rudele, ce-i oferă soțului o corecție pe cinste. Isabella, din povestirea a șasea a aceleiași zile, are nu mai puțin de doi amanți
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
scrii poeme În versuri care tratează chestiuni serioase, cu fond filosofic. Prin urmare, opera ta, prin forța stilistică și prin grija de expresie, se aseamănă mult mai mult cu cele ce au scris Homer și Hesiod decât cu șstilulț celor proferate de Pythia”. 6. La care Sarapion replică: „Nu, Boethos, noi suntem cei suferinzi și de urechi, și de ochi. Ca urmare a acestui beteșug și a gustului nostru Îndoielnic, ne-am obișnuit să găsim și să proclamăm frumos tot ceea ce
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
-ni-i/ Pe tinerii blajini șinfierbântați/ și fă să punem șaua pe bărbați!/ Lu’ ăla care nu se dă supus/ Scurteze-i zilișoarele Isus,/ Iar pe ghiujoii cu lăcat la pungă/ Lovească-i cerul cu-o lungoare lungă!” 418 Blestemul proferat împotriva bărbaților este doar un răspuns contra ostilității și misoginiei masculine, împotriva unei culturi patriarhale și opresoare în care totuși femeia reușește să-și facă auzite opiniile. Acest blestem ilustrează și încrederea personajului în puterea cuvântului nu doar de a
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
și chiar critice din spațiul căminului: își păcălește soțul gelos, oferindu-i o cantitate considerabilă de vin, apoi, când își vede deconspirat planul, recurge la amenințări, se preface teatral a se sinucide într-un puț, după care, încuiată în casă, proferează injurii și învinuiri la adresa bărbatului rămas afară, atrăgând de partea ei nu doar vecinii, ci și rudele, ce-i oferă soțului o corecție pe cinste. Isabella, din povestirea a șasea a aceleiași zile, are nu mai puțin de doi amanți
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
catolicismul intransigent al lui Jean-Marie Mayeur 10. Mișcarea "Intransigeantisme", după expresia istoricilor italieni, care stabilesc astfel puntea de legătură între credință, angajamentul religios și acțiunea politică, înțelegea să apere, în secolul al XIX-lea, societatea creștină, avînd la bază condamnările proferate în 1864 de papa Pius al IX-lea prin Syllabus. Cuvîntul democrație n-a rezultat aici din idealurile Revoluției franceze (drepturile omului și revendicarea libertăților), ci se referă la o democrație în sens social și nu politic: democrație, dar "după
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
a fost arestat și corpurile de armată rusești de la Roman, Bacău, Botoșani, Suceava, Dorohoi și Galați au fost dezarmate, chit că rușii au cerut ajutor de la austro-ungari și germani. Vestea a produs furie, presa bolșevică vorbea de "abuzurile" românilor, Troțki proferând amenințări împotriva "elementelor criminale din rândul corpului ofițerilor români și al aparatului birocratic care îndrăzniseră să ridice mâna împotriva Revoluției Ruse"204. Pe 13 ianuarie, Lenin dă poruncă pentru întreruperea relațiilor diplomatice și reținerea misiunii românești de la Petrograd, veritabilă declarație
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
din timpul carnavalurilor 35. Carnavalul era perioada de veselie a „lumii pe dos” care se traducea prin divertismente în ruptură cu obiceiurile și morala în vigoare. Nimic din toate acestea nu se mai petrece astăzi. Nimeni nu se mai amuză proferând insulte gratuite, schimbând cuvinte obscene, bătându-și joc de nevoiași, aruncând cu ouă sau turnând saci de făină în capul trecătorilor. Cine mai găsește azi o plăcere în a tăia capul unui cocoș sau omorându-l cu pietre 36? Societățile
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
o grupare disidentă intitulată „Adventiști de ziua a șaptea”, rămași pe baza „veche”, grupare la care au fost atrase și elemente fanatice din sectele ilegale „Adventiști - reformiști” și „Adventiști - protestanți”. În adunările clandestine care le țineau, membrii acestei grupări disidente proferau concepții ostile și antisociale, incitau la activități potrivnice statului, au hotărât să nu participe la activități social-culturale etc. Procurarea din străinătate, în mod secret, multiplicarea și difuzarea clandestină a materialelor de propagandă mistică și ostilă. Astfel, secta „Martorii lui Iehova
Cultele din România între prigonire și colaborare by -Carmen Chivu-Duță () [Corola-publishinghouse/Science/2229_a_3554]
-
femeile din școala sa; își prostituează propriul frate; colecționează cocotele și nu rezistă tentației libidinale; își însușește filosofia altora - atomismul lui Democrit din Abdera, hedonismul lui Aristip din Cirene; nu este cetățean atenian - ce oroare!; îi frecventează pe cei puternici; proferează neîncetat obscenități; vomită de două ori pe zi din cauza exceselor alimentare; cheltuie zilnic averi pe mâncare; se dedă, noaptea, unor practici sectare; îi detestă pe toți ceilalți filosofi; ce-i drept, n-a omorât, jupuit și mâncat copilași - de astfel
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
și spun că Profeții nu se trag de la #principiul## cel bun... 4. Pe cei care resping căsătoria și rostesc despre ea acest lucru de hulă, că Înmulțirea și mersul Înainte al seminției noastre vine de la Diavol... 5. Pe cei care proferează această blasfemie, că unul #un membru## din Sfînta Treime, și anume Fiul și Cuvîntul cel de o ființă cu Dumnezeu Tatăl s-a făcut om #doar## În aparență și În mod iluzoriu (kata phantasian kai dokesin) și nu om Într-
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
greșit și din care motive. Nu înaintați pe gheața subțire a criticării calităților personale ale lui Richard. (Aceasta include remarci caustice cu privire la inteligența, devotamentul sau educația lui.) Când încercați să reparați o greșeală, nu ucideți agentul greșelii. VIII. Să nu proferezi amenințări vagi. Comentariu: dacă greșeala unei persoane va atrage după sine anumite consecințe, spuneți acest lucru clar. Însă nu chinuiți imaginația persoanei prin amenințări deschise dar vagi precum „Vei regreta” sau „N-aș vrea să fiu în pielea ta”. IX
Gestionarea conflictelor în organizații. Tehnici de neutralizare a agresivității verbale by Arthur H. Bell () [Corola-publishinghouse/Science/1992_a_3317]
-
personalitate a României de astăzi. Acest protest scris conține următoarele: ”Alianța Civică Iași”, împreună cu “Mișcarea pentru Regatul Romaniei” și “Amicii Regelui Mihai”, au luat cunoștință de atacul brutal al președintelui țării, la adresa Majestății Sale Regele Mihai I al României, proferat în cadrul unei emisiuni televizate la postul B1. Considerăm că acest atac se bazează pe un fals istoric și este degradant pentru președintele țării. Este de datoria istoricilor să dovedească acest fals și să-l combată. Noi susținem însă că
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
sale rămâne doar un proiect ideal scriitoricesc. Ceea ce încerc aici este un Foucault universal, valabil pentru orice contemporan indiferent în ce zonă geografică trăiește, indiferent ce fel de afinități ideologice și politice are, în fine, indiferent ce subiectivisme și partizanate proferează! Un fel de "unificare" a lui Foucault și o vizibilitate a gândirii și a temelor sale, puse în dezbatere, la peste un sfert de veac de la moartea acestuia. Înainte de toate, Foucault vorbește, dezbate, ține un discurs și un curs, atunci când
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
de schimbări ideatice, tehnologice, științifice. Această paradigmă putere-cunoaștere se afirmă, cel mai vizibil și tonal, în cartea A supraveghea și a pedepsi: Nașterea închisorii (1975), dar numai din perspectiva tehnicilor de supraveghere și a posibilităților de control ce au fost proferate de către instituții și prin discursurile "filosofico-morale" difuzate în societate de către exponenții instituțiilor statului politic modern. Într-un mod esențial puterea nu se află în vârful ierahiei, la lideri. Puterea nu se manifestă, întotdeauna, de sus în jos, ci este mai
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
de valoare" prin intervenția intelocraților care combat respectiva cunoaștere, "o descalifică" în ochii opiniei publice sub masca "nocivității ei pentru societate". De altfel, ceea ce este cu adevărat nociv pentru o societate liberă și democrată nu este "nocivitatea" celorlalți, a ideilor proferate de alții, cât monopolul pe cunoaștere și, implicit, pe putere al Curților, având drept vehicul total sistemul media a cărui funcție este manipularea opiniei publice, imposibilitatea acesteia de a fi în putere și de a fi pentru cunoaștere, societate și
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
O istorie îndreptată împotriva concepției tradiționale despre memorie; o istorie ce pune în practică "o cu totul altă formă de timp"201. În concepția foucauldiană, această istorie efectivă de sorginte nietzscheană ar presupune trei mari utilizări ce sunt împotriva acelora proferate de Platon. Aceste utilizări foucauldiene sunt: 1) o atitudine parodică și bufonă a tratării trecutului istoric; 2) disocierea sistematică a propriei noastre identități; 3) sacrificarea subiectului cunoașterii prin destructurarea lui în profunzime pentru a-i evidenția funcțiile (politice/politizate) și
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]