1,903 matches
-
ne vom apuca să ridicăm poporul la nivelul nostru. și dacă poporul se va dovedi incapabil să Învețe, atunci « În lături cu poporul».” (F.M. Dostoievski, Jurnal de scrii tor, vol. III, Ed. Polirom, 2008). Acest scurt paragraf arată, magistral și profetic modul cum conducătorii societății văd reeducarea poporului, bolșevicii și comuniștii de mai Înainte sau „europeniștii” de azi. Din păcate, mulți dintre noi sau dintre părinții și bunicii noștri au trăit pe viu această experiență a mistificării istoriei și a distrugerii
Cum se numeau strămoşii noştri: daci, geţi, vlahi sau români?. In: Editura Destine Literare by Marius Fincă () [Corola-journal/Journalistic/99_a_394]
-
semnificații. În schimb, este remarcabilă abilitatea cu care Dan Stanca construiește un destin multiplu, rezolvând problema supraviețuirii prin recursul la textul matein instrumentat ca terapie esoterică. De asemenea, scena liturghiei magilor este încântătoare. Catedrala moscovită devine un centru al alchimiei profetice. Dan Stanca unește poetic psihologia trecutului cu apocalipsa imediatului. Cititorii fideli prozei lui Dan Stanca vor regăsi în roman obsesii și preocupări mai vechi, precum lumea jurnaliștilor, teoriile conspiraționiste, sexualitatea maladivă, căderea în viciu, parabola eschatologică, extazul morbid, infernul casnic
Reluarea neantului by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/3740_a_5065]
-
Traian Băsescu, care a spus "Antonescu nu va fi președinte". Liderul PNL a spus, la Antena 3, că nu știe sigur dacă va fi sau nu va fi președinte, totul depinde de alegători. El a subliniat că nu are talentul profetic al lui Traian Băsescu, despre care are îndoieli. Crin Antonescu a făcut trimitere la declarația lui Traian Băsescu, care spunea că Victor Ponta nu va fi premier. Despre coabitarea Ponta- Băsescu, Antonescu a spus că s-a văzut cui a
Antonescu: Despre talentul profetic al lui Băsescu am îndoieli by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/35672_a_36997]
-
de aură mitică”. Această atitudine patriotică ce se degajă din totul, se relevă din perspectiva citirii poeziilor azi, ca având și „un sens politic”, așa cum, la rândul său Octavian Goga ceva mai târziu inculca în versurile sale nu numai încărcătura profetică, ci și una protestatară. Poeziile lui George Coșbuc angajează „energii mobilizatoare”, de asemenea. Într-o baladă cum este Pașa Hassan, se distinge, cu vibrație în actualitate, „imaginea halucinantă a urmăririi pașei de către voievodul Mihai”. Fără îndoială, volumul Cântece de vitejie
O nouă ediție George Coșbuc by Constantin Cubleșan () [Corola-journal/Journalistic/3572_a_4897]
-
combinatoric pe care sistemul îl desfășoară. Spusese deja în Gnozele dualiste ale Occidentului că sistemul ne alege pentru a deveni „eroi” sau „victime” și că, în rest, hazardul se îngrijește de toate. Dacă privim la destinul lui Culianu, afirmația pare profetică. Cei prinși în sistem nu sunt capabili să realizeze ce joc istoric decizional (și superior ontologic) a făcut ca profesorul Culianu să dispară atât de absurd din ordinea lucrurilor. Nu luase în seamă mulțimea de amenințări telefonice și textuale pe
Reflecții (in)actuale by Adrian G. Romila () [Corola-journal/Journalistic/3813_a_5138]
-
pretutindeni în acest volum, ca entitate terifiantă, dar imprecisă somatic, trimite, lexicografic, către două posibile sensuri regionale și învechite: cel de „maimuță” (emblemă a spiritului parodic, în definitiv) și cel de „umflătură”, nocivă aceasta, cu rezonanțe maligne, întocmai discursului fals profetic, întotdeauna verbios și ornat, pe care Conkan îl denunță; în sfârșit, referințele culturale (Rimbaud, Pound, Ginsberg, Bukowski, Eminescu chiar, într-un prim vers al unui poem) indică nu atât o galerie de iluminați, cât una de outlaws: toți au la
Doi insurgenți by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3782_a_5107]
-
trezirea gândirii celui îndoctrinat de ideologia roșie). De aici, crește un alt nucleu epic, realistmagic, al unei umanități semiarhaice, care așteaptă venirea lostrițelor, însă nu ca la Voiculescu, ci ca semn prevestitor al schimbării istoriei. Dinu Pădureanu însuși ascultă vocea profetică a tatălui său, maiorul Radu Pădureanu, mort pe frontul de Est în ’44, iar aventura căutării soției și a fiului (pierduți după condamnare) se leagă, prin colonelul de Securitate Ioan Răuț, de alte mistere și vechi păcate. Oricum, „mortului“ Dinu
Din temniță. Bântuiți și bântuitori by Gabriela Gheorghișor () [Corola-journal/Journalistic/2898_a_4223]
-
Marelui Inchizitor invocă pretutindeni numele de întuneric al prințului acestei lumi, pe care, în mod paradoxal, îl identifică prin trăsături de măsluire a identității luminii: înfricoșatul și preaiscusitul duh, strălucitul duh, puternicul și iscusitul duh, inteligență nepieritoare și desăvârșită. Puterea profetică, harul clarviziunii dobândit de isihaști prin lungă și aspră asceză, este și el atribuit de către Marele Inchizitor duhului nimicniciei și al neființei care, încă din momentul celor trei ispitiri, pare să fi prevăzut fără greș tot viitorul omenirii, închise întrun
O profeție dostoievskiană by Nicoleta-Ginevra Baciu () [Corola-journal/Journalistic/2909_a_4234]
-
omul la aneantizare și disoluție, transformându-l într-o non-persoană și într-un non-individ, număr în serie, component al unei orânduiri universale a fericirii pântecului. Iată o cheie de lectură posibilă pentru celebra povestire care, confirmând o dată în plus harul profetic dostoievskian, ne face să ne întrebăm împreună cu autorul povestirii, Ivan Karamazov, și cu autorul autorului, Dostoievski: oare cât de aproape ne aflăm de acea orânduire planetară, care îi va spune, cu siguranță, lui Hristos, după învățătura Marelui Inchizitor: „«Du-te
O profeție dostoievskiană by Nicoleta-Ginevra Baciu () [Corola-journal/Journalistic/2909_a_4234]
-
când hoardele barbare/ Veneau ca și lăcuste în agrii semănați.../ De n-a pierit românul când nu vedea lumină,/ Când simțul libertății era ucigători,/ Acum, când tirania se zbuciumă-n dureri,/ Tu, bravule române, mai crezi că o să pieri?” Caracterul profetic - se știe - este o trăsătură a liricii ardelene inaugurată de Andrei Mureșanu și prezentă în toată lirica sa patriotică; la Șt. O. Iosif ea este prezentă sub forma unei certitudini profetice:„ Și-i scris în cartea celor viitoare,/ Că va
Doi „soli ai Ardealului”: Șt. O. Iosif și Andrei Mureșanu by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/3263_a_4588]
-
Tu, bravule române, mai crezi că o să pieri?” Caracterul profetic - se știe - este o trăsătură a liricii ardelene inaugurată de Andrei Mureșanu și prezentă în toată lirica sa patriotică; la Șt. O. Iosif ea este prezentă sub forma unei certitudini profetice:„ Și-i scris în cartea celor viitoare,/ Că va să vină ceasul preamărit,/ Când mândru străluci-va-ntre popoare/ Ca soarele, aici, în Răsărit!” Poetul care a evocat Gorunul lui Horia, pe Șincai și Câmpia Libertății (și Andrei Mureșanu evoca
Doi „soli ai Ardealului”: Șt. O. Iosif și Andrei Mureșanu by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/3263_a_4588]
-
contemporanilor/filistinilor față de poet; 2. motivul apartenenței poetului la patria celestă. Primul motiv confirmă structura dualistă, contradictorie a insului romantic, oscilînd perpetuu între a fi solitar și a fi solidar. Evocîndu-l pe Cîrlova, Heliade scrie, de fapt, despre sine, anticipînd profetic, în 1831, și propriul destin, de ființă condamnată la exil, în circumstanțele unei lumi ieșite din țîțîni, a cărei evoluție întru progres se intensifica vizibil, în pofida anomiilor conjuncturale. Al doilea motiv, posibil a fi coroborat cu acel "mal du siècle
I. Heliade-Rădulescu - 200: Viziuni poetice by Gabriel Onțeluș () [Corola-journal/Imaginative/15245_a_16570]
-
pernicioase: , Dacă cineva ar avea curiozitatea să afle condițiile morale în care un om ca mine (un intelectual de modă Ťvecheť) e obligat să suporte existența actuală, cel mai bun lucru ar fi să citească romanul lui George Orwell intitulat (profetic) chiar: 1984. Acolo este descrisă, la modul fantastic, dar absolut veridic, toată drama pe care o trăim noi azi, aici, în era acelui Big Brother, imaginat de fantezia crudă a scriitorului englez, dar prezent în realitatea și mai crudă a
Condei acid - I by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11231_a_12556]
-
2008. 3 G. Bertagna, Avvio alla riflessione pedagogica, Editrice la Scuola, Brescia, 2000. 4 F. Frabboni, Minerva F. Pințo, Manuale di pedagogia generale, Roma-Bari, Laterza, 1997. 5 A.Sen, La democrazia degli altri, Mondadori, Milano, 2009. 6 F. Cambi, Tensione profetica della pedagogia, Laterza, Bari, 2000. 7 M. Nussbaum, Non per profitto. Perché democrazie hanno bisogno dlla cultură umanistica, Îl Mulino, Bologna, 2011. 8 A.Sen, La ricchezza della ragione. Denaro, valori, identità, Îl mulino, Bologna, 2011. 9 J. Maritain, Diritti
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
domanda, Morlacchi, Perugia, 2010. CAMBI, F., COLICCHI E, MUZI M., SPATAFORA G., Pedagogia generale. Identità, modelli, problemi, La Nuova Italia, Firenze, 2001. CAMBI, F., OREFICE, P., RAGAZZINI, D., I saperi dell'educazione, La Nuova Italia, Firenze, 1995. CAMBI, F., Tensione profetica della pedagogia, Laterza, Bari, 2000. CASTOLDI, M., Didattica generale, Mondadori Università, Milano, 2010. CERUȚI, M., TREU Ț., Organizzare l'altruismo. Globalizzazione e welfare, Laterza, Roma-Bari, 2010. COMMISSIONE EUROPEA, Comunicazione Della Commissione Europa 2020, COM, Bruxelles, 2010. IDEM, Documento di valutazione
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
caută alte filoane. Unul dintre ultimii exploratori, Emil Havaet a simțit ,vântul pustiului care s-a abătut asupra orașului", amintind că un poet bizantin ,numise Metopolisul oraș al apusurilor" și citează presupuse versuri care ar face parte dintr-un text profetic: ,Oraș al metopelor roșii, oraș hrănit cu apusuri,/ Aici își cioplea Bizanțul pietrele imperiale de mormânt./ Aici se băteau monede calpe pentru cumpărarea și uciderea vrăjmașilor" etc. (în capitolul 10, Păcatele lumii). Aceasta este, de fapt, tema esențială a romanului
Crepusculul bizantin by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10986_a_12311]
-
de la Platon la Poulantzas, și mai departe, încă n-a încetat să preocupe mințile politice și filosofice. Individul și puterea de stat, adevărul și democrația. și dacă cineva dintre noi ar vrea să considere romanul Princepele, de Eugen Barbu, carte profetică, atunci neindoielnic vom putea spune că luatul în nume de rău scriitor a prevăzut cel putin cu treizeci de ani căderea “princepelui”. în fine, ca să se convingă cineva în ce măsură poezia anilor ’60 lăsase în urma ei epoca sa și cu cât
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
poată vorbi efectiv de un primitivism, ci de o autenticitate creatoare, indisolubil legată de o anumită realitate specific românească". Mult mai târziu se va dovedi că nu era vorba în astfel de cronici doar de rafinament, ci și de capacitate profetică: Radu Bogdan întrezărea în Ion Țuculescu un pictor încă necunoscut. Pentru că Țuculescu a devenit ,cunoscut" la adevărata sa dimensiune abia în 1965. ș...ț Astăzi - mai spune domnul Pelin - mulți oameni de bună credință îl consideră pe Radu Bogdan unul
Însemnări pe marginea cărții lui Mihai Pelin Deceniul prăbușirilor (1940-1950) (III) by George Radu () [Corola-journal/Journalistic/11054_a_12379]
-
la tramutazione, radicale e strutturale cambiamento della realtà naturale e umană, che în politica assumerà le sembianze della rivoluzione, depurată dalla violenza insita per esempio nell'esperienza bolscevica e molto più affine a un'accezione scientifico-astronomica del termine. La tensione profetica La tensione profetica è uno degli aspetti che più contraddistinguono la riflessione e l'azione di Aldo Capitini, maestro della nonviolenza 2, tanto da trovare un'esplicita tematizzazione în molti dei suoi scritti, e în particolare în quelli con più
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]
-
e strutturale cambiamento della realtà naturale e umană, che în politica assumerà le sembianze della rivoluzione, depurată dalla violenza insita per esempio nell'esperienza bolscevica e molto più affine a un'accezione scientifico-astronomica del termine. La tensione profetica La tensione profetica è uno degli aspetti che più contraddistinguono la riflessione e l'azione di Aldo Capitini, maestro della nonviolenza 2, tanto da trovare un'esplicita tematizzazione în molti dei suoi scritti, e în particolare în quelli con più marcată connotazione pedagogica
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]
-
oggi), mă sono pur sempre un regolo con îl quale misurare noi stessi e mediante cui puntare a un percorso di apertura convinta verso gli altri. Risulta dunque evidente quanto impervia sia la riflessione che voglia cimentarsi con l'atteggiamento profetico propugnato da Capitini senza lasciarsi fuorviare dalla sua mistica del linguaggio, tendendo viceversa a connotare sia storicamente che teoreticamente la sua teleologia profetica con gli aspetti più propriamente politici disseminati nella sterminata produzione. Con l'accortezza di mettere preventivamente în
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]
-
verso gli altri. Risulta dunque evidente quanto impervia sia la riflessione che voglia cimentarsi con l'atteggiamento profetico propugnato da Capitini senza lasciarsi fuorviare dalla sua mistica del linguaggio, tendendo viceversa a connotare sia storicamente che teoreticamente la sua teleologia profetica con gli aspetti più propriamente politici disseminati nella sterminata produzione. Con l'accortezza di mettere preventivamente în rilievo quanto îl tenore discorsivo e spesso finanche apodittico dei suoi scritti vadă collocato all'interno della curvatura pedagogica che, meglio di qualunque
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]
-
coscienza - che non significa astratto esercizio intellettualistico, refrattario a dare gambe all'azione -, delle forme istituzionali che hanno ingessato îl cristianesimo da un lato e îl comunismo dall'altro, ossia la Chiesa cattolica e îl regime sovietico 19. Îl liberalsocialismo profetico Îl liberalsocialismo, che fonde i due termini originari în un unico sostantivo, come accade con nonviolenza, è anch'esso declinato profeticamente. Se îl compito del profeta è di favorire l'apertura della società con la propria parolă, rivolgendosi a tutti
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]
-
come del resto evdiente per quanto già scritto, come un esperimento social-religioso, più attento alla centralità dell'individuo e refrattario a prospettive imperniate șu forme di statalismo più o meno diffuse e pervasive. Esso, insomma, proprio per tutelare la libertà profetica del messaggio e del suo latore, viene definito da Capitini un atteggiamento dell'animo 23. Îl circuito del Reale L'incessante impegno socio-politico-pedagogico di Capitini, individuando în estrema ipotesi una chance di redenzione universale e senza distinzioni nel messaggio evangelico
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]
-
alla sua aspirazione alla verità, nondimeno anche îl francese è conscio delle difficoltà che și frappongono alla traducibilità politico-amministrativa di questa tensione rivoluzionaria. A differenza di Capitini, però, tale consapevolezza lo conduce a privilegiare un meglio collaudato piano dell'azione "profetica", della "testimonianza", ossia l'affidamento cieco della speranza di una società che recepisca i valori di cui îl cristianesimo è portatore ai tempi lunghi della storia 24. Non che Mounier rifiuti la politica: mă îl suo atteggiamento evidenzia un disincanto
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]