1,253 matches
-
mobiluri pasionale care duceau la dueluri cu alegerea rațională care permite maximizarea intereselor. O alegere perfect „rațională” pentru o societate de piață, care nu s-ar putea dezvolta în haosul pasiunilor individuale, ci are nevoie de o logică generală a profitabilității tuturor. Drept care trebuie să-i convingă pe toți că Omul în general este o ființă interesată și calculată și că deci totul în societate trebuie să funcționeze conform cu această „natură umană”. Nu firea umană a ajuns să se elibereze însă
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
fi murmurat că „noua proce dură ar fi umilitoare” pentru dascăli, negîndu-le din principiu prezumția de onorabilitate și competență. în plus, un asemenea control trebuie să se exercite și preventiv. În lipsa încrederii, organismele calității trebuie să se asigure și de profitabilitatea actelor tale viitoare, trebuie să fie convinse că ceea ce vei preda sau cerceta în viitor va fi, într-adevăr, „de calitate”. În acest sens, Lévi-Strauss declara cu puțin înainte de moarte că mai nimic din ceea ce a creat în viața sa
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
identificată relevanța informațională a top 100 România, ierarhizat după cifra de afaceri. Particularitățile distribuțiilor valorilor indicilor Herfindahl ale cotelor de piață conferă topurilor 100 proprietatea de a semnala principalele tendințe la nivelul sistemului național de companii privind rata consolidată a profitabilității generale, schimbarea structurii proprietății, ponderile principalelor sectoare economice etc. În a doua etapă a cercetării, desfășurată între anii 2003 și 2011, interesul a fost centrat pe piețele clasificate, investigând metodele de identificare a nivelurilor distorsionării concurenței. Sunt bine cunoscute tendințele
Clasele concentrării economice și factorul 80% by Cezar MEREUŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/221_a_165]
-
subsisteme analizate, valoarea indicelui Hefindahl sau a energiei informaționale în interpretarea sa structurală este acoperită de companiile care, în ordine descrescătoare, cumulează 80% din cifra de afaceri, în proporție de 98,35%. Pe cale de consecință, informațiile de natură structurală, ratele profitabilității generale, plățile restante, creanțele și alte mărimi economice sunt definite de companiile în cauză. Ponderile companiilor care acoperă 80% din cifra de afaceri 80% au în circa 89% dintre cazurile studiate valori mai mici decât ponderea companiilor cu cote superioare
Clasele concentrării economice și factorul 80% by Cezar MEREUŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/221_a_165]
-
concomitent cu scăderea ponderii întreprinderilor mici și a microîntreprinderilor. Structura de putere a sistemului național de companii în anii 2004 și 2008 în funcție de dimensiunile companiilor este cea din tabelul 3.7. Aceste companii definesc performanța economică multicriterială a sistemului național (profitabilitate generală, structura proprietății, liderii piețelor componente, plățile restante etc.). 3.4. Relevanța informațională a topului 100 România, ierarhizat după cifra de afaceri Din perspectivă informațională, unul dintre argumentele definirii companiilor-noduri ca structură de putere a piețelor clasificate l-a constituit
Clasele concentrării economice și factorul 80% by Cezar MEREUŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/221_a_165]
-
prelucrătoare, industria energiei electrice, termice, gaze și apă, construcțiile, comerțul și serviciile de piață. În egală măsură. topul surprinde ponderea companiilor profitabile și cu pierderi, cu implicațiile pozitive și negative pentru economia reală care decurg din aceasta. Ratele consolidate ale profitabilității top 100 semnifică stadiul eficientizării marilor companii românești, cu implicațiile sociale corespunzătoare. De asemenea, topul evidențiază structura proprietății și gradul de implicare în economia românească a marilor companii transnaționale. O precizare este însă necesară: pentru obținerea unor informații care să
Clasele concentrării economice și factorul 80% by Cezar MEREUŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/221_a_165]
-
zone cu oportunități și riscuri (5a și 5d oportunități mai mari decât riscuri, 2, 4, 5b, 5c, cu riscuri mai mari decât oportunități); zona 5 corespunde unei competiții cu bariere de intrare medii. Pentru a doua coordonată vom utiliza cuantificarea profitabilității generale a companiilor active, evaluată prin raportul rezultatului brut al exercițiului la cifra de afaceri (Rb/CA,%). În clasificarea nivelurilor de profitabilitate consolidată s-a utilizat o scală în cinci trepte, conform tabelului 5.1.1. Cele două coordonate permit
Clasele concentrării economice și factorul 80% by Cezar MEREUŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/221_a_165]
-
oportunități); zona 5 corespunde unei competiții cu bariere de intrare medii. Pentru a doua coordonată vom utiliza cuantificarea profitabilității generale a companiilor active, evaluată prin raportul rezultatului brut al exercițiului la cifra de afaceri (Rb/CA,%). În clasificarea nivelurilor de profitabilitate consolidată s-a utilizat o scală în cinci trepte, conform tabelului 5.1.1. Cele două coordonate permit încadrarea în clase a IMM-urilor din perspectiva dezvoltării extensive competitive: clasa A - oportunitate clară; clasa A- oportunitate clară, cu posibilitatea de
Clasele concentrării economice și factorul 80% by Cezar MEREUŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/221_a_165]
-
variație reduși, ceea ce face ca ponderea cifrei de afaceri a top 100 să reprezinte, cu o probabilitate de 0,95, 25,23% ±3,6% din cifra de afaceri a sistemului național și valoric 0,45% ± 0,06% din PIB. b. Profitabilitatea În figura 5.2.1 sunt prezentate curbele rezultatelor brute raportate la cifra de afaceri ale top 100 și sistemului național de companii pe perioada 2000-2009. Sursa: CERME: colecția de topuri 100 2000-2009 și anuare INS. Distingem cu ușurință cinci
Clasele concentrării economice și factorul 80% by Cezar MEREUŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/221_a_165]
-
2.1 sunt prezentate curbele rezultatelor brute raportate la cifra de afaceri ale top 100 și sistemului național de companii pe perioada 2000-2009. Sursa: CERME: colecția de topuri 100 2000-2009 și anuare INS. Distingem cu ușurință cinci perioade semnificative de profitabilitate a topurilor 100 corelate cu cea a sistemului național. Prima perioadă, a anilor 2000-2001-2002, când profitabilitatea topurilor era negativă, iar sistemul național se afla fie în pierdere în anul 2000, fie în ușoară profitabilitate în anii 2001 și 2002. Sistemul
Clasele concentrării economice și factorul 80% by Cezar MEREUŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/221_a_165]
-
sistemului național de companii pe perioada 2000-2009. Sursa: CERME: colecția de topuri 100 2000-2009 și anuare INS. Distingem cu ușurință cinci perioade semnificative de profitabilitate a topurilor 100 corelate cu cea a sistemului național. Prima perioadă, a anilor 2000-2001-2002, când profitabilitatea topurilor era negativă, iar sistemul național se afla fie în pierdere în anul 2000, fie în ușoară profitabilitate în anii 2001 și 2002. Sistemul de companii purta încă amprenta lipsei de profitabilitate a companiilor foarte mari (peste 500 de salariați
Clasele concentrării economice și factorul 80% by Cezar MEREUŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/221_a_165]
-
cu ușurință cinci perioade semnificative de profitabilitate a topurilor 100 corelate cu cea a sistemului național. Prima perioadă, a anilor 2000-2001-2002, când profitabilitatea topurilor era negativă, iar sistemul național se afla fie în pierdere în anul 2000, fie în ușoară profitabilitate în anii 2001 și 2002. Sistemul de companii purta încă amprenta lipsei de profitabilitate a companiilor foarte mari (peste 500 de salariați). A doua perioadă constă în anul 2003, când topul 100 obținea o rată de profitabilitate în apropiere de
Clasele concentrării economice și factorul 80% by Cezar MEREUŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/221_a_165]
-
sistemului național. Prima perioadă, a anilor 2000-2001-2002, când profitabilitatea topurilor era negativă, iar sistemul național se afla fie în pierdere în anul 2000, fie în ușoară profitabilitate în anii 2001 și 2002. Sistemul de companii purta încă amprenta lipsei de profitabilitate a companiilor foarte mari (peste 500 de salariați). A doua perioadă constă în anul 2003, când topul 100 obținea o rată de profitabilitate în apropiere de echilibru, consemnând practic ieșirea din ineficiență cronică a companiilor foarte mari. Urmează doi ani
Clasele concentrării economice și factorul 80% by Cezar MEREUŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/221_a_165]
-
fie în ușoară profitabilitate în anii 2001 și 2002. Sistemul de companii purta încă amprenta lipsei de profitabilitate a companiilor foarte mari (peste 500 de salariați). A doua perioadă constă în anul 2003, când topul 100 obținea o rată de profitabilitate în apropiere de echilibru, consemnând practic ieșirea din ineficiență cronică a companiilor foarte mari. Urmează doi ani: 2004 și 2005, în care profitabilitatea se consolidează atât la nivelul topului 100, cât și la nivelul sistemului cu rata în jur de
Clasele concentrării economice și factorul 80% by Cezar MEREUŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/221_a_165]
-
500 de salariați). A doua perioadă constă în anul 2003, când topul 100 obținea o rată de profitabilitate în apropiere de echilibru, consemnând practic ieșirea din ineficiență cronică a companiilor foarte mari. Urmează doi ani: 2004 și 2005, în care profitabilitatea se consolidează atât la nivelul topului 100, cât și la nivelul sistemului cu rata în jur de 5%. Anii 2006 și 2007 sunt de „explozie” a profitabilității, care consemnau „boom-ul” economic de excepție. Anul 2008 semnalează începutul crizei care
Clasele concentrării economice și factorul 80% by Cezar MEREUŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/221_a_165]
-
cronică a companiilor foarte mari. Urmează doi ani: 2004 și 2005, în care profitabilitatea se consolidează atât la nivelul topului 100, cât și la nivelul sistemului cu rata în jur de 5%. Anii 2006 și 2007 sunt de „explozie” a profitabilității, care consemnau „boom-ul” economic de excepție. Anul 2008 semnalează începutul crizei care se confirmă în anul 2009, ratele profitabilității topului 100 și ale sistemului coborând sub cele din anul 2004. Între cele două curbe ale ratelor profitabilității există un
Clasele concentrării economice și factorul 80% by Cezar MEREUŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/221_a_165]
-
100, cât și la nivelul sistemului cu rata în jur de 5%. Anii 2006 și 2007 sunt de „explozie” a profitabilității, care consemnau „boom-ul” economic de excepție. Anul 2008 semnalează începutul crizei care se confirmă în anul 2009, ratele profitabilității topului 100 și ale sistemului coborând sub cele din anul 2004. Între cele două curbe ale ratelor profitabilității există un coeficient de corelație de 0,90, ratele top 100 explicând circa 80% din variația ratelor de profitabilitate ale sistemului național
Clasele concentrării economice și factorul 80% by Cezar MEREUŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/221_a_165]
-
explozie” a profitabilității, care consemnau „boom-ul” economic de excepție. Anul 2008 semnalează începutul crizei care se confirmă în anul 2009, ratele profitabilității topului 100 și ale sistemului coborând sub cele din anul 2004. Între cele două curbe ale ratelor profitabilității există un coeficient de corelație de 0,90, ratele top 100 explicând circa 80% din variația ratelor de profitabilitate ale sistemului național de companii. În funcție de structura proprietății, ratele profitabilității sunt prezentate în figura 5.2.2. În anii 2001 și
Clasele concentrării economice și factorul 80% by Cezar MEREUŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/221_a_165]
-
anul 2009, ratele profitabilității topului 100 și ale sistemului coborând sub cele din anul 2004. Între cele două curbe ale ratelor profitabilității există un coeficient de corelație de 0,90, ratele top 100 explicând circa 80% din variația ratelor de profitabilitate ale sistemului național de companii. În funcție de structura proprietății, ratele profitabilității sunt prezentate în figura 5.2.2. În anii 2001 și 2002, unele companii recent privatizate au înregistrat pierderi, ținând seama de strategiile specifice de dezvoltare (Automobile Dacia, Arcelor Mittal
Clasele concentrării economice și factorul 80% by Cezar MEREUŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/221_a_165]
-
sub cele din anul 2004. Între cele două curbe ale ratelor profitabilității există un coeficient de corelație de 0,90, ratele top 100 explicând circa 80% din variația ratelor de profitabilitate ale sistemului național de companii. În funcție de structura proprietății, ratele profitabilității sunt prezentate în figura 5.2.2. În anii 2001 și 2002, unele companii recent privatizate au înregistrat pierderi, ținând seama de strategiile specifice de dezvoltare (Automobile Dacia, Arcelor Mittal Galați), ceea ce a determinat o situație mai avantajoasă din punct
Clasele concentrării economice și factorul 80% by Cezar MEREUŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/221_a_165]
-
companii recent privatizate au înregistrat pierderi, ținând seama de strategiile specifice de dezvoltare (Automobile Dacia, Arcelor Mittal Galați), ceea ce a determinat o situație mai avantajoasă din punct de vedere al pierderilor la companiile de stat. Începând cu anul 2005, ratele profitabilității companiilor private au fost net superioare celor de stat. Rolul principal în creșterea ratelor de profitabilitate l-au avut companiile multinaționale semnificative<footnote Companie multinațională semnificativă, „cms” are o cifră de afaceri în țara de origine, mai mare de un
Clasele concentrării economice și factorul 80% by Cezar MEREUŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/221_a_165]
-
Mittal Galați), ceea ce a determinat o situație mai avantajoasă din punct de vedere al pierderilor la companiile de stat. Începând cu anul 2005, ratele profitabilității companiilor private au fost net superioare celor de stat. Rolul principal în creșterea ratelor de profitabilitate l-au avut companiile multinaționale semnificative<footnote Companie multinațională semnificativă, „cms” are o cifră de afaceri în țara de origine, mai mare de un miliard de dolari și un indice de transnaționalitate mai mare de 20%. footnote>, asupra cărora ne
Clasele concentrării economice și factorul 80% by Cezar MEREUŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/221_a_165]
-
a cifrei de afaceri de la 60,9% la 73,1%. Putem afirma că în prezent top 100 România este dominat clar de companiile multinaționale semnificative atât numeric, cât și ca pondere în cifra de afaceri a topului. Ratele consolidate ale profitabilității generale ale companiilor multinaționale semnificative sunt prezentate în figura următoare. Perioada 2000-2002 poate fi considerată ca start strategic fie pentru companiile multinaționale semnificative recent privatizate (Automobile Dacia, Arcelor Mittal Galați) sau al unor companii multinaționale semnificative de tip greenfield (Vodafone
Clasele concentrării economice și factorul 80% by Cezar MEREUŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/221_a_165]
-
fie pentru companiile multinaționale semnificative recent privatizate (Automobile Dacia, Arcelor Mittal Galați) sau al unor companii multinaționale semnificative de tip greenfield (Vodafone). Din anul 2003 până în anul 2009, companiile multinaționale semnificative au avut în ansamblu cea mai înaltă rată a profitabilității generale, depășind în anul 2006 valoarea de 10%. d. Structura sectorială și modelul dezvoltării economice a României Probabil că cele mai relevante informații pe care le-a oferit top 100 România în perioada celor zece ani analizați se referă la
Clasele concentrării economice și factorul 80% by Cezar MEREUŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/221_a_165]
-
în top 100 (figura 5.2.8). Cu cât scade gradul de acoperire a importurilor prin exporturi, cu atât crește ponderea cifrei de afaceri a sectorului de comerț în top 100. Coeficientul de corelație statistică este de - 0,95 !!! Alături de profitabilitate, structura sectorială confirmă pe deplin afirmația că top 100 se constituie ca un indicator de stare al economiei reale. Analiza dinamicii structurii sectoriale a topului mai relevă: modificări, mai ales la începutul perioadei, ale ponderii sectoarelor industriei extractive și a
Clasele concentrării economice și factorul 80% by Cezar MEREUŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/221_a_165]