440 matches
-
guvernul de șacali, Cu baroni și conți penali Din structuri și aparatul Care trag în țeapă statul. Iar pe Iancu, Voievodul, Pregetă erou să-l ungă, Să nu-și pună hunii-n dungă; Și, trădând fățiș norodul, Ne grăbește-ncet prohodul... Ne-am cam lămurit cu sasul Fără mușchi, fără plămâni, Pune șaua pe români Să le bată grabnic ceasul, Să le țină parastasul. Și la cap, după ce crapă De necazuri și de boli, Risipiți până la poli, Să le pună câte
NE-AM CAM LĂMURIT CU SASUL... de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1540 din 20 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379614_a_380943]
-
se încheie cu Sfânta Liturghie a Sfântului Vasile cel Mare unită cu Vecernia din Sfânta și Marea Sâmbătă și este ultima săptămână din perioada Triodului. Sinaxarul din Sfânta și Marea Sâmbătă care se citește la Denia în care se cântă Prohodul Domnului, referindu-se la semnificațiile duhovnicești ale Săptămânii Patimilor ne spune: Cele patruzeci de zile ale Postului Mare întrec pe celelalte zile; iar Săptămâna Mare este cea mai importantă; și iarăși Săptămâna Mare culminează cu Sfânta și Marea Sâmbătă. Se
CÂTEVA CUVINTE DUHOVNICEŞTI CU PRIVIRE LA SĂPTĂMÂNA SFINTELOR ŞI MÂNTUITOARELOR PĂTIMIRI ALE DOMNULUI ŞI MÂNTUITORULUI NOSTRU IISUS HRISTOS… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1942 din 25 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380811_a_382140]
-
Marea Sâmbătă prăznuim îngroparea dumnezeiască și trupească a Mântuitorului nostru Iisus Hristos și pogorârea la iad, prin care neamul nostru fiind chemat din stricăciune, a fost mutat spre viață veșnică. Prezentând semnificațiile acestei zile din Săptămâna Patimilor, sinaxarul rezumă conținutul Prohodului Domnului și al cântărilor rânduite pentru Vecernia aceleiași zile, săvârșită sâmbătă dimineața împreună cu Liturghia Sfântului Vasile cel Mare: "Cele patruzeci de zile ale Postului Mare întrec pe celelalte zile; iar mai mare decât acestea este săptămâna cea mare; și iarăși
CÂTEVA CUVINTE DUHOVNICEŞTI CU PRIVIRE LA SĂPTĂMÂNA SFINTELOR ŞI MÂNTUITOARELOR PĂTIMIRI ALE DOMNULUI ŞI MÂNTUITORULUI NOSTRU IISUS HRISTOS… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1942 din 25 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380811_a_382140]
-
duhovnicesc al lucrurilor, reprezentarea Crucii, Morții și Îngropării Domnului, prin mijloace lumești ordinare și secularizante ca filme, tablouri și piese de teatru. Icoana, cântarea și gestul liturgic sunt cele mai potrivite căi de a exprima aceste evenimente. De aceea, Cântarea Prohodului Domnului este consecventă cu teologia regăsită în sfintele icoane și demonstrează că realităților dumnezeiești sunt prezentate și interpretate în lumina eshatologică a Învierii, a Împărăției cerurilor, și nu a morții. Mântuitorul în mormânt nu este reprezentat ca un cadavru, ci
CÂTEVA CUVINTE DUHOVNICEŞTI CU PRIVIRE LA SĂPTĂMÂNA SFINTELOR ŞI MÂNTUITOARELOR PĂTIMIRI ALE DOMNULUI ŞI MÂNTUITORULUI NOSTRU IISUS HRISTOS… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1942 din 25 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380811_a_382140]
-
om puternic,Coborând din neam domnescLuminând prin întunericDrumul timpului firescPentru cei ce-l bat de ani,Noi, dușmanilor dușmani ! El, stejar în Piscul MareCa un scut la ploi și vânt;... VI. FILIALEI VÂLCEA A LIGII SCRIITORILOR ROMÂNI I SE CÂNTĂ PROHODUL, de Ion I. Părăianu, publicat în Ediția nr. 2098 din 28 septembrie 2016. Filialei Vâlcea a Ligii Sriitorilor Români i se cântă prohodul Joi, 29 septembrie 2016, ora 17, în Sala Armelor din cadrul Cercului Militar Cluj-Napoca va avea loc ședința
ION I. PĂRĂIANU [Corola-blog/BlogPost/380888_a_382217]
-
MareCa un scut la ploi și vânt;... VI. FILIALEI VÂLCEA A LIGII SCRIITORILOR ROMÂNI I SE CÂNTĂ PROHODUL, de Ion I. Părăianu, publicat în Ediția nr. 2098 din 28 septembrie 2016. Filialei Vâlcea a Ligii Sriitorilor Români i se cântă prohodul Joi, 29 septembrie 2016, ora 17, în Sala Armelor din cadrul Cercului Militar Cluj-Napoca va avea loc ședința Cenaclului „Artur Silvestri” condus de doamna profesor Antonia Bodea, la care vor participa și unii președinți ai filialelor din țară și din străinătate
ION I. PĂRĂIANU [Corola-blog/BlogPost/380888_a_382217]
-
vor fi zguduiți din temelii. Copiii, în mână cu o lumânare îmbrăcată în flori, pășeau cuviincios spre biserică, făra să-și închipuie că acești pașii ii duc spre o moarte cumplită. Pășeau cu sufletul plin de bucurie că vor cânta Prohodul Domnului. Biserica era mică și veche de peste 200 de ani, construită din lemn, cu o intrare joasă, pentru care trebuia să te apleci ca să pătrunzi înăuntru și cu ușă deschizându-se spre interior. În biserică, neputând încăpea toți oamenii, au
REMEMBER: PAŞTELE DE FOC DE LA COSTEŞTI de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1773 din 08 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374940_a_376269]
-
te apleci ca să pătrunzi înăuntru și cu ușă deschizându-se spre interior. În biserică, neputând încăpea toți oamenii, au intrat numai copiii, înghesuindu-se cum au putut, iar cei mari au stat afara, cât mai aproape de biserică pentru a asculta Prohodul. Lumina nu putea pătrunde prin micuțele ochiuri de geam zăbrelite și singura sursă de lumină era cea venită de la lumânari. O lumanare și-a întins flacăra până la o coroană de celuloid. dascălul a stins-o cu palmele, dar o scânteie
REMEMBER: PAŞTELE DE FOC DE LA COSTEŞTI de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1773 din 08 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374940_a_376269]
-
și viermii! e ziua ta, ai?!... nu mai pot ei de ziua ta, doar ca să-și mai tragă un chiolhan, să-și afișeze decorațiile pe burțile lor pline de rahat, să mai cânte fanfara acelaș imn mai trist ca un prohod, să ne plictisească iar cu acelaeași bâlbâieli de zile mari precum că noi am stat aici de veacuri că au luptat moșii noștri și strămoșii ca să ne mențină neatârnarea că ne-au lăsat o țară... ce ne-au lăsat fată
NU-I ZIUA TA, ŢARĂ! de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 1794 din 29 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374981_a_376310]
-
să nu aveți pe masă decât răbdări prăjite, o barabulă arsă și numai zile fripte! să vă colinde cioclii și bufnița, pe-afară, să cânte ca și popii, când vă coboară-n glod, imnul cel de țară ce pute a prohod! Referință Bibliografică: Colindăreț pentru șparlamentari / George Safir : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1822, Anul V, 27 decembrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 George Safir : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu
COLINDĂREŢ PENTRU ŞPARLAMENTARI de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 1822 din 27 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374986_a_376315]
-
se încheie cu Sfânta Liturghie a Sfântului Vasile cel Mare unită cu Vecernia din Sfânta și Marea Sâmbătă și este ultima săptămână din perioada Triodului. Sinaxarul din Sfânta și Marea Sâmbătă care se citește la Denia în care se cântă Prohodul Domnului, referindu-se la semnificațiile duhovnicești ale Săptămânii Patimilor ne spune: Cele patruzeci de zile ale Postului Mare întrec pe celelalte zile; iar Săptămâna Mare este cea mai importantă; și iarăși Săptămâna Mare culminează cu Sfânta și Marea Sâmbătă. Se
CÂTEVA CUVINTE DUHOVNICEŞTI CU PRIVIRE LA SĂPTĂMÂNA SFINTELOR ŞI MÂNTUITOARELOR PĂTIMIRI ALE DOMNULUI ŞI MÂNTUITORULUI IISUS HRISTOS… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1558 din 07 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373856_a_375185]
-
Marea Sâmbătă prăznuim îngroparea dumnezeiască și trupească a Mântuitorului nostru Iisus Hristos și pogorârea la iad, prin care neamul nostru fiind chemat din stricăciune, a fost mutat spre viață veșnică. Prezentând semnificațiile acestei zile din Săptămâna Patimilor, sinaxarul rezumă conținutul Prohodului Domnului și al cântărilor rânduite pentru Vecernia aceleiași zile, săvârșită sâmbătă dimineața împreună cu Liturghia Sfântului Vasile cel Mare: "Cele patruzeci de zile ale Postului Mare întrec pe celelalte zile; iar mai mare decât acestea este săptămâna cea mare; și iarăși
CÂTEVA CUVINTE DUHOVNICEŞTI CU PRIVIRE LA SĂPTĂMÂNA SFINTELOR ŞI MÂNTUITOARELOR PĂTIMIRI ALE DOMNULUI ŞI MÂNTUITORULUI IISUS HRISTOS… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1558 din 07 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373856_a_375185]
-
duhovnicesc al lucrurilor, reprezentarea Crucii, Morții și Îngropării Domnului, prin mijloace lumești ordinare și secularizante ca filme, tablouri și piese de teatru. Icoana, cântarea și gestul liturgic sunt cele mai potrivite căi de a exprima aceste evenimente. De aceea, Cântarea Prohodului Domnului este consecventă cu teologia regăsită în sfintele icoane și demonstrează că realităților dumnezeiești sunt prezentate și interpretate în lumina eshatologică a Învierii, a Împărăției cerurilor, și nu a morții. Mântuitorul în mormânt nu este reprezentat ca un cadavru, ci
CÂTEVA CUVINTE DUHOVNICEŞTI CU PRIVIRE LA SĂPTĂMÂNA SFINTELOR ŞI MÂNTUITOARELOR PĂTIMIRI ALE DOMNULUI ŞI MÂNTUITORULUI IISUS HRISTOS… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1558 din 07 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373856_a_375185]
-
nevoie de curăție corporală și vestimentară, iar pentru a merge pe Calea Domnului, este necesară curăția spirituală, care înseamnă abținerea se la desfrâu și dovada smereniei în rugăciuni, în special la Vecernie, culminând cu Deniile din Săptămână Mare, închein cu Prohodul Domnului, procesiunea îngropării spirituale, pentru a celebra Învierea lui Hristos după trei zile, așa cum se precizează în Rugăciunea Domneasca „Crezul": „...Și S-a răstignit/ Și S-a îngropat,/ Și a înviat a treia zi, după scripturi..." Cei care sunt preocupați
BUNĂ CUVIINȚĂ ȘI SMERENIE de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 2250 din 27 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375448_a_376777]
-
tăcere, vinovată, Amintindu-și c-a intrat pe furiș, fără să bată. Nu-mi lipsește! Ce-ar putea face ea în viața mea? Cu un recviem posac o petrec, nu-i cum vrea ea! Sensurilor fără sens le voi solfegia prohoduri, Rătăcită-n amnezie, frâng banale dezacorduri Și în frac de vis celest mă îmbrac a câtă oară, Căci arcușul altui dor se răsfăța pe vioară. Insolente amăgiri se-mbulzesc a ma strigă, Creionez, sfințind penelul, maci albaștri. De-ar pleca
ȘOAPTA UNEI VECHI ISPITE de INES VANDA POPA în ediţia nr. 1427 din 27 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371844_a_373173]
-
duce în rana durerii, pe drum ce-l desparte de viață și neam. Cum ziua-n noapte, sortită-i căderii. Iubiri și speranțe adorm în altar, cu rugăciune-n visul învierii, când Iarna morții e al vieții gropar. Din Cer, prohodul să-i cânte îngerii. Frunze-nlăcrimate se-aștern pe mormânt, plapumă să-i fie chipului din el. Că omul, ca frunza revine-n pământ, cum apa se-ntoarce în nori de pe Cer. Pe frunze înlăcrimate îmi scriu gând, de jalea sufletească
POEME AUTUMNALE de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1423 din 23 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371860_a_373189]
-
floare. Din frunze strâng lacrimi de iubire, Toamna să-mi rescrie amintire. CÂND FRUNZELE MOR ÎMBRĂȚIȘATE Mă îmbrac în haina gândului, de strigăt fioros, a moarte. Când pe poarta cimitirului intră frunze îmbrățișate. Altar e Universul Ceresc, de unde îngeri cântă Prohod. La rugăciune, alți muguri cresc frunze renăscute-n ram cu rod. Gropari le sunt falnicii copaci, că le adună la rădăcini. De-a nu uita cât le-au fost de dragi, când erau părinți și prieteni. Iar în crematoriul frunzelor
POEME AUTUMNALE de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1423 din 23 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371860_a_373189]
-
este rezultatul unei stări de melancolie a fericirii bazându-se pe “amintire”, poezia din acest volum se autodefinește deci ca rod al memoriei, căci tot ce se închipuie chiar a fost, dar și ca joc al copilăriei, ce pare nevinovat: „ Prohodul ploilor de toamnă, / din pieptul cerului legat / cu abur și cu mere coapte,/ răzmoaie ulița din sat. „( Prohodul ploilor ). Poeta, talent autentic, prinde rădăcini și atunci când gândurile aleargă zarea pentru a surprinde inefabila clipă și atunci cresc în ea forme
SENTIMENTUL ROMÂNESC AL FIINȚEI ÎN POEZIA TATIANEI SCURTU MUNTEANU de TATIANA SCURTU MUNTEANU în ediţia nr. 1751 din 17 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372348_a_373677]
-
deci ca rod al memoriei, căci tot ce se închipuie chiar a fost, dar și ca joc al copilăriei, ce pare nevinovat: „ Prohodul ploilor de toamnă, / din pieptul cerului legat / cu abur și cu mere coapte,/ răzmoaie ulița din sat. „( Prohodul ploilor ). Poeta, talent autentic, prinde rădăcini și atunci când gândurile aleargă zarea pentru a surprinde inefabila clipă și atunci cresc în ea forme noi, precum spunea Brâncuși:” Nu mai sunt demult al acestei lumi: sunt departe de mine însumi, desprins de
SENTIMENTUL ROMÂNESC AL FIINȚEI ÎN POEZIA TATIANEI SCURTU MUNTEANU de TATIANA SCURTU MUNTEANU în ediţia nr. 1751 din 17 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372348_a_373677]
-
ce nu cunoaște hotare. Trupul meu, Fir de grâu semănat într-o țarină Năpădită tot mai mult de neghină. Căznesc să-mi păstrez Sfânta Lumină primită din „Începuturi”, Parcă aș fi mereu în Vinerea Mare Din Săptămâna Patimilor, Când cânt plângând Prohodul, Răstignirii Lui Iisus Hristos pe Cruce! IOANA STUPARU ... Citește mai mult Îmbinare divinăTrupul meu,Sufletul meu,Pământ și Cer,Verigi diferite îmbinate măiastru,Miracolul este la Dumnezeu.Trupul meu,Sufletul meu,Săgeată cu două vârfuriPlămădită de Dumnezeuîn „ziua a șasea
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/372883_a_374212]
-
meu,Zbor ce nu cunoaște hotare.Trupul meu,Fir de grâu semănat într-o țarinăNăpădită tot mai mult de neghină.Căznesc să-mi păstrezSfânta Lumină primită din „Începuturi”,Parcă aș fi mereu în Vinerea MareDin Săptămâna Patimilor,Când cânt plângând Prohodul,Răstignirii Lui Iisus Hristos pe Cruce!IOANA STUPARU... XXXIII. FRAGMENT DIN ROMANUL "VERA" DE IOANA STUPARU, de Ioana Stuparu, publicat în Ediția nr. 989 din 15 septembrie 2013. Maria Mireanu se simțea în largul ei, în furnicarul de la Pasajul Universității
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/372883_a_374212]
-
pace fiii căror le-ai dat țâță, dacă nu în iarna asta, mult nu e până la vară să te-ngroape în pământ, precum iarna pe uliță. că ei știu atât de bine cum se plămădește plodul și să-ți cânte-apoi... prohodul! Referință Bibliografică: flori de mucegai pre noi / George Safir : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1110, Anul IV, 14 ianuarie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 George Safir : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă
FLORI DE MUCEGAI PRE NOI de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 1110 din 14 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347364_a_348693]
-
înmormântare ("pentru că este începutul săptămânii și ar muri toți din casă"). Firește că o atare "credință" este falsă și nu trebuie luată în considerare, înmormântarea putând să se facă în orice zi a săptămânii. Funeraliile de la cimitir După încheierea slujbei prohodului din biserică se pornește, în aceeași procesiune, către cimitir. Pe marginea gropii, preotul rostește ultima ectenie și se cântă "Veșnica pomenire". Înainte de acoperirea sicriului, cei ce n-au putut să-și ia ultimul rămas bun pot să o facă acum
P. A II A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 417 din 21 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346800_a_348129]
-
Olteniei, 2004, 220 pag., 12 lei; 56. Palade, M., Iconoclasmul în actualitate, București, Editura Sofia, 2005, 220 pag., 27 lei; 57. Papadopoulou, Stilianou, Teologie și limbă. Teologie experimentală. Limbă convențională, Craiova, Editura Mitropoliei Olteniei, 2007, 128 pag., 9 lei; 58. Prohodul Maicii Domnului, Rm. Vâlcea, Editura Buna Vestire, 36 pag., 3 lei; 59. Proloage, vol. II, Malovăț, Editura Parohiei Malovăț, 2004, 204 pag., 12 lei; 60. Roman, Fl., Idolii vremurilor noastre, București, Editura Evanghelismos, 2010, 518 pag., 30 lei; 61. România
OFERTĂ DE CARTE (19) MAI 2012 de ALEXANDRU STĂNCIULESCU BÂRDA în ediţia nr. 507 din 21 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/346963_a_348292]
-
romanul meu „Chipul din Oglindă! Primul meu roman. În el se regăsește Constantin ca personaj pe când era redactor la ziarul „Lumina de pe Lotru”. Mi-am alungat gândurile și am început să citesc mai departe în agendă. 10 aprilie: „Este Vinerea Prohodului. Nu ne ducem la biserica din centru că ne urmăresc profesorii în frunte cu directorul Chelărescu. Ne ducem la Sfântul Ilie de pe o stradă lăturalnică, de pe strada Bălcescu. Ora 21. Când am ieșit de la sfânta slujbă l-am văzut pe
GEAMĂNUL DIN OGLINDĂ, ROMAN, PRIMA ZI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 315 din 11 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345096_a_346425]