440 matches
-
Repere bibliografice: George D. Râncă, „Liane crude”, „Însemnări” (Dorohoi), 1935, 19; Siomin Doru [Dorian Grozdan], „Liane crude”, „Luceafărul”, 1935, 11; Erasm [Petru Manoliu], „Liane crude”, „Credința”, 1935, 535; Paul I. Papadopol, „Liane crude”, PL, 1936, 3; Robert Cahuleanu [Andrei Ciurunga], „Prohod pentru zi”, „Bugeacul”, 1939, 1-2; Mihail Chirnoagă, Ofițeri care scriu, CL, 1939, 10-12; Dimitrie Costea, „Poezii”, CRC, 1966, 44; Șerban Foarță, „Poezii”, O, 1966, 11; Constantin Călin, „Poezii”, ATN, 1967, 2; Dumitru Micu, „Contrapunct, în toamnă”, RL, 1969, 45; Liviu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290293_a_291622]
-
strălucită asupra unui dușman redutabil. Prapurii reprezintă drapelele sau stindardele zdrențuite ale bătăliei câștigate, cu figura generalilor auxiliari ai împăratului care au luat parte la luptă. Ajuns la biserică, mortul este introdus în biserică unde se oficiază slujba de înmormântare - Prohodul, la finalul căreia, după un scurt necrolog care evocă faptele bune ale răposatului și compasiunea familiei, în cel mai emoționant moment rudele și cunoștințele decedatului își iau rămas bun de la acesta. Sicriul este, în final introdus în groapa săpată
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
importantă sărbătoare a primăverii este Paștele. Săptămâna premergătoare acestei sărbători este săptămâna Deniilor. În bisericile din comună, slujbele încep în Joia Mare cu scoaterea „Aerului”, cu cele douăsprezece evanghelii, apoi Vinerea Mare în care se ține post negru și se oficiază „Prohodul”, iar sâmbătă seara începe slujba Învierii. De Înviere, credincioșii cred că se deschide Raiul, care rămâne deschis până la Duminica Tomei. Cine moare în ziua de Paște, merge direct în Rai. Cu Evanghelia și crucea în mâna stângă, cu o lumânare
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
care pot însoți somnul. Rezonanța coșmarului și a depresiei este tulburătoare: Păduri ca niște domuri mă copleșiți de groază/ Cu tunete de orgă în glas, urlați profund/ Și-n inimi hrube-n care vechi gemete vibrează,/ Ecourile noastre ca un prohod răspund. 695 Și continuă: O hoardă ticăloasă de mari păianjeni țese/ În creierele noastre rețele fumurii.// Și lungi și nesfârșite convoaie mortuare/ Încet și fără muzici prin suflet trec mereu;/ Speranța-nvinsă plânge; și rea, dominatoare/ Înfinge spaima negrul ei steag
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
un fragment revelator din pastorala Prea Fericitului Miron care ne scutește de orice comentarii 12. Înțelegerea pentru duhul Ortodoxiei era exprimată de Patriarhul Miron Cristea tocmai în sâmbăta Mare, când creștinii ortodocși îl coborâseră în groapă pe Hristos, după ce, la Prohodul LUI, aceștia cântaseră cu toții grozava înfruntare a lui Iuda: "De iubești pe săraci și de mir te scârbești, ce se varsă curățind multe suflete, apoi cum pe aur Mântuirea vinzi?". Pe bună dreptate, Nae Ionescu vorbește de un duh al
[Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
rostește o rugăciune, încet, pentru iertarea păcatelor și începe un discurs prin adresarea familiară ”Fraților”. Cuvântarea nu sine mult, dar cu siguranță te face să te gândești la ce ai greșit. Tot acum, în această sfântă zi, după ce se cântă Prohodul și se trece pe sub masă, pentru “a lua aer”, asemenea ritualului spovedaniei, incepand cu cei mai bătrâni bărbațti ai satului și încheind cu sfioasele copile, oamenii primesc împărtășanie. Tradiția spune că 3 zile după aceasta împlinire sufletească, nu ai voie
Filosofia şi istoria cunoaşterii by Bianca Cărăuşu () [Corola-publishinghouse/Science/1124_a_2079]
-
În Săptămâna Patimilor, oamenii din sat țineau post pentru curățirea păcatelor și mergeau în fiecare seară la biserică la denii. În Vinerea Seacă se ținea post negru și la biserică se cânta Prohodul Maicii Domnului. În seara de Înviere toți oamenii mergeau la biserică cu pască, cozonac, oua și vin pentru a fi sfințite de către preot. După sfințire acestea erau date de pomană la lumea din biserică și din fiecare se păstra cate
Filosofia şi istoria cunoaşterii by PASCAL LOREDANA-ŞTEFANIA () [Corola-publishinghouse/Science/1124_a_2082]
-
Femeile, înainte obțineau vopseaua pentru ouă prin fierberea unor plante însă, acum există diferite prafuri pentru a vopsi ouăle. Înainte, cozonacul și pasca se făceau acasă dar, acum sunt cumpărate direct de la magazin. În Vinerea Mare, seara, creștinii mergeau la slujba Prohodului Domnului. Mulți creștini se adunau în Biserică pentru a cânta, printre care se numărau și mulți copii. Preotul satului organizează creștinii astfel încât să fie trei coruri. Primul cor se află în mijlocul Bisericii care este alcătuit din preotul satului și o
Filosofia şi istoria cunoaşterii by PASCAL LOREDANA-ŞTEFANIA () [Corola-publishinghouse/Science/1124_a_2082]
-
Al doilea cor se află la strana din dreapta Bisericii și este alcătuit din dascălul satului și alți cântăreți mai de seamă. Al treilea cor se află în stânga Bisericii și este format din copii și câteva femei coordonatoare. Fiecare vers din Prohodul Domnului este cântat pe rând de aceste coruri, însâ, primul și ultimul vers este cântat de toate cele trei coruri. La sfârșitul cântecului bisericesc, toți oamenii ies din Biserică cu o lumânare aprinsă în mână, împreună cu preotul pentru a înconjura
Filosofia şi istoria cunoaşterii by PASCAL LOREDANA-ŞTEFANIA () [Corola-publishinghouse/Science/1124_a_2082]
-
un ciclu întreg de poezii, I.L. Caragiale vine, la sfârșitul anului 1911, la București, îl duce pe C. la Iași și îl prezintă redacției „Vieții românești”. Drept urmare, treisprezece poezii vor fi incluse în numărul din aprilie 1912 (Clio, Lauda cuceritorului, Prohodul războinicului, Noapte roșie, Călugărița, Boierul, Aspra, Înțeleptul, Cronicarul, Domnița, La Argeș,Trântorul și Curțile vechi). După ce I.L. Caragiale își sfârșește viața, la Berlin, destinul lui C. va cunoaște vicisitudini tulburătoare, o zbatere dramatică între existența precară și aspirația către mirajul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286089_a_287418]
-
în urmă, își amintește că „plăpândele domnițe în lanțuri zac robite” și că „tăiați pieiră coconii amândoi”, și atunci se întoarce „în valea unde lupta și moartea îl așteaptă”. Alte poezii evocă generic „cronicarul”, „boierul” sau conțin „lauda cuceritorului” și „prohodul războinicului”. C. se cufundă în trecut cu o viziune particulară, subiectivă, de personajele zugrăvite simțindu-se, parcă, legat prin sânge, ereditar. Întreg ciclul Pajere este o dramatică mărturie a atașamentului său structural față de personalități de rang superior din trecut. Poetul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286089_a_287418]
-
dar mai ales să modifice prioritățile ierarhice ale sensurilor. Cu puțină imaginație și cu un minim efort simbolic, scena surprinsă În poem este una de o imensă tristețe - asistăm la Înmormîntarea unei epoci. Și nu oricum. Căci, iată, fără niciun prohod și fără vreo procesiune, pe o vreme cîinoasă, ultima relicvă, reprezentativă pentru o Îndeletnicire seculară și pentru o țară (fostă) eminamente agrară, plugul, este aruncată peste mormanul de fier vechi și dusă la groapa de gunoi a istoriei (chiar dacă, ecologic
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
literari cu lecturile la zi, care subîntinde postmodernismul literar românesc, deși nu-l acoperă în întregime și nici nu se lasă la rândul său epuizat de acesta. „Optzecismul” și „postmodernismul” vor rămâne în istoria literaturii, chiar dacă dl I.N. îi cântă prohodul. La ultima ședință a Consiliului Uniunii Scriitorilor din Moldova nu a avut nimeni inițiativa unui vot care să ceară îndepărtarea butoiului cu vin din bufetul instituției (un butoi din lemn de foarte bună calitate - m-a asigurat un cunoscător - un
[Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
epavă decrepită, stafidită, care dusese o viață libertină, iar acum era "iederă de zdrențe" (Domnișoara Hus); elemente din folclorul fantastic (descântec la lună, invocarea obiectelor cu virtuți magice), fatalism, pasivitate și decadență, senzualitate exacerbată; nostalgia astralului, plâns, rugă, cântec de "prohod" pentru personajul de lupanar (Răsturnica); o zdreanță "învechită-n răutăți"; "doftorița la moșnegi" (Cântec de rușine); balcanismul e modul de a zâmbi al cuiva care proiectează farsa tragică. Cea de-a treia etapă cuprinde poezia ermetică: metafora joc secund sugerează
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
dintotdeauna că îi aparțin Europa. Iar politica externă națională a țării tindea să devină și o politică europeană. Răspunzând în minister, după 1989, de același domeniu de care mă ocupasem și în trecut, respectiv de diplomația multilaterală, am participat la prohodul Tratatului de la Varșovia și, în paralel, la primii pași pe care îi făcea România spre instituțiile europene, începând cu Consiliul Europei, continuând cu NATO și Comunitățile Europene / viitoarea Uniune Europeană. Și pe plan intern, în activitatea largă de regenerare care
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
Epitaf și se așează pe o masă, în mijlocul bisericii. în cursul zilei, credincioșii vin să treacă de trei ori pe sub Sfântul Epitaf, ca și cum ar trece prin mormântul lui Iisus. La denie, adunarea îndurerată a credincioșilor, veniți în număr mare cântă prohodul Domnului, apoi cu lumânările aprinse se ocolește de trei ori biserica și la intrarea în biserică trec pe sub Sfântul Epitaf și sărută crucea pe care este răstignit Mântuitorul. Sfântul Epitaf este dus apoi în Sfântul Altar. In această zi se
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
Postul Sfintelor Paști ține 8 săptămâni, timp în care creștinii nu mănâncă produse lactate și carne. În săptămâna Luminată au loc 5 denii din care ultimele două sunt "Denia celor 12 Evanghelii" și "Denia Prohodului Domnului", numită popular și Aer. Deniile încep spre seară și țin timp de 1-2 ore în care preotul ține slujba, iar toți credincioșii ascultă pildele care sunt spuse.
Filosofia şi istoria cunoaşterii by Coman Bianca () [Corola-publishinghouse/Science/1124_a_2078]
-
mai era un secret pentru ceilalți, a creat pentru cei din cameră o stare de adevărată liniște, până și țiganul se liniștise. Bourceanu înviase sufletește. În Vinerea Mare am cântat versetele pe care ni le-am amintit din fiecare stare a Prohodului și imnurile Sfinte Dumnezeule și Mergi la cer. Apoi liniștea s-a așternut până în noaptea Învierii. La miezul nopții ne-am sculat. Eram pregătiți să primim în sufletele noastre pe Mântuitorul Iisus Hristos, Înviat. Cel ce prin Întrupare devenise om
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
baterie de cocsare, ramificația din terenuri de racorduri periurbane, Simeria spre sudul pînă să fie balcanic, Oi le le și oi bo bo /Plîngu ocl'i di caimò! cînd un neam își găsește pacea rupt în altul, să fie tot prohodul acesta! țara ar mai avea unde se retrage din iadul istoric, în istoria Ardealurilor ei, dar peste Carpați, peste Muntenia, tăpșanul înclinat cu bot în Dunăre, vor sta Munții Lupilor și frămîntarea lor fără rest, nu iese nici bulz, nici
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
Amsterdam, tot atunci, și la aceiași oră. Tudorel și cu soția lui, Gabi, veniseră În Marțea Săptămânii Mari, Remus de la Craiova, ca să aștepte pe Smaragda la aeroport, a sosit Înainte de prânz, În Vinerea Mare. și adunați cu toții ne-am dus la prohod la biserica Antim. La Înviere am fost tot la Antim, potop de lume, nu alta. Masa de după Înviere, a rămas și după plecarea soției mele, o masă sfântă, ca și cea din Ajunul Crăciunului. După trecerea acestor clipe, pentru noi
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
Alecsandri povestește în scrierile sale, a fost rasă de pe fața pământului, pe locul ei ridicând o îngrămădire de blocuri mici și respingătoare. Biserica Banu strânsă ca în chingi, până în apropierea zidurilor, între blocul Telefoanelor și o „grădină-berărie”, slujește cu pioșenie „prohodul”, cum zice un scriitor ieșean, aceleia care a fost „răposata”, Str. Lăpușneanu. Calea Lăpușneanu , fala dintotdeauna a Iașului, chiar și azi face o poveste nespus de frumoasă. - Unde mai este strălucirea ei de altădată... calea romantică a puhoaielor de sâmbătă
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
al-II-lea „a asistat la liturghia sfințirii Marelui Mir cu voievodul Mihai. După ce i-am cuminecat, pe rege și pe Mihai, i-am poftit la mine la dejun fiind nemâncați”, nota patriarhul Miron Cristea. 6 aprilie. Vinerea Mare. Patriarhul Miron Cristea slujește prohodul la biserica Domnița Bălașa, catedrala fiind în reparație. Au fost prezenți: regele Carol al II-lea și primul ministru Gh. Tătărescu. 7 aprilie. Complotul antidinastic al ofițerilor conduși de lt. col. Victor Precup, planificat să se desfășoare în Noaptea de Înviere
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
regele deținea un castel de vânătoare (35 camere), în mijlocul unui parc de 4,5 ha. După masă, au încercat noile arme, dar fără rezultate prea bune: Carol, Mihai și invitații „au tras ca niște ciubote”. Seara, au fost prezenți la prohodul slujit de părintele Nae Popescu în frumoasa bisericuță din lemn. Un comunicat al Casei M. S. Regelui anunță că monarhul și-a stabilit reședința la Castelul de vânătoare Lăpușna, începând din 26 aprilie 1940. Sâmbătă, 27 aprilie. După amiază și
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
iminente. Soarele ardea fără cruțare tot ce mișca, tot ce era viu, manifestându-și disprețul suveran față de pigmeii tereștri intrați în agonie. Fâlfâind prelung stiharul Moartea face inventarul Celora aduși cu carul; Zvârliți noaptea, fără lună În gropelinița comună... Nici prohod, Nici lumânare... Nici vorbă de-mbărbătare Pentru cei care-au rămas Turmă fără de pripas Rătăcind în drumul lor Lipsiți de Bunul Păstor. Hâda colții și-i rânjește Satul plânge și jelește Murmurând cu suflet greu: Oare-a murit Dumnezeu?... Deșteaptă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
fusese marele carpatin-mioritic, Haiduc. Desigur că "înmormântarea" lui Haiduc nu a avut măreția, grandoarea, fastul și amploarea ritualurilor funebre prilejuite de trecerea la cele veșnice a vreunei celebrități din aristocrația creștină. Dar au fost îndeplinite două cerințe fundamentale: înhumarea și prohodul lapidar și sinistru al bunicii. Odihnește-te în pace, sărmane Haiduc! Opto sit tibi terra levis Doresc să-ți fie țărâna ușoară. În cea ce mă privește: "Plâng pe zarea dorului Cu lacrima norului Mi-au secat pleoapele Și-n
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]