468,170 matches
-
de marcă din Europa și Statele Unite, realizarea unui formidabil program editorial), grupul timișorean, coordonat de Cornel Ungureanu, Mircea Mihăieș și Adriana Babeți este, la concurență cu admirabilul colectiv clujean care a coordonat editarea Dicționarului Scriitorilor Români, autorul celui mai important proiect cultural românesc din ultimele decenii. Cartea lui Cornel Ungureanu, Mitteleuropa periferiilor, este fundamentală pentru înțelegerea specificității culturale a Europei Centrale și pentru modul în care literatura română a fost influențată de această spiritualitate. Cornel Ungureanu pornește de la premisa - justă - că
Europa iluziilor pierdute by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14892_a_16217]
-
același timp, de a reuși să depășească denotația pretextului și întreaga epică a evenimentului particular pentru a asigura supraviețuirea monumentului și dincolo de mobilul imediat al nașterii sale. Dacă e să ne oprim la prima parte a întrebării, faptul că inițiatorul proiectului și comanditarul moral este Asociația Foștilor Deținuți Politici, filiala București, iar purtătorul ei de cuvînt este dl Constantin Ticu Dumitrescu, unul dintre cei mai consecvenți luptători pentru restabilirea echilibrului moral în societatea românească postdecembristă, orice suspiciune că locul de amplasare
Răzbunarea lui Lenin - monumentul public după 1989 - (II) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14857_a_16182]
-
unor comportamente narcisiace și al unor interese meschine se spulberă de la prima strigare. Foștii deținuți politici, reprezentînd, în cea mai mare parte, acele categorii socio-umane care au consolidat România modernă și instituțiile sale fundamentale, care au fost în prim-planul proiectului comunist de uzurpare a intergului efort edificator al cîtorva generații de politicieni și de profesioniști, exterminați în lagăre de muncă și uciși civil în cazul în care n-au murit efectiv, au dreptul indiscutabil și imprescriptibil de a cere înlocuirea
Răzbunarea lui Lenin - monumentul public după 1989 - (II) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14857_a_16182]
-
și șansele ei de a face față enormelor presiuni care se exercită asupră-i, lucrurile sînt destul de simple și par, în mod ciudat, a fi fost ordonate și într-un alt plan decît cel administrativ. Sculptorul Mihai Buculei, al cărui proiect a fost selectat finalmente, este un artist bine cunoscut, cîștigătorul mai multor concursuri pentru monumente publice, printre care și al celui de la Alba Iulia, pentru Monumentul Unirii. Unul dintre cei mai importanți sculptori români de astăzi, el a fost selectat
Răzbunarea lui Lenin - monumentul public după 1989 - (II) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14857_a_16182]
-
fel prin simpla opțiune a comanditarului și prin îndeplinirea tuturor criteriilor pe care le impune o succesiune de avize, culminînd cu avizul comisiei pentru artă monumentală a Ministerului Culturii, comisie constituită din oameni de artă și care se pronunță asupre proiectului din punct de vedere estetic. Pentru realizarea unei astfel de lucrări există trei modalități de selecție, la fel de valide din punct de vedere legal și profesional: prima dintre ele este concursul deschis, a doua o constituie concursul cu invitați, cel pe
Răzbunarea lui Lenin - monumentul public după 1989 - (II) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14857_a_16182]
-
să aibă semnătura unui anumit artist, și nu a altuia. Privind lucrurile și dintr-o altă perspectivă, una mai puțin supusă logicii administrative, dar nu lipsită de o anumită logică ascunsă, Mihai Buculei este artistul cel mai potrivit pentru acest proiect. Elev al lui Boris Caragea, al cărui atelier îl și folosește acum, el pare a fi mandatat să repare simbolic, în același spațiu de creație și de execuție, ceea ce profesorul și înaintașul său a perturbat prin realizarea arogantei statui a
Răzbunarea lui Lenin - monumentul public după 1989 - (II) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14857_a_16182]
-
spațială și prin forța semnalului, regîndirea întregului spațiu și reconfigurarea lui urbanistică într-o altă perspectivă arhitecturală, această componentă revenindu-i arhitectului Alexandru Beldiman, și, în al treilea rînd, prin impactul vizual și prin dinamica lui în cele două dimensiuni, proiectul lui Buculei va schimba radical relația vizuală și, în subsidiar, psihologică, impusă de opacitatea monolitică a micuței Lomonosov. Pentru acest vast proiect, care este, în mod cert, și cel mai curajos care a fost lansat pînă acum pe piața românească
Răzbunarea lui Lenin - monumentul public după 1989 - (II) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14857_a_16182]
-
Alexandru Beldiman, și, în al treilea rînd, prin impactul vizual și prin dinamica lui în cele două dimensiuni, proiectul lui Buculei va schimba radical relația vizuală și, în subsidiar, psihologică, impusă de opacitatea monolitică a micuței Lomonosov. Pentru acest vast proiect, care este, în mod cert, și cel mai curajos care a fost lansat pînă acum pe piața românească, suma care s-a vehiculat prin presa ultimelor săptămîni, aceea de 600.000 euro este, și la un calcul elementar, complet nerealistă
Răzbunarea lui Lenin - monumentul public după 1989 - (II) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14857_a_16182]
-
el a fost adus, cîteva clarificări elementare. Prima problemă care se ridică aici privește chiar necesitatea acestui monument, cu alte cuvinte dacă el trebuie sau nu să se facă în acel loc, iar, în al doilea rînd, întrebarea este dacă proiectul lui Buculei poate funcționa și dincolo de scopul imediat al comanditarului, adică acela comemorativ. în funcție de aceste elemente discuția poate fi dusă mai departe sau îngropată, fără nici un ceremonial, prin diverse redacții specializate în datul cu presupusul.
Răzbunarea lui Lenin monumentul public după 1989 by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14884_a_16209]
-
B.N., dacă nici pentru sediul propriu n-a reușit să procure fonduri și s-a văzut silit să-l "fure" pe acela al B.N.? E frumoasă recomandarea dlui Matei: În loc să ne lamentăm, am face bine să insistăm pentru urgența unui proiect nou și ambițios." Dar oare pe lîngă cine să insistăm? Și cu ce șanse de reușită? Mulțumim din inimă partidului Exprimîndu-mi și acum satisfacția participării, alături de ceilalți colegi din județ, la Forumul Național al Culturii, mai întîi la întîlnirea zonală
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14916_a_16241]
-
în mod semnificativ fondul documentar al bibliotecilor și umplu cîteva goluri ce păreau, la un moment dat, componente ineluctabile ale înseși existenței noastre culturale. Edituri importante din România, cum sunt Humanitas și Editura Fundației Culturale, au fost inițiatorii unor asemenea proiecte, dificile și costisitoate în același timp, de a înlesni accesul unui public mai larg la patrimoniul european, dar și cîteva edituri europene, printre care Parkstone, în primul rînd, au încercat să lanseze, pe piața occidentală, valoroși artiști români de ieri
Cărți despre artă by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14909_a_16234]
-
mai veche de o sută patruzeci de ani (Cultura Renașterii în Italia a apărut în 1860), denumirea de Renaștere a fost atît de rapid și de puternic asimilată în istoria culturii încît primul impuls este de a o considera un proiect, o formulă care a precedeat fenomenul și nicidecum una retroactivă, lansată după mai bine de două sute de ani de la încheierea convențională a momentului de referință. Și acest fapt nu se datorează doar unei simple întîmplări, aceea de a cuprinde un
Cărți despre artă by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14909_a_16234]
-
spectacolele unui Dan Puric, de exemplu; teatrul românesc a fost complet absent din "in", prilej de a remarca, din nou, cît de lamentabil se prezintă România în materie de management cultural). În acest sens, festivalul a inițiat, în '98, un proiect de cooperare europeană - sub egida unei prestigioase asociații internaționale, "Theorem" -, menit să sprijine tinerii artiști est-europeni și structurile independente în care lucrează, în deficit de notorietate europeană, dincolo de un nefast "zid cultural"...Cum se întîmplă de obicei, și în cazul
Teatrul unor nopți de vară by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/14910_a_16235]
-
plastografiate savant/ sponsorizează silicoane sfințesc terenuri de golf/ și ctitoresc biserici dar cred/ numai în virtuțile jeep-urilor ultimul model/ poporului bolnav îi împart gratuit diplome/ de sănătate și lecții de răbdare patriotică// sunt dirijorii unui nou viitor/ încremenit în proiect// nu există niciunde armă nici măcar una biologică/ în stare să extermine/ cuirasații păduchi căzuți din barba lui marx" (Diriguitorii unui nou viitor). Jocul nu o dată grațios al aspectelor vieții patriarhale, acea persiflator-dulceagă reverie a unui trecut localizat și datat alcătuiește
Un poet antioficial by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14926_a_16251]
-
cel cronologic. Cu alte cuvinte, din puzzle-ul de piese disparate ale volumelor de nuvele se recompun acum imaginile coerente existențial, se reface un tablou narativ al vieții de la începuturi și pînă la ultimul volum. Așa înțelegem că va arăta proiectul dus pînă la capăt. Deocamdată avem la îndemînă începutul, primul tablou al seriei care reconstruiește adolescența și tinerețea autorului. Stilul căruia Radu Cosașu i-a rămas fidel e un tip special de non-ficțional. Nu e vorba nici despre un jurnal
Comunismul cu Stan și Bran by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/14923_a_16248]
-
în Franța. Pînă în 1975, a colaborat la emisiunile culturale ale postului de radio "Europa liberă". Din 1979, pînă în iunie a.c., cînd a ieșit la pensie, a lucrat în domeniul relațiilor publice, ocupîndu-se mai ales de o serie de proiecte culturale, legate de muzeele naționale din Franța. A participat, regulat, la diverse expoziții personale și de grup. În 1997, i-a apărut, la Editura Cartea Românească, volumul Un fir de mărar și cerul albastru, despre care revista România literară a
Sanda Nițescu - Cum pot comunica două culturi by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/14938_a_16263]
-
acolo și fiecare are o atitudine diferită la acel mediu. În orice caz, ceea ce m-a interesat, în fiecare dintre cărțile mele, a fost să văd în ce fel pot comunica două culturi. Ultima întrebare e, inevitabil, un clișeu: ce proiecte ai de acum încolo? Am proiecte de mai lungă durată, pe care nu doresc să le dezvălui, deocamdată.
Sanda Nițescu - Cum pot comunica două culturi by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/14938_a_16263]
-
diferită la acel mediu. În orice caz, ceea ce m-a interesat, în fiecare dintre cărțile mele, a fost să văd în ce fel pot comunica două culturi. Ultima întrebare e, inevitabil, un clișeu: ce proiecte ai de acum încolo? Am proiecte de mai lungă durată, pe care nu doresc să le dezvălui, deocamdată.
Sanda Nițescu - Cum pot comunica două culturi by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/14938_a_16263]
-
o soluționeze în sensul unei autonomii și pe care merituosul prin sagacitate B.T. Rîpeanu, rămas ipso facto personaj central al dramei, a trebuit s-o îndure: fie semnînd singur volumul II, 1 A al Filmografiei adnotate, fie resemnîndu-se cu abandonarea proiectului, apoi cu reluarea lui tardivă și mult degradată după 1989 (II, 2), fără aportul său și fără nici o discuție critică publică pe marginea seriei. Iar nenorocirile nu vin niciodată singure. Ele se precipită în fazele emancipării, de la filmografia autohtonă la
Enciclopedie... și încă ceva by Valerian Sava () [Corola-journal/Journalistic/14937_a_16262]
-
ocult. Ei, nu era doar vorba de duduița HELGA... (Rîde cu poftă) R.B.: În stadiul în care acuma vă aflați, de poetă care a intrat și în limba engleză, cu chinuri, dar și cu o doză oarecare de dezinvoltură, ce proiecte literare aveți? Ce vă mai inspiră? N.C.: O singură problemă mă preocupă în momentul de față: am început un jurnal paralel aici în țară în 1975 (am scris vreo 300-400 de pagini), bazat pe jurnalele mele originale, dar comentate, adică
Nina Cassian - "Partidul comunist nu m-a iubit niciodată, a fost o dragoste neîmpărtășită" by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/14932_a_16257]
-
transform totul în niște memorii. Iată la ce lucrez eu acuma. Poezie scrie aproape toată lumea, dar jurnalul ăsta numai eu pot să-l scriu și nu știu cîți ani îmi mai dă bunul D-zeu și de aceea acesta este proiectul meu esențial. Poezie scriu doar cînd îmi mai vine. R.B.: Acest jurnal poate fi și un fel de reevaluare a trecutului. În perspectiva prăbușirii comunismului și a dispariției stîngii tradiționaliste mă întreb: Poate fi jurnalul D-voastră și un fel
Nina Cassian - "Partidul comunist nu m-a iubit niciodată, a fost o dragoste neîmpărtășită" by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/14932_a_16257]
-
expoziție". Recunoscând acest fapt D. Onciul, Iorga, Xenopol și I. Bogdan au cerut să poată superviza textul lui Colescu-Vartic înainte de publicare. Spre surprinderea lor și a lui Maiorescu cererea nu le-a fost acceptată, fapt care a dus la eșuarea proiectului. România n-a prezentat la Expoziția de la Paris o sinteză de istorie națională în două limbi de circulație, o sinteză atât de necesară unui public occidental prea puțin familiarizat cu realitățile Carpato-Dunărene. Era absolut normal ca patru istorici români de
Un tratat de istorie eșuat by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/14966_a_16291]
-
autor care era departe de a-și fi probat competența. Din nefericire Dimitrie Sturdza voia să facă în capitolul de istorie contemporană politică și, nereușind să-i convingă pe ceilalți autori să accepte punctele sale de vedere, a renunțat la proiect, sacrificând dintr-un meschin interes politic o operă care ar fi contribuit la mai buna cunoaștere în Occident a realităților românești și la sporirea prestigiului național. " Ce are a face politica cu literatura" avea să exclame Maiorescu atunci când Panu a
Un tratat de istorie eșuat by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/14966_a_16291]
-
Pavel Șușară Textul de mai jos a fost scris pentru catalogul Expoziției Gherasim, Mitroi, Dup, expoziție organizată la Mogoșoaia de către Centrul de Cultură Palatele Brâncovenești de la porțile Bucureștiului. Această acțiune face parte dintr-un proiect mai amplu, inițiat de criticul și istoricul de artă Doina Mândru, directorul Centrului, iar expoziția propriu-zisă constituie începutul unui șir de manifestări cu o structură asemănătoare. Adică de evenimente construite pe schema expozant/invitați, indiferent dacă expozantul își invită colegii
Marin Gherasim și invitații săi by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15279_a_16604]
-
dezvăluie un tip pus pe căpătuială, ipohondru, avar etc. Păcatul Jurnalului lui Mircea Zaciu este tocmai lipsa de complexitate a personajului pe care îl propune: un intelectual scîrbit de traiul sub comunism și a cărui greață se adîncește pe măsură ce principalul proiect al vieții lui, Dicționarul scriitorilor români (DSR, în cunoscuta prescurtare), devine mai mult o povară, un blestem... Are bineînțeles și DSR-ul istoria lui. Interesant e că mulți dintre aceia care reiau povestea au în vizor un singur personaj: Dulea
Mircea Zaciu, între jurnal și dicționar by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15292_a_16617]