632 matches
-
cea Întâlnită În cursul stărilor ipohondrice, fiind Însoțită de o stare de regresiune psihică a personalității sau, uneori, și de o tentă depresiv-anxioasă. Dincolo de aspectele de mai sus, durerea are și dimensiuni valorice morale și culturale, rezultat al unei acțiuni proiective de factură colectivă, În care nucleul central este reprezentat prin suferința umană. În sensul acesta, durerea este resimțită În mod diferit, raportată la suferință, după cum urmează: aă Durerea mea, ca suferință personală, este trăită ca o experiență existențială proprie, incomprehensibilă
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
partenerului la care aspir, Îmi identific partenerul cu această imagine ideală pe care o port În mine. În felul acesta, iubirea devine o completare reciprocă a doi parteneri. Iubirea dintre părinți și copii se bazează pe atracția parentală, pe identificarea proiectivă a fiecăruia În celălalt. Este relația de continuitate a părinților În și prin copii, precum și apartenența copiilor la părinți. Iubirea este atracție pasională, spre deosebire de prietenie, care este o atracție simpatetică. Iubirea Încălzește inima și alimentează imaginația. Ea este o intimitate
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
bucura de răul altuia este mai mult decât o atitudine imorală sau antiumană. Este o monstruozitate; eă Dorința celor aflați În dificultate ca nenorocirile și suferințele lor să-i lovească și pe ceilalți reprezintă un act de transfer, o descărcare proiectivă asupra celorlalți. Este ura pe care o dă suferința, schimbarea de atitudine și caracterială a celor nefericiți față de situația normală a celorlalți. Cui se datorează aceste atitudini negative ale unor persoane față de cei aflați În dificultate? Fie unei indiferențe sufletești
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
sau antiumane pe care le va lua aceasta. Din punct de vedere psihologic, agresorul proiectează asupra victimei, la Întâmplare sau premeditat, propriile sale probleme sufletești, morale sau sociale pentru a se elibera. Actul agresiv, prejudiciul, este o formă de descărcare proiectivă, dar, implicit, și de compensare a propriilor probleme (frustrări, carențe, statut de marginalizare, complexe de inferioritate etc.Ă. Acest act moral este de factură pulsional-agresivă și, prin aceasta, el este În mod automat Însoțit de o plăcere perversă a celui
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
de personal. Ea așteaptă de la viitor ceea ce trecutul nu i-a oferit și În, plus, o soluție favorabilă, reparatorie, ceea ce a omis să facă sau la ceea ce a fost nedrept, nedemn În trecutul său. În sensul acesta, viitorul, ca spațiu proiectiv al speranțelor mele, este, În primul rând, un câmp al valorilor În care vreau să intru și cu care doresc să mă identific. Trecutul este cert, prin evenimentele vieții trăite, iar semnificația pe care o atribui eu acestora este de
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
C. tratează modernitatea drept concept generic sau gen proxim - distingând-o net de ceea ce se numește modernism, care este doar unul dintre chipurile sale doctrinare și estetice. Cartea este un ghid de orientare în topografia modernității, semnalând erorile și iluziile proiective alimentate de înțelegerea și definirea ei, vreme de un veac și mai bine. Asupra conceptului de modernitate, C. operează o triplă proiecție semantică. Mai întâi, un decupaj axiologic, implicând un plus sau un minus valoric. (Modernismul s-a născut ca
CALINESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286042_a_287371]
-
aerogastrocolie, afecțiuni pulmonare), unor intoxicații (tabagism) sau unor afecțiuni cardiace sau endocrine. PARALAXĂ DE MIȘCARE (fr. parallaxe de mouvement; engl. movement parallax) - Deplasarea aparentă a poziției relative a obiectelor datorată mișcării observatorului (Larousse, 2006). Paralaxa de mișcare desemnează modificările relațiilor proiective dintre imaginile obiectelor rezultate din deplasarea observatorului în mediu. Paralaxa absolută se referă la cazul în care este vizibil un singur obiect. Paralaxa relativă - sau paralaxa de mișcare - se referă la cazul în care sunt vizibile mai multe obiecte. Nu
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
lectură și contemplarea mută, materia primă a jurnalului. Apariția Adelei este însoțită de un asemenea halou mnemotic, încît ea însăși pare condensarea tuturor acelor amintiri de care ființa i se leagă, o condensare a Imaginarului. Sunt multe exemple de dimorfism proiectiv care ar putea fi citate*. Legătura dintre amintire, artă și imaginar este precizată de la primele pagini. Astfel, întîiul său amor i-a rămas "în amintire ca o splendidă viziune de artă sau de vis". Perceperea Adelei se produce treptat, urmând
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
educației, ci subiectul. În învățarea-proces, subiectul nu se vrea o sumă de obiecte, o însușire, posesie de exteriorități, ci o asumare a valorilor ființiale pentru el; astfel deprinde valorile, virtuțile, se deprinde pe el însuși, forma sa lăuntrică și, totodată, proiectivă în orizont nelimitat, în conformare, relație rezonantă și rezonabilă cu „ceilalți”. Cu natural talent (Kant), conform principiului măsurii în toate pe care și l-a ales/asumat drept vector al vieții și operei sale, autorul reliefează - în educație, în arta
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/773_a_1527]
-
funcția de mediere (ego) între eu și solicitările mediului; iii. rezervor al normelor sociale și al valorilor (supra-ego). Concepția freudiană, potrivit căreia motivația autentică se află la nivelul subconștientului este prezentă și astăzi în literatura dedicată măsurării motivației prin tehnici proiective. Creat de Henry A. Murray în anii '30 Thematic Apperception Test testul proiectiv pentru măsurarea nevoii de realizare a fost dezvoltat de McClelland în anii '60 și revalorizat de Miner în anii '90. 2.5. Teorii behavioriste despre motivație La
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
sociale și al valorilor (supra-ego). Concepția freudiană, potrivit căreia motivația autentică se află la nivelul subconștientului este prezentă și astăzi în literatura dedicată măsurării motivației prin tehnici proiective. Creat de Henry A. Murray în anii '30 Thematic Apperception Test testul proiectiv pentru măsurarea nevoii de realizare a fost dezvoltat de McClelland în anii '60 și revalorizat de Miner în anii '90. 2.5. Teorii behavioriste despre motivație La sfârșitul secolului al XIX-lea și în prima jumătate a secolului al XX
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
determină direct nivelul nevoii de realizare, în timp ce alți factori acționează indirect: conformația, structura familiei, sistemul sclavagist, statutul ocupațional al părinților, clima. Metoda de măsurare a motivației propusă de McClelland (1951, în McClelland (ed.) 1955), testul aperceptiv tematic, este un test proiectiv, care dezvoltă instrumentul elaborat de Murray, Thematic Apperception Test. Analiza și interpretarea povestirilor pe care subiecții le scriu după ce vizualizează imagini timp de douăzeci de secunde este tehnica de măsurare care a determinat una dintre cele mai severe critici cu privire la
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
Pornind de la nevoile de realizare și putere, autorii nu identifică diferențe de gen care să susțină limitarea postulatelor teoriei doar în raport cu persoanele de gen masculin. Cea mai severă critică adusă cercetărilor lui McClelland este însă cea legată de validitatea testelor proiective (Code și Langan-Fox, 2005), cu atât mai mult cu cât psihologul american consideră că motivele autentice se află la nivelul subconștientului, iar investigarea imaginației este singura modalitate de măsurare a acestora. Latham (2007) afirmă că nevoia de realizare, independentă de
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
-urilor motivaționale la persoanele cheie din fiecare tip de organizație determină succesul acestora doar în cadrul organizației respective, fără a informa asupra posibilității de a obține succes în cadrul altui tip de organizație. Pentru măsurarea prezenței pattern-urilor motivaționale, Miner dezvoltă instrumente proiective. Cea mai cunoscută dintre acestea este scala aferentă organizației ierarhizate (Miner Sentence Completion Scale MSCS). De asemenea, pentru identificarea tipului de organizație conform clasificării propuse, autorul propune chestionarul The Oliver Organization Description Questionnaire (OODQ), instrument cu 43 de itemi dezvoltat
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
Teoria lui Miner, dezvoltată în decursul a trei decenii a generat o serie de critici și controverse. Latham (2007) recunoaște meritul lui Miner în dezvoltarea studiului comportamentului organizațional, dar consideră că teoriile rolului prezintă limite, datorate în primul rând tehnicilor proiective: Din păcate, interpretarea corectă a unui test proiectiv solicită la fel de multă artă cât și știință, dacă nu chiar mai multă artă. Nimeni nu pune la îndoială rezultatele lui Miner, dar foarte puțină lume s-a încumetat să folosească scala sa
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
decenii a generat o serie de critici și controverse. Latham (2007) recunoaște meritul lui Miner în dezvoltarea studiului comportamentului organizațional, dar consideră că teoriile rolului prezintă limite, datorate în primul rând tehnicilor proiective: Din păcate, interpretarea corectă a unui test proiectiv solicită la fel de multă artă cât și știință, dacă nu chiar mai multă artă. Nimeni nu pune la îndoială rezultatele lui Miner, dar foarte puțină lume s-a încumetat să folosească scala sa proiectivă sau să facă replicări ale rezultatelor sale
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
Din păcate, interpretarea corectă a unui test proiectiv solicită la fel de multă artă cât și știință, dacă nu chiar mai multă artă. Nimeni nu pune la îndoială rezultatele lui Miner, dar foarte puțină lume s-a încumetat să folosească scala sa proiectivă sau să facă replicări ale rezultatelor sale, în mare parte datorită validității de construct a MSCS și a absenței fidelității în măsurarea scorurilor acestuia. (Latham, 2007, p. 197) Principala critică adusă teoriei rolurilor vizează validitatea de construct și fidelitatea scalei
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
pantofii etc. Deși Miner respinge toate aceste critici invocând studiile proprii sau cele conduse de alți cercetători, este cert faptul că cele patru teorii au o slabă prezență în literatura de specialitate. Cauzele pot fi localizate la nivelul complexității instrumentelor proiective, dar pot rezulta și din caracterul de teorie de domeniu (așa cum o definește Miner), care nu se înscrie în tradiția individualistă și micro-comportamentală a cercetărilor privind motivația în mediul organizațional. În ceea ce privește direcția de dezvoltare a teoriei, aceasta este ferm afirmată
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
a nevoii de realizare, a factorilor igienici, respectiv motivaționali și a motivației intrinseci. Modelul lui Maslow nu a întrunit acordul cercetătorilor asupra dispunerii ierarhizate a nevoilor, teoria fiind larg utilizată datorită caracterului său intuitiv. În ceea ce privește măsurarea nevoii de realizare, tehnicile proiective sunt intens criticate pentru validitatea și fidelitatea scăzută. Metoda incidentelor critice și interviul de tip story telling pe baza cărora a fost elaborată teoria motivație-igienă sunt considerate "artefacte" metodologice. Experimentul folosit de Deci pentru evidențierea rolului recompensei financiare asupra motivației
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
meta-analizele au meritul de a deschide arii noi de cercetare prin caracterul lor integrativ și aditiv. Deși istoria măsurării motivației și satisfacției este dominată de tehnicile de scalare au fost autori care au propus și alte metode. McClelland utilizează testele proiective, aplicând testul aperceptiv tematic pentru măsurarea motivelor, în timp ce Herzberg utilizează metoda incidentelor critice și analiza de conținut pentru a măsura factorii determinanți ai satisfacției și insatisfacției în muncă. Aceste demersuri de pionerat au generat un număr mare de critici privind
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
numai după ce are loc o creștere a salariului se vor putea obține și modificări ale conduitei de muncă. Pentru a suplimenta rezultatele obținute prin aplicarea modelului Herzberg-Maslow s-a folosit o secvență de interviu ce utilizează modelul combinat ca model proiectiv. Astfel, pentru jumătate din factorii intrinseci, respectiv extrinseci s-au formulat aceleași întrebări, subiecții fiind solicitați să dea răspunsuri despre gradul de mulțumire/nemulțumire al "celorlalți" (în cazul managerilor s-a utilizat proiecția la nivelul muncitorilor). Această secvență a urmărit
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
secvență a urmărit diminuarea limitei modelului lui Herzberg, exprimată în apariția erorii fundamentale de atribuire (bias-ul de complezență): succesul și satisfacția să fie atribuite factorilor dispoziționali, intrinseci postului, în timp ce insatisfacția și insuccesul să fie atribuite factorilor situaționali, exteriori postului. Modelul proiectiv a permis identificarea neconcordanțelor între ceea ce declara subiectul despre sine și ceea ce declara despre ceilalți. În aceste situații rezultatele au fost tratate cu prudență și au fost administrate probe suplimentare (printr-o baterie de testare psihologică) pentru măsurarea nivelului disimulării
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
Kant) către imperativul atmosferic (Ortega y Gasset). Atmosferă oarecum libertară, poate chiar anarhizantă de-a dreptul, în care idealul de imitație orizontală al abatelui din Thélème, axat pe un hedonism al prezentului, de-pășește pedagogia verticală orientată către un viitor proiectiv. Prin urmare, diversitatea gusturilor pluraliste ia locul unității puterii centralizate. Hegel ne poate lămuri aici, căci el vedea în diversitatea triburilor semnul (pentru Germania) al unei "națiuni libere". Imperiul nu a abolit acest lucru. Căci la toate alegerile, notează el
Revrăjirea lumii by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]
-
cu riscul de a displăcea acestor patroane apărătoare ale unui contract social oarecum expirat, și care țipă ca niște virgine înspăimântate în fața moravurilor sălbatice ale triburilor contemporane, da, este într-adevăr o legătură socială. Dar aceste manifestări nu au nimic proiectiv, deși sunt absolut prospective. Aceste moduri de a fi și de a gândi, anomice, mimetice, emoționale, localiste, pe scurt, tribale, sunt cele care subliniază saturarea formei morale și care, în același timp, accentuează emergența unei forme etice sau deontologice, vrând
Revrăjirea lumii by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]
-
tocmai am vorbit. Crucea, tradiția ezoterică este ceea ce unește cele patru puncte cardinale. Și, astfel, face joncțiunea între ceea ce este, aparent, disparat. Adevărat centru de uniune care în același timp leagă și menține în diferență. Suntem departe de o morală proiectivă și care depășește răul. Practicile "deontologice" sunt deci acelea ale momentului potrivit. Ale unui Kairos care, dincolo sau dincoace de un linearism cauzal, al Istoriei, al politicului, al contractului social rațional, pune accentul pe sincronicitate: triumful acestor lucruri foarte vechi
Revrăjirea lumii by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]