266 matches
-
baza legii contradicției. O judecată sintetica poate, ce-i drept, să fie stabilită pornind de la legea contradicției, dar niciodată ca atare, ci numai în sensul ca o altă propoziție sintetică, din care ea poate fi dedusă, este acceptată ca adevărată" (Prolegomene, p. 65) 5 A se vedea nota 2 de la pagina 30 pentru o interpretare diferită a acestui paragraf. 6 Philip Kitcher (1975:26-27) atrage atenția că, în lucrările sale, Kant ia de-a gata faptul că adevărurile matematicii sunt necesare
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
Categorii (Academiei, 1970), întrucît toate lecturile mele despre folclor devin neesențiale fără această lucrare ce, oricum, teoretizează cît de cît adecvat, metodologic. Nu am găsit nici lucrarea lui Petru Ursache (cu care se pare că voi da examenul de folclor!) "Prolegomene la o estetică a folclorului". Mărturisesc că-mi place tot ce citesc obligat de aceste examene (acum, de exemplu, sînt încîntat de "Trilogia culturii" a lui Blaga, după " Estetica basmului" a lui Călinescu și N. Cartojan cu perioada veche), deși
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
de la debut, am putut să-mi reiau experiențele lirice ale tinereții mele, realizând un fel de întâlnire sub bandaje, cum se exprima și aici îl citez din nou pe prietenul meu Ion Caraion. Cărțile mele de istorie literară printre care Prolegomene argheziene (1968), Sinteze și antisinteze literare (1975), Ion Minulescu și conștiința simbolismului românesc (1981), Reviste românești de poezie (1974) etc. mi-au asigurat o carieră în domeniul învățământului și al cercetării academice și universitare, dar nu mi-au asigurat aceleași
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
Memoriei soțului meu prof. univ. dr. Constantin Moisuc și a fiului nostru, Alexandru. Prolegomena Casa Editorială Demiurg din Iași dă publicității un nou volum de referință, semnat acum de cunoscutul istoric bucureștean, prof. univ. dr. Viorica Moisuc, intitulat România și politica externă rusească. Un secol din istoria tezaurului românesc "păstrat" la Moscova. (Studiu și
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
cărei constituire adusese o contribuție hotărîtoare, a dezvoltat în prelegerile și lucrările sale ideea caracterului național al educației susținută încă din primul deceniu demonstrînd în plus necesitatea stringentă a constituirii unei pedagogii românești. Primul său curs s-a și intitulat "Prolegomene la o pedagogie românească". "Fără o pedagogie națională proprie" spunea el în lecția inaugurală -, "făurită în lumina calităților sale de rasă, a dezvoltării sale istorice, a intereselor sale specifice, a idealurilor sale de cultură, privite toate sub specie aeternitatis, un
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
clujean, istoriei poporului român. Ideea constituirii unei pedagogii românești dobîndește, la O. Ghibu, contururi mai precise la începutul deceniului al cincilea, stimulat în efortul său creator de durerea pe care întregul popor o trăia în urma Dictatului de la Viena. Publică atunci Prolegomena la o educație românească (1941) și Puncte cardinale pentru o concepție românească a educației (1944). Este reluată și dezvoltată ideea potrivit căreia obiectul educației nu-l constituie numai tînăra generație, ci întreaga națiune română, în scopul desăvîrșirii virtuților native ale
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
ediția a III-a, Editura "Cugetarea", București, 1939. 67. ONISIFOR GHIBU, Pentru o pedagogie românească. Antologie de scrieri pedagogice, îngrijirea ediției OCTAVIAN GHIBU, E.D.P., București, 1977. Din primul său curs nu s-au păstrat decît două prelegeri, una publicată în Prolegomena la o educație românească, Cultura Românească, București, 1941. 68. O. GHIBU, " Încercare de expunere genetică a gândirii, devenirii și activității mele pedagogice", în vol. O. GHIBU, Pentru o pedagogie românească. 69. Cf. O. GHIBU, Dictatură și anarhie, Sibiu, 1944. 69
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
Ion Th. „Tresaltă-n joc de viață munții, șesul, câmpia și-ntreg pământul darnic roditor cu anotimpuri împreună. Se luminează viu căi minunate de viitor. Cât vor fi pe cer stele, soare și lună va triumfa-n mers comunismu-n România.“ („Prolegomene pentru 9 martie“, Orizont, 28 februarie 1975) IOANA Nicolae „Pentru șantierul de creație al fiecăruia dintre noi, pentru creator și creație, documentele de partid, orientările date culturii, aprecierea rolului deosebit care îi revine în efortul general de edificare a unui
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
Luceafărul“, „Secolul 20“, „Viața românească“, „Steaua“ și altele. După evocarea cetăților medievale din Dincolo de ruine - debutul său din 1959, a publicat volume de istorie, critică literară și teorie a artei: Întoarcerea la literatură. Printre clasici (1978), Ars longa (1980), Metapoetica. Prolegomene (1983, Premiul Academiei Române), Izvoarele artei. Ad fontes (1988), Irenikon(1990), Miorița. De la motiv la mit (1991), Ideea europeană sau Noi și Europa (1993), Lecțiile istoriei (O, tempora!) (1995, Premiul Uniunii Scriitorilor), Anti-Gog (1996, 2005), Cetăți de pe Nistru (1998), Periplu prin
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
de cobalt e altceva. Versurile au o anumită factură și scăderea lor cea mai mare este retorismul. în sfîrșit mi-am expus punctul de vedere în cronica trimisă. Aș avea de făcut doar o corectură la ultimul ei rînd: în loc de prolegomenele ei v aș ruga să scrieți primele ei semne. Propoziția ar fi aceasta: „Poate versurile din cartea Rază de cobalt sînt doar primele ei semne.” Al doilea motiv ține de relațiile mele cu revista Orizont. S-a întors redactorul-șef
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
nivel de concepte, Iași, 1998; Exilat pe tăișul de sabie, Iași, 1998; Hölderlin izbliza - Hölderlin pe aproape, ed. bilingvă, tr. Adam Puslojić, Belgrad, 1998; Exerciții într-o jumătate de vis, Timișoara, 1999; Incursiune în istoria culturii și civilizației, Iași, 2000; Prolegomene înlăuntrul iluziei, București, 2000; Evul Mediu sub raport intelectual, Iași, 2001; De la preistorie la Evul Mediu, Deva, 2002; Ochiul din cer - The Eye Above, ed. bilingvă, tr. Olimpia Iacob, Iași, 2003; Spiritul lui Nicolaus Olahus, Oradea, 2003. Repere bibliografice: Radu
ŢEPELEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290149_a_291478]
-
a Universității „Dunărea de Jos”. Debutează, elev fiind, cu o povestire în cotidianul „Înainte” din Brăila (1956), iar editorial cu Literatura comparată (1978), la origine un curs universitar, alte cursuri devenind, de asemenea, cărți: Prelegeri de estetică (1984), Retorica (1997), Prolegomene (2000), Teoria literară (2002) ș.a. Li s-au adăugat mai multe contribuții de istorie și teorie literară, între care Eseul. Personalitatea unui gen (1979), Creativitate și ideal (1984), Mihai Eminescu. Cumpănirea întru Archaeus (1993), Eseiști români (1996), Caragialiada (2000), Creangă
TIUTIUCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290201_a_291530]
-
al UNAC. Este doctor honoris causa al universităților din Arad, Târgu Mureș, Constanța. În Principii generale de estetică (1978) T. conturează o cuprinzătoare și accesibilă estetică teatrală, cu noțiuni introductive și de istorie a doctrinelor estetice, categorii, creație artistică, receptare, prolegomene la estetica spectacolului. Conform liniei ideologice oficiale, autorul se ocupă de raportul dintre național și universal în artă, conținut și formă, stil și curent, teoria genurilor, educație estetică, teatrologie etc., dar mai cu seamă de umanismul socialist și eroul comunist
TOBOSARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290202_a_291531]
-
București, 1979; Eseu asupra poeziei lui Ion Barbu, Timișoara, 1980; Afinități (s)elective, București, 1980; Areal, București, 1983; Holorime, București, 1986; Afinități efective, București, 1990; Dublul regim diurn/nocturn al presei, Timișoara, 1997; Caragialeta, Timișoara, 1998; ed. 2, Timișoara, 2002; Prolegomene la o retorică publicitară, Timișoara, 1998; Un castel în Spania pentru Annia, Timișoara, 1999; Erau ziare, evenimente, Timișoara, 2000; Opera somnia, pref. Mircea Mihăieș, Iași, 2000; Caragialeta bis, Timișoara, 2002; Spectacol cu Dimov, București, 2002; Cartea - „borcan”, București, 2003; Clepsidra
FOARŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287057_a_288386]
-
1991, Dimensiunea românească a existenței, pref. edit., București, 1991, Ultimul cuvânt, București, 1992, Pentru o nouă spiritualitate filosofică, București, 1992 (în colaborare cu Zaharia Balinca), Dimensiunea românească a existenței, I-III, pref. edit., București, 1992-1996 (în colaborare cu Zaharia Balinca), Prolegomene sociologice la satul românesc, pref. edit, București, 1997, Conjuncturi internaționale. Cronici externe, pref. edit., București, 1998, Școala sociologică a lui Dimitrie Gusti, pref. edit, București, 1998, De la Nae Ionescu la Criterion, București, 2003; Mihail Antoniade, Încercare asupra superficialității, pref. edit
DIACONU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286751_a_288080]
-
doctorat, W. Wundt, K. Lamprecht, K. Bucher, precum și P. Barth, care i-a publicat lucrarea de doctorat în revista sa. În lucrările succesive pe care le-a elaborat, îndeosebi în Științele sociale, sociologia, politica și etica în interdependența lor unitară: prolegomene la un sistem (1909-1910), Despre natura vieții sociale (1910), Realitate, știință și reformă socială (1919), Sociologia monografică, știință a realității sociale (1934), Problema sociologiei. Sistem și metodă. Trei comunicări (1940, Academia Română), Dimitrie Gusti își precizează și desăvârșește teoria voinței sociale
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
cercetarea monografică. Comunicare în Secția de sociologie a ISR. După P. Caraioan. Profesorul Dimitrie Gusti și Școala sociologică de la București. În Sociologia militans, vol. IV, Școala sociologică de la București. București: Editura Științifică. Vulcănescu, M. (1932). Teoria și sociologia vieții economice. Prolegomene la studiul morfologiei economice a unui sat. În Arhiva pentru știința și reforma socială, anul X, 1-4. Abstract The article focuses on D. Gusti’s personality and activity of creating the system of the sociological monography, further used as an
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
volume de istorie și critică literară - Întoarcerea la literatură. Printre clasici (1970), Miorița (De la motiv la mit) (1999), Întoarcerea la literatură. Aplicații (2000), Pro Eminescu (2001), Printre contemporani. Oameni și cărți (2003), de teorie a artei - Ars longa (1980), Metapoetica. Prolegomene (1983; Premiul Academiei Române), Izvoarele artei. Ad fontes (1988), Tradiții naționale (în estetică și filosofia artei) (2001), de literatură - Irenikon (1990), Anti-Gog (1997), Poeme de odinioară (2000), de memorii - Lecțiile istoriei (O, tempora!) (1995; Premiul Uniunii Scriitorilor) și Periplu prin memorie
HUSAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287472_a_288801]
-
Asachi, București, 1928; Lenore. O problemă de literatură comparată și folclor, București, 1929; Opera lui Mihai Eminescu, București, 1931-1932; Balada poporană română, București, 1932-1933; Istoria literaturii române moderne. Epoca Renașterii ardelene, București, 1934-1935; O problemă de versificație românească, București, 1937; Prolegomena argheziană, București, 1937; Arta cuvântului la Eminescu, București, 1938; ed. îngr. Nina Apetroaie, introd. Ion Apetroaie, Iași, 1980; Simbolurile lui Eminescu, București, 1939; Semnificația lui Titu Maiorescu, București, 1940; Le Préromantisme de G. Asaki, București, 1940; Expresivitatea limbii române, București
CARACOSTEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286086_a_287415]
-
Aspectul psihologic al războiului”, CL, 1922, 3; V. Bogrea, O rectificare, CL, 1924, decembrie,; Tudor Vianu, „Personalitatea lui Eminescu”, G, 1926, 4-5; Lovinescu, Ist. lit. rom. cont., I, 139-141, II, 220, 231; Lovinescu, Critice, V, 66-77, VI, 157-164; Ovidiu Papadima, „Prolegomena argheziană”, G, 1938, 1; Ovidiu Papadima, „Arta cuvântului la Eminescu”, G, 1938, 6; Călinescu, Ist. lit. (1941), 631-632, Ist. lit. (1982), 710-711; Ovidiu Bârlea, Dumitru Caracostea, RITL, 1966, 3; Sperantia, Figuri, 52-58; Piru, Panorama, 437-439; Rotaru, O ist., II, 767-770
CARACOSTEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286086_a_287415]
-
Hr, provocând astfel puterea zeitei-treimii. Pegasus a fost considerat sacru datorită urmelor de copite lăsate în urmă ceremoniilor de invocare a ploii și instaurării regilor sacri; aripile sale erau simbol al unei naturi celestre, în detrimentul simbolului vitezei. Jane Harrison accentuase (Prolegomena to the Study of Greek Religion) că însăși Medusa era o zeița, ascunzandu-si chipul în spatele unei măști profilactice de Gorgona: un chip îngrozitor menit să înlăture orice profan care dorea să aibă acces la Misterele ei. Perseu o decapitează
Medusa () [Corola-website/Science/300151_a_301480]
-
timp în care își va elabora opera cu caracter enciclopedic; Kant se interesează de tot: frumosul, știința, politica, Revoluția franceză, dreptul, cutremurul de la Lisabona și maladiile cerebrale. Va preda, de altfel, în aproape toate disciplinele. Așa cum o va spune în "Prolegomene", a fost deșteptat din "somnul dogmatic" de lectura empiristului Hume. Va analiza operele lui Newton, Hume și mai ales Rousseau, care, după propriile-i cuvinte, îl aduc pe "drumul drept" și îi provoacă o "revoluție în reflecție". Kant crezuse până
Immanuel Kant () [Corola-website/Science/297893_a_299222]
-
românească din Ungaria” (1912), „Din istoria literaturii didactice românești”, „Universitatea din Cluj și institutele ei de educație” (1922), „Universitatea românească a Daciei superioare” (1924), „Portrete pedagogice” (1927), „Contribuțiuni la istoria poeziei noastre populare și culte” (1934), „Picu Pătruț din Săliște”, „Prolegomenă la o educație românească” (1941) ș.a. (Laurențiu Furdui, sursă „Vacanțe la Săliște” - Dumitru Titu Moga) Opera antumă foarte vastă a lui Onisifor Ghibu are ca subiecte principale: pedagogia și educația, problemele școlare, unirea celor două biserici românești, politica religioasă și
Onisifor Ghibu () [Corola-website/Science/305079_a_306408]
-
Immanuel Kant, ci „creații continue ale fecundității deductive a contradictoriului sau a energiei”. Principiul antagonismului și logica implicată de acesta, ca și exprimările și formalizările echivalente ale principiului și, nu în ultimul rând, consecințele constituirii logicii contradictoriului au valoare de prolegomene la un discurs care aduce cu sine o noutate și mai radicală: "trionticitatea" . Miezul tare al discursului lupascian constă, așadar, în ideea de trionticitate, consolidată pe baza delimitărilor anterioare. Teza conform căreia realitatea este structurată pe trei niveluri de materialitate
Ștefan Lupașcu () [Corola-website/Science/313832_a_315161]
-
A. Vieru, Z. Vancea, T. Ciortea, A. Hoffman, R. Ghircoiașiu etc., publicația și‑a cucerit un loc de frunte pe firmamentul publicistic românesc. Bibliografie: Cristina Șuteu, "Critica muzicală: periegeză, exegeză, hermeneutică", Cluj-Napoca, Editura Risoprint, 2016, pp. 127-134. ----] Octavian Lazăr Cosma, „Prolegomena”, în: "Muzica", serie nouă, ianuarie / martie, nr. 1 / 1990, p. 1.
Muzica (revistă) () [Corola-website/Science/314951_a_316280]