521 matches
-
sau Despre tânjirea spre cerc, Craiova, 1993; Mănucă, Analogii, 216-221; Cristian Stamatoiu, Cariul din „limba de lemn”, Târgu Mureș, 1995; Maria-Ana Tupan, Marin Sorescu și deconstructivismul, Craiova, 1995; Marian Barbu, Aspecte ale romanului românesc contemporan, II, Craiova, 1995, 138-154; Nițescu, Proletcultismul, 333-334; [Marin Sorescu], CRC, 1996, 23-24 (semnează Liviu Leonte, Constantin Ciopraga, Lucian Vasiliu ș.a.); In memoriam. Marin Sorescu, CC, 1996, 11-12; Claudiu Groza, Marin Sorescu, APF, 1997, 1-2; Dan Mănucă, Lirica lui Marin Sorescu în versiuni germane necunoscute, CL, 1997
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289796_a_291125]
-
culturală, tentativă de a impune o normă ideologică socialistă și de a produce generații de scriitori „corect orientați” politic. În sumar intra literatura, eseu, traduceri, cronici, recenzii, semnalări editoriale. Versurile sunt profund marcate de ideologia vremii și de tiparele propagandistice. Proletcultismul specific epocii își pune amprenta și pe proza selectata, rezultând texte literaturizate, de o pronunțată factura neosămănătoristă, pigmentata de elemente ale noii realități sociale postbelice și nesemnificativă valoric. În ultimii doi ani de apariție încep să fie perceptibile totuși semne
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290048_a_291377]
-
de modernism pe care îl corectează prin raportare la viziunea integratoare a epocii actuale. Schițează apoi un model personal de structurare a criticii românești moderne, precum și o reinterpretare a secvențialității istoriei literaturii române, bazată pe delimitarea curentelor pașoptism, junimism, modernism, proletcultism, neomodernism și postmodernism. Volumul Postmodernism. Din dosarul unei „bătălii” culturale (2000) reunește, ca probe în vederea unei pledoarii ulterioare, diversele intervenții ale autorului pe tema postmodernismului: articole, eseuri, răspunsuri la anchete, interviuri publicate în presă în decursul a cincisprezece ani. Varietatea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287770_a_289099]
-
învinsă, în fața aceleia a ideologiei revoluționare, biruitoare a marxism-leninismului, fantoma lui Maiorescu se zbuciumă inutil”. Manualele școlare păstrează același ton: „Țelul protagoniștilor ei [Junimii] era să transforme cultura românească într-un stâlp ideologic al claselor exploatatoare”. în ciuda acestui triumf aparent, „proletcultismul anilor ’50 avea în junimism un adversar mult mai redutabil și nu doar literar decât era capabil să își dea seama” (N. Manolescu). De altfel, în 1959 este punctul maxim al unei noi epoci/ere glaciare, care a început în
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
multe replici la adresa monografiei, dar au fost nume importante, cartea fiind publicată într-un moment când libertatea de expresie era tot mai restrânsă. Astfel, Mircea Popa amintește că Maiorescu a supraviețuit și în „epoca celui mai înverșunat și mai obtuz proletcultism”, cuvinte grele la adresa cărții rostind și cel mai avizat specialist - Z. Ornea. Sunt însă și tăceri: unele firești (de aproape trei ani L. Rusu murise), altele, cum ar fi cea a lui N. Manolescu, la prima vedere oarecum neașteptate. Credem
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
după câștigarea alegerilor, fenomenul colaboraționismului istoriografic se accentuează extraordinar, mai ales pentru că puterea comunistă cultiva oportunismul la toate nivelurile. în plus, începe o politică culturală de propagare a marxismului și sovietismului. Acum se înființează instituțiile culturale procomuniste care vor impune proletcultismul, realismul socialist și materialismul istoric sovietizant: Editura Cartea Rusă (având o rețea națională de librării - 1945), Analele Româno-Sovietice (1946), Institutul de Studii Româno-Sovietice (cu filiale în Cluj-Napoca, Iași, Timișoara și Târgu-Mureș - 1947), Muzeul Româno-Rus (cu filiale în 27 de orașe
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
1970, p. 204. Apud I. Bulei, Sistemul politic al României moderne. Partidul Conservator, Editura Politică, București, 1987, p. 49. Z. Ornea, Viața lui T. Maiorescu, vol. I, Editura Cartea Românească, București, 1986-1987, vol. I, p. 387. M. Nițescu, Sub zodia proletcultismului, Editura Humanitas, București, 1995, p. 153. Anneli Ute Gabanyi, Literatura și politica `n România după 1945, Editura Fundației Culturale Române, București, 2001, p. 43. Almanahul literar, nr. 2-3, 1950. G`ndirea interzisă. Scrieri cenzurate. România 1945-1989, coordonator științific Paul Caravia
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
1948-1965)”, `n Anuarul Institutului de Istorie „A.D. Xenopol”, Editura Academiei Române, Iași, 1999, p. 52. D.G. Burlacu, op.cit., p. 225. Miturile..., ed. cit., p. 17. Ana Selejan, Trădarea intelectualilor, Sibiu, 1992; Idem, Reeducare și prigoană, Sibiu, 1993; Marin Nițescu, Sub zodia proletcultismului. O carte cu domiciliu forțat (1979-1995). Dialectica puterii. Eseu politologic, București, 1996; A.U. Gabanyi, Partei und Literatur in Rumanien seit 1945, München, 1975. Cornel Crăciun, „Arta plastică românească `n tranziție: 1944-1947”, Revista istorică, 1993, nr. 7-8, pp. 711-724. Viorel
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
plan internațional a opțiunilor de facto pe care le aveau guvernanții de la începutul anilor `90. Procesul de culpabilizare a regelui Mihai și de reabilitare a lui Ion Antonescu a fost provocat de neostalinismul de sfârșitul anilor '70, concomitent cu "instaurarea" proletcultismului. Apelul la reconstruirea și revalorizarea imaginii lui Ion Antonescu de către regimul comunist avea implicații importante în politica externă și acest fenomen era în consonanta cu atitudinea lui Nicolae Ceaușescu atât față de Est, cât și față de Vest. Readucerea unui personaj pe
[Corola-publishinghouse/Science/84976_a_85761]
-
de "complexul conștiinței sfâșiate"323 și ieșise pe scena istoriei la vedere. Odată tipărit, volumul nu a primit "bunul de difuzare", urmând să zacă în depozit și să fie dat la topire, ca în cei mai negri ani ai bolșevismului / proletcultismului. Au fost un blestem, dar și repere istorice, cele două centenare Eminescu din secolul al XX-lea: cel al nașterii, din 1950, și cel al morții, din 1989, unul marcând ascensiunea sardanapalică a bolșevismului în România, celălalt prăbușirea întregului sistem
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
culegere de cronici, ca și cele ce i-au urmat, are profilul „mențiunilor critice” ale lui Perpessicius, deși formulările sunt mai puțin ceremonioase. Începând cu volumul Prozatori de azi (1970), D. se angajează într-o luptă consecventă împotriva dogmatismului și proletcultismului. Scriitorii pe care îi comentează, pe unii în repetate rânduri (Marin Preda, Ștefan Bănulescu, Fănuș Neagu, Nicolae Velea, Nicolae Breban, Teodor Mazilu, Ion Băieșu, Alexandru Ivasiuc, D. R. Popescu, Sorin Titel, D. Țepeneag, Petru Popescu, George Bălăiță ș.a.), intră, observă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286771_a_288100]
-
direcție consecventă în promovarea culturii autentice. Ea militează pentru înlocuirea modei social-realismului, pentru rezistență și libertate. Este receptivă la noile teme și curente. Spiritul ei critic susține anticomunismul literar din exil. Se opune temelor trasate de orizontul comunist, de aceea proletcultismul (caracterizat prin confuzie în valori și criterii) îi este adversar. Deși exilul se încheie după revoluția din 1989, Monica Lovinescu continuă activitatea până în 2006: emisiuni la Europa Liberă, articole în presa din România și colaborarea la Raportul Final. În țară
by MIHAELANICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
adauge „mesagiul lor”, în „versuri, proză, eseuri și cronici”. Treptat expunerile de principii apar tot mai tranșant dirijate de Frontul Democrat Universitar și de UNSR, politicul își impune prioritățile, colaborările devin tot mai terne, publicația eșuând în cel mai pedestru proletcultism. Este apreciat modul în care execută Sorin Toma un mare scriitor, ca în articolul Poezia argheziană sub reflectorul actualității, în timp ce Savin Bratu proclamă virtuțile angajării și veștejește individualismul în artă - Narcisismul, o falsă valoare a poeziei moderne. Confuzia și deruta
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289989_a_291318]
-
acordat Premiul de Stat în 1952. Scrierile lui J. se axează pe filonul social și pe realitatea istorică a perioadei postbelice. Cărțile sale de până la 1960 prefigurează și apoi ilustrează aproape în litera lor tematica și stilistica noii retorici culturale, proletcultismul. Clișeele realist-socialiste se fixează de timpuriu în romane precum Cumpăna luminilor (1952) sau Izvorul roșu (I, 1955). Predilecția pentru personaje colective se înscrie în aria tematică impusă oficial, „reflectând” reconstrucția țării și conflictele ce decurgeau de aici. Poate fi însă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287672_a_289001]
-
a deveni o operă. Menționabile, în afara conformismului politic, sunt scenariile filmelor Valurile Dunării (în colaborare cu Titus Popovici), Pistruiatul, Roșcovanul, Hoțul. A colaborat la „Contemporanul”, „Flacăra”, „Gazeta literară”, „Iașul literar”, „Steaua”, „Tribuna”, „Viața românească” ș.a Mult comentat în epoca proletcultismului, întrucât aborda teme „centrale”, „de cea mai acută actualitate”, înfățișând mediul industrial, satul în curs de transformare socialistă, conturând chipuri de muncitori și țărani, procese de restructurare morală în climatul noii societăți, dar și de involuție sufletească prin refuzul de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288292_a_289621]
-
pierdut viața la cutremurul din martie 1977. Evoluția scrisului lui P. poate fi văzută ca o „diagramă” a presiunilor politice exercitate de autoritățile comuniste, după încheierea celui de-al doilea război mondial, asupra criticii literare și a literaturii naționale: de la proletcultismul agresiv al primului volum, interesat nu de valoarea în sine a cărților abordate, ci de consonanța ideilor dintr-o scriere cu interesele partidului aflat la putere, demersul analitic al autorului câștigă, de-a lungul anilor, adâncime teoretică și subtilitate stilistică
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288799_a_290128]
-
pomenite introducerile din manualele de literatură română de liceu (tipărite în sute de mii de exemplare) cu ample citate din opera spusă și scrisă a comandantului suprem Ceaușescu, arătate pe larg și documentat de M. Nițescu în volumul "Sub zodia proletcultismului" (1996), anulează, după părerea noastră, fără drept de apel, întregul efort de reciclare din mers, a omului, doctrinei critice și cărților sale publicate din anii șaptezeci și până în prezent, inclusiv monumentul de subiectivitate numit "Istoria critică a literaturii române" (2008
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
adevărurile ei trucate) prin anecdotica măruntă sau prin secretele mai mult sau mai puțin cifrate. Trebuie să înțelegem din roman că tot trecutul nu e decât un preambul al prezentului, o simplă anexă a lui. Toate teoriile din epocă despre proletcultism, înlocuit ulterior cu noțiunea de realism socialist pentru a acoperi partizanatul de clasă, dar desemnând în fond aceeași tendință ideologizantă, pun accentul pe aspectul de realism critic, existent ca atitudine pregnantă în viziunea realiștilor din secolul al XIX-lea de la
Perfidia realismului critic by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9520_a_10845]
-
cenzura a atras îndeosebi atenția și avem acum cel puțin trei studii asupra ei. Dintre perioadele literare, a fost privilegiată aceea de imediat după 1948. Patru sau cinci cărți au încercat să ofere o imagine a realismului socialist (sau a proletcultismului) din anii '50. În ce privește studiile teoretice despre principalele fenomene ale culturii din timpul dictaturii (fie aceasta sovietică ori românească), ele sînt foarte rare. Am numărat doar trei (cele scrise de Lucian Boia, Sanda Cordoș și Mihai Zamfir). În fine, sintezele
De ce lipsesc istoriile literaturii din comunism by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14215_a_15540]
-
rostul nostru, cât din ce vrem să facem se poate face și cât nu. Dacă gândești ascuțit ai șansa să nu te dezamăgești total, sau să nu te strici la cap. Atunci tragi niște concluzii care sunt mai aproape de realitate." Proletcultism reciclat În ACOLADA (nr. 6, 2009) Gheorghe Grigurcu publică partea a doua a cronicii la "opusculul Iluzia anticomunismului", cu un capitol redactat de Costi Rogozanu. Gheorghe Grigurcu este intrigat de poziția furibund antiestetică a confratelui mai tânăr, pentru care acțiunea
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/7145_a_8470]
-
a cronicii la "opusculul Iluzia anticomunismului", cu un capitol redactat de Costi Rogozanu. Gheorghe Grigurcu este intrigat de poziția furibund antiestetică a confratelui mai tânăr, pentru care acțiunea de refacere a punților cu valorile din interbelic, peste prăpastia creată de proletcultism, echivalează cu scoaterea la vedere a unui cadavru. Dar iată ce spune C. Rogozanu cu vorbele sale, citate de Gheorghe Grigurcu în articolul din Acolada: "Ieșirea din proletcultism în anii '60 (...) s-a făcut prin-tr-un ritual morbid necesar; a fost
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/7145_a_8470]
-
de refacere a punților cu valorile din interbelic, peste prăpastia creată de proletcultism, echivalează cu scoaterea la vedere a unui cadavru. Dar iată ce spune C. Rogozanu cu vorbele sale, citate de Gheorghe Grigurcu în articolul din Acolada: "Ieșirea din proletcultism în anii '60 (...) s-a făcut prin-tr-un ritual morbid necesar; a fost pus pe masă interbelicul mort, a fost bărbierit, spălat, parfumat, încălțat cu pantofi lăcuiți și îmbrăcat cu un costum nou trăsnind a naftalină. S-a purces la îmbălsămare
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/7145_a_8470]
-
parfumat, încălțat cu pantofi lăcuiți și îmbrăcat cu un costum nou trăsnind a naftalină. S-a purces la îmbălsămare și s-a dat drumul la pelerinaj". Destul de plastic, nu-i așa? Dar, se întreabă pe drept cuvânt Gh. Grigurcu, ideologii proletcultismului nu vorbeau la fel despre cultura burgheză decadentă? Un I. Vitner, un N. Moraru, un J. Popper nu vorbeau la fel? Stranii afinități spirituale redescoperite, curioasă reciclare, ciudată retrezire din somnul letargic a proletcultismului! Cenzura în democrație Remarcabil articolul lui
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/7145_a_8470]
-
pe drept cuvânt Gh. Grigurcu, ideologii proletcultismului nu vorbeau la fel despre cultura burgheză decadentă? Un I. Vitner, un N. Moraru, un J. Popper nu vorbeau la fel? Stranii afinități spirituale redescoperite, curioasă reciclare, ciudată retrezire din somnul letargic a proletcultismului! Cenzura în democrație Remarcabil articolul lui Horațiu Pepine ("Votul obligatoriu și istoria posibilă") din numărul pe iulie al Ideilor în dialog. Ar trebui să-l citească toți cei care se declară adepți ai introducerii legale a obligativității prezenței la vot
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/7145_a_8470]
-
Alexandru Vona, cu un volum de versuri, tipărit la Fundațiile Regale, la activ, și-a recuperat capodopera Ferestrele zidite abia după cîteva decenii: „A. E. Baconski și Nina Cassian, aparținînd, cel puțin cronologic, generației, s-au rătăcit în mlaștinile unui proletcultism cras, revenind tîrziu, mai mult sau mai puțin limpezitor, la poezia neîngenunchiată ideologic”. Alexandru Lungu a fost părtaș la acea scurtă, intensă, zbuciumată perioadă literară dintre 1944 și 1947, „răstimpul de beatitudine dintre colții și copitele a două năpaste ce
Răspunsurile poetului Alexandru Lungu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13617_a_14942]