302 matches
-
marginea soartei celor obidiți - lumpenproletariatul lui Bataille - sau pe seama cauzelor economice care provocau sacrificiile umane la azteci, ori ai plăcerea de a-ți terfeli mintea punînd-o în contact cu un autor de mîna a doua. Una peste alta, heterogen și prolix, Bataille a fost suficient de inspirat ca să cînte melodia de succes a epocii postbelice: marxism împănat cu psihanaliză și cu un dampf de ifos suprarealist. Un autor a cărui actualitate nici măcar francezii nu se mai încumetă a o susține.
Autorul fără viitor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7310_a_8635]
-
de veac, Nicolae Manolescu nu ni se pare în nici un caz că ar putea fi taxat drept "un post-călinescian întîrziat ce uzitează fastidios un neoimpresionism critic debusolat, pasabil numai cînd se aplică asupra fondului metafizic al textului literar", care "devine prolix și este nevoit să capoteze în fața mecanismelor textuale ce comandă noile forme de conținut și noile forme de expresie". La fel de nedrept ni se înfățișează a fi polemistul cabrat cu prozatorul Mircea Horia Simionescu, care ar fi reușit "să se cocoațe
Un muschetar by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10514_a_11839]
-
Kierkegaard o va preda Facultății de Teologie din Copenhaga în vara lui 1841. Tema lucrării e una exotică - ce este ironia? -, iar modul în care este ea abordată e unul la fel de exotic. Cînd spun asta, nu mă gîndesc la retorica prolixă a lui Kierkegaard, adică la acea ușurință grafomană cu care danezul își îneca ideile într-un ocean de frazeologie asfixiantă, ci la unghiul de vedere din care danezul, scriind despre ironie, își prezintă, capitol cu capitol, ideile predilecte. Unghiul acesta
Deliciile ironiei by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10049_a_11374]
-
competiții în deplasare. Din această pricină aceste expoziții au fost, în linii mari, eșecuri pe măsură. Organizate pe criterii statistice și cantitative, fără un discurs structurat și fără o viziune integratoare, ele au făcut mai curînd dovada unei realități artistice prolixe, lipsite de vigoare și de coeziune. In acest climat, nu prea încurajator tocmai din pricina precedentelor ratate, o altă filială a UAP, cea din Vâlcea, a deschis de curînd o expoziție similară la București. De data aceasta, însă, atît premisele cît
Artiști plastici vâlceni by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11374_a_12699]
-
de valori? Întrebări fundamentale, la care Eugen Istodor nu răspunde direct. El lasă fiecărui cititor șansa de a-și da singur răspunsurile după ce ascultă confesiunile complete ale celor în cauză. Firește, multe dintre afirmațiile "viețașilor" sînt nerelavante. Altele sînt incoerente, prolixe și plicticoase - cu greu s-ar putea spune că această carte te ține cu sufletul la gură - dar ele oferă cel puțin o revelație interesantă: chiar și cel mai odios criminal a fost odată un copil inocent pe care viața
Breviarul ororilor by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11808_a_13133]
-
autor internațional abia în secolul următor, cînd e (re)descoperit de noua critică. Trebuie, desigur, admis că Moby Dick nu propune deloc o lectură „normală", nicidecum una „ușoară". „Subiectul" romanului poate fi „reconstituit" numai din fragmentele expunerii principale, suficient de prolixe, a naratorului, fragmente „introduse" într-un epic secundar, cum ar veni, al simbolismului copios și al construcției parabolice. Ishmael (vocea narativă) pare, pe de altă parte, destul de suspect (ca individ) el însuși, pentru a prezenta o credibilitate totală în excursul
Balena albă - o experiență mesmerică by Codrin Liviu Cuțitaru () [Corola-journal/Journalistic/6791_a_8116]
-
la Cow and Chicken); de altfel narațiunea însăși capătă pe alocuri un ritm accelerat, de cartoon, dar din dorința de a cuprinde prea multe detalii șocante și mai cu seamă din cauza inflației de aluzii culturale, politice, economice, riscă să devină prolixă. Mult mai interesante mi se par următoarele două povestiri Chinezii papă copii? și Întîlnirea. Prima este un fel de parabolă a supraviețuirii, cu atît mai percutantă cu cît faptele sunt camuflate inițial sub aparența unui joc lingvistic inofensiv. De la explicațiile
Femeile mănîncă bărbați? by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/15672_a_16997]
-
consumat am destupat litere noi să numim áripa îngerului meu anonim a fost apoi o veste de seară amară când Morții înseși i se făcuse să moară - de-atunci stau închis în piatra mea fixă plutind nebulos în ființa-mi prolixă între două porți (în metru popular) stau smerit în poarta Porții și miros mireasma morții - țintirim numai c-o poartă ce se-nchide peste soartă țintirim cu două porți una-n vii și alta-n morți eu pieziș m-am
Poezie by Gheorghe Istrate () [Corola-journal/Imaginative/11429_a_12754]
-
atitudinea oricărui patriot este fapta, nu vorba. În consecință, Ea, Patria, dorește tot mai ardent să fie servită prin fapte dintre cele mai benefice și mai eficiente. Am promis să fiu succint și iată-mă pe punctul de a deveni prolix. În schimb, mi-ar plăcea să cred că epistola aceasta (totuși nu atât de amplă pe cât ar fi putut să fie) va fi parcursă În Întegime Înainte de a mă Înjura și a o distruge. Dumnezeu să vă binecuvânteze pe toți
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
de a-ți putea servi experiment de orice fel, nu e nici marele eveniment anunțat, nici cel mai mare roman din secolul XXI, nu e nici cea mai bună carte a scriitorului cu pricina. O înscriem în categoriile straniu, ciudat, prolix, o așezăm în istoriile literare și așteptăm să vedem ce se va întâmpla. Dar nu e cazul nici să ne inflamăm alături de doritorii de bășcălie, nici să mimăm orgasmul dimpreună cu sufletele prea sensibile la literele frumoase. Mircea Cărtărescu, Orbitor
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2178_a_3503]
-
constituie voiajele prin Europa În compania unor dame distinse și trimiterea de cărți poștale cu catedrale. Nepoata sa Clara s-a căsătorit cu bancherul milionar, Însă mariajul lor n-a durat decît un an. Lista amanților ei e În continuare prolixă, cu toate că scade de la an la an, ca și frumusețea ei. Acum locuiește singură În apartamentul din Plaza Real, de unde iese din ce În ce mai rar. Într-o vreme o vizitam, mai mult fiindcă Bea Îmi amintea de singurătatea și de ghinionul ei decît
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
obișnuit client al localului, se instalase Ardalion Alexandrovici cu o sticlă de vin pe masă, având într-adevăr în mână Indépendance Belge. Îl aștepta pe prinț; de îndată ce-l văzu, lăsă ziarul deoparte și se lansă într-o explicație înflăcărată și prolixă, din care, de altfel, prințul nu înțelesese aproape nimic, pentru că generalul era de-acum binișor afumat. — Zece ruble nu am, îl întrerupse prințul, luați această bancnotă de douăzeci și cinci, schimbați-o și dați-mi restul de cincisprezece, pentru că altminteri rămân lefter
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
sinceritatea și spontaneitatea trăirii. 5. Recitirea compoziției. Oricât de mult travaliu ar fi presupus elaborarea compoziției, după transcriere este absolut obligatorie recitirea acesteia. Revizuiți de această dată textul, cu preocuparea de a sesiza dezacordurile, flexiunile incorecte, neconcordanța timpurilor verbale, construcțiile prolixe, echivocurile sau alte tipuri de abateri de la normele limbii. Nu uitați însă, că în centrul atenției trebuie să se afle și respectarea normelor ortografice și de punctuație. O mare atenție trebuie acordată folosirii corecte a virgulei, prezența ei putând schimba
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
nu prea conștientă de ceea ce avea să urmeze, dar un lucru îi era clar: arabul nu-i va scăpa, cu siguranță. Avea destulă experiență profesionalăƒ în a extrage ceea ce era esențial din ,,coincidentele" bizare, știa să extragă perfect esențialul din prolix și vedea clar că ,,dilemele" erau doar în ea însăși. Părea deja dispusă a-și accepta soarta, dar iarăși îi reveneau în minte vorbele lui: -Primii cinci sunt mai greu!... Nu elimina ideea de nereușită, dar nici nu s-ar
AGENT SECRET, LAURA by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83482_a_84807]
-
pumnii. — Pe ăsta Îl știi? Deschizând la secțiunea despre călătorii, Dora Întoarse ziarul ca să-l văd și eu. „EXPLORAȚI CONTINENTUL SECRET AL SEXELOR - ÎN COPENHAGA!“, Îndemna titlul strident, imprimat cu litere semi-Îngroșate deasupra articolului principal de pe pagina respectivă, un material prolix despre noile zboruri Berlin-Moscova din sezonul de vară. Nu, Într-adevăr, am recunoscut, ăsta mi-a scăpat. Am Început să citesc textul, mai mult din lipsă de subiecte de conversație, decât dintr-o curiozitate de a aprofunda subiectul. Articolul Însă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
despre Comandor În ajunul primei morți. Cele ce mi-ați spus după aceea, răposatul Ricardo, Mario Bonfanti, tu, trezorierul și medicul, mi-au confirmat bănuielile. Iar scrisoarea lăsată de bietul băiat explică totul. Așa cum spunea Ernesto Ponzio: Destinul, care e prolix, Nicicând nu coase fără nod. Moartea bătrânului Sangiácomo și cărțulia acesta care poartă masca anonimatului ne ajută să pătrundem misterul. Dacă nu l-aș ști pe don Anglada, aș bănui că Începuse să vadă limpede. Dovadă că, vorbind de moartea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
o amiază când, ghiftuit până-n gât cu leche asada, am dat cu soiu drepților mai ceva ca ăl de-i regent la turma dă vaci, lu floricica Flora i-a cășunat să se Împrofite dă harababura de iera la paza prolixă și să să-ncurce-n beci. La rugăciune, care-i chiar când Își culcă păpușa, am bunghit-o că-i ardea gleznele dă la mâini ș-avea neștiri și spăimi. D-acu o furgăsea frixoanele, așa c-am rugat-o să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
În loc de prefață, confundând progresiv opera cu un prăpădit și banal roman pornografic scris de Cottone. În concluzie, nu considerăm superfluu scurtul nostru articol de pionierat, care va folosi la situaționarea cercetătorilor. Pe de altă parte, sursele sunt de primă mână; prolixei analize a matahalei, i-am preferat impactul discuției În carne vie cu cumnatul lui Baralt, Gallach y Gasset, care, după nu puține pauze, a deniat să ne Îngăduie intrarea În deja clasica sa odaie de lucru din strada Matheu. Cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
a Început să-i Înterogheze pă toți, până hăt noaptea târziu, da canci. Cu mine a parolat o vreme și, fără să-mi sufle vrunu, am răspuns la toate Întrebările. N-a rămas cameră necăutată. A mea a controlat-o prolix, care-a umplut-o dă chiștoace și scrum. Numa morcovu ăla dă Poyarré, care cine știe ce pile are, și - pă bune - alde Grandvilliers n-a fostără deranjați. N-a luat-o la Întrebări nici pă Clementine, care dase pă față furtișagu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
Văzându-i cenușa, poate că aș reuși să accept ceea ce s-a întâmplat". Comparați acest scurt și deosebit de intens pasaj, în care metaforizarea este implicită, cu cel din Ciocoii vechi și noi, în care arhivarul descrie cât se poate de prolix (practic, funcționăresc) iubirea exemplară și vidată de tușe freudiene dintre banul C... (desemnat anterior, printr-o delicioasă sintagmă redundantă, drept "venerabilul bătrân") și odrasla acestuia, Maria: "se apropie de bătrân și depuse pe mâna lui un sărut inocent și plin
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
viața. Citind azi această apreciere stăm pe gânduri. Drumul spre ocean e o carte greu de citit acum, din pricina prejudecăților literare fundamentale care stau la baza ei, dintre care cea mai iritantă este maniheismul, iar Pădurea Rusă e un roman prolix în care zace o btnă istorie de o sută de pagini, dar pe care autorul a înecat-o și compromis-o prin soluții șablon, începuturile lui sânt însă strălucite, romanul Soți și Hoțul (pe care am bănuiala că autorul l-
Imposibila întoarcere by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295610_a_296939]
-
dacă autorul ei ar mai fi avut timp să-și revadă liniștit opera (și ar fi putut avea, fiindcă scrisul l-a ucis prea de timpuriu, la cincizeci de ani). Adesea Balzac e prea grăbit, și, curios lucru, atunci e prolix, e prea vorbăreț 246 (Peau de chagrin, César Birotteau, Les employés), alteori e neconvingător mistic (Ursule Mirouet), alteori excesiv în descrierea unei femei virtuoase, devenind criptic (Le lys dans la vallée). Curând însă urcăm foarte sus: Père Goriot, Eugénie Grandet
Imposibila întoarcere by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295610_a_296939]
-
analogie cu „suprarealist“). Romanul, intitulat excentric Așadar, omul pneumatic, a apărut nu demult la Crigarux din Piatra Neamț. Doi scriitori relativ cunoscuți, poetul Adrian Alui Gheorghe și criticul literar Cristian Livescu, se mobilizează să acrediteze în conștiința publicului această construcție epico-lirică prolixă și greoaie, cu pretenții de originalitate. Adrian Alui Gheorghe pretinde că „Bică N. Căciuleanu prinde, cu grație, fluturi“. Poate că prinde fluturi, la propriu, în weekenduri, când iese la iarbă verde, dar în literatură nu prinde nimic, nici măcar musculițe. Cât
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
canonică, cu o incantație sugerând nesfârșirea“. Pe Dumitru D. Palade, autorul unui volum de versuri artificioase, Atât cât se poate, îl consideră „un cerebral care cerne totul prin sita melancolicului“ și „își taie singur cărări noi“. Un roman bombastic și prolix de Marian Constandache, Guvernatorul giruietelor de ceară, i se înfățișează ca o sinteză ‹ de „literatură, teorie literară, sociologie, filozofie punctuală și exemplară, lingvistică generală, dialectologie, semantică, gramatică, teologie, morală, psihologie, psihanaliză, sexologie, comic și satiră, politică, germanistică, turism“ etc. etc.
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
poezie și de teatru. Seamănă mai mult cu un almanah decât cu un roman. Dar asta n-ar fi atât de grav, fiindcă, oricum, nimeni nu mai are, azi, prejudecata genurilor. Mult mai greu de acceptat este caracterul improvizat și prolix al fiecărui text în parte. Un almanah are cel puțin o calitate: este atrăgător. Cartea lui Dumitru Radu Popescu este plictisitoare de la prima până la ultima pagină. Autorul face o satiră greoaie a vremurilor în care trăim. El începe prin a
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]