1,257 matches
-
în cînd de pasaje descriptive, secvențe epistolare și memorialistice, pagini de jurnal. Bruno de Cessole a fixat complexul edificiu narativ al romanului în schelăria foarte fină a unui "thriller", ale cărui componente se deslușesc clar abia spre sfîrșitul cărții, deși prologul, ca și secvența primei întîlniri a lui Philippe cu Stauff în Grădina Luxembourg le anticipează. Ca și "modelul" său, mizantropul Stauff face apologia sinuciderii. El divaghează savant sau dă o întorsătură anecdotică istoriei ideilor și a filozofiei, se confesează cu
„Ora închiderii în grădinile Apusului“ by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/7631_a_8956]
-
Organizatorul Turului Franței ASO (Amaury Sport Organisation) ar fi difuzat, luni, din greșeală, pe site-ul oficial al Marii Bucle parcursul pentru 2012, cu prologul la Liege, în Belgia, la 30 iunie, conform mai multe site-uri specializate. Pagina nu mai este accesibilă, dar jurnalistul olandezul Stephan van der Zwan a prezentat capturi de pe ecran pe www.Wielerland.nl, un site care a dezvăluit informația
Traseul Turului Franţei din 2012, dezvăluit din greşeală () [Corola-journal/Journalistic/76492_a_77817]
-
atît prin tehnici și materiale, deși, în anumite cazuri, și în felul acesta, cît prin poziția morală, prin iconografie și prin aspirațiile estetice și doctrinare, ultimele mai degrabă implicite. Această categorie era reprezentată de gruparea din jurul lui Paul Gherasim, grupul Prolog în primul rînd, dar și de mișcarea mai amplă, de natură spiritualistă, alcătuită preponderent din artiștii care au debutat în deceniul șapte. Exista vag și un al patrulea segment, dar unul difuz și cu puține șanse de coagulare din pricina suspiciunii
Cincizeci de ani de artă contemporană by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/7652_a_8977]
-
la urcușuri pe Golgota și la răstigniri. În aceste condiții, cel care și-a propus declarat salubrizarea acestei zone de aluviunile subculturii, de vulgaritățile oportuniste și dencontinentele gesticulații sterile, a fost pictorul Sorin Dumitrescu. Pe fondul și în prelungirea grupului Prolog, el a înființat Fundația Anastasia, în al cărei program se regăsește explicit ideea reconcilierii culturii cu spațiul cultic. În galeriile Catacomba, unde s-a promovat cel mai coerent proiect din ultimii zece ani, arta religioasă și spiritualistă, în sens larg
Cincizeci de ani de artă contemporană by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/7652_a_8977]
-
care defineau contextul social-politic, cultural și personal în care au apărut prozele din Mots ŕ Mots. Deschizând volumul, fiecare cititor va găsi o mult mai mare bogăție de repere personale de lectură. Primul și ultimul text constituie un fel de prolog și de epilog, dar nu în mod explicit. Primul narator este scribul însărcinat cu caligrafierea decretelor. Textul este intens autobiografic. Scribul "înghițea decrete într-o veselie": societatea își disciplina "chiriașii". Recunoaștem acum etape din practica totalitară de la noi - "reducerea la
O carte nedreptățită by Astrid CAMBOSE () [Corola-journal/Journalistic/7227_a_8552]
-
fără relief, o lume din care au dispărut ultimul copac și ultimul munte. Dacă bucata finală ar fi avut un titlu, s-ar fi putut numi Moartea cuvintelor. Epilog în arhivă. Vocea naratorului este foarte asemănătoare cu a scribului din prolog. Relatarea conturează harta lingvistică tot mai săracă a unui ținut în care cei ce mureau luau cu ei pentru totdeauna cuvintele îndrăgite sau pe cele temute, cuvintele cu care aveau o relație specială. Dar nu se întâmplă oare așa și
O carte nedreptățită by Astrid CAMBOSE () [Corola-journal/Journalistic/7227_a_8552]
-
de ce cântau într-un asemnea extaz, acolo, în bisericile lor? N-o să înțeleg niciodată. Zău, niciodată." Opțiunea devine și mai limpede când conjugăm această încheiere cu o pagină din La apa Vavilonului unde se face trimitere la un vers din Prologul copacilor, scris în 1952: "Exilul, cu ireversibilitatea lui, ne păta trecerea iar timpul, ca într-un poem de Virgil Ierunca, punea Ťniciodată pe lucruriť." Cărui gen, mă întrebam, îi aparțin aceste proze și autoarea lor? Textele reunite sub titlul Cuvântul
O carte nedreptățită by Astrid CAMBOSE () [Corola-journal/Journalistic/7227_a_8552]
-
le poartă. În obsesii, în bucurii, în tristeți immense. Și totul se întoarce la cuvînt, la sensuri la care nu te-ai fi gîndit, îmbogățindu-ți universul. Cuvîntul este acela care pune la cale exercițiile lui care preced, ca un prolog magic, orice act de creație. Ca în iubire, jocul acesta dezinhibă, descătușează, eliberează, surprinde. Cele trei luni pe care le-am stat la Craiova în anul 1994 pentru repetițiile la "Danaidele" m-au transformat nu doar într-un martor la
La început a fost cuvântul by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/7252_a_8577]
-
privit și am numit, în gînd, amintirile care ne leagă. I-am numit pe prietenii care ne unesc. Ce om norocos sînt!... La întoarcere, forțînd parcă realitatea, mi-am șoptit: dar dacă seara din Oranjerie nu a fost decît un Prolog și, după asta, va urma la București Premiul Opera Omnia acordat de Fundația Anonimul?... Victor Rebengiuc era unul dintre finaliști. Cînd scriu aceste rînduri, Victor Rebengiuc este Marele Cîștigător al unuia dintre cele mai serioase și generoase premii din România
Farmecul cetății by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/5990_a_7315]
-
Nicolae Manolescu În „Prologul" la Adevărul minciunilor, Mario Vargas Llosa amintește de interzicerea de către Sfântul Oficiu în coloniile hispano-americane a circulației romanelor pe motivul că sunt vătămătoare pentru spiritul indienilor. „într-adevăr, scrie Llosa, romanele mint, nici nu pot face altceva, dar acesta nu
La ce folosește literatura by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/6010_a_7335]
-
Prolog O stâncă pe malul Mării Mediterane. Un ciot de pământ înconjurat de domenii feudale aflate în permanent război și lovit, deseori cu putere, de valurile învolburate. Un loc cu vegetație aproape inexistentă, teren abrupt, oameni puțini... Articol scris de de
Monaco - o viziune devenită realitate () [Corola-journal/Journalistic/60183_a_61508]
-
inclusiv mântuirea omului. Aș avea foarte multe de spus despre Eminescu. Aș putea să vorbesc o oră întreagă numai despre teologia din Luceafărul, despre personajul Hyperion, și să vă demonstrez că acest personaj este inspirat din Evanghelia după Ioan, din prologul Evangheliei după Ioan: „La început era cuvântul." Hyperion este logosul. Luați poemul, mai citiți o dată și vedeți că este personaj necreat, că este fiul Tatălui, pe care îl numește „Părinte", că el a participat, așa cum vă spuneam, logosul a participat
ÎPS Bartolomeu Anania, Mitropolitul Clujului, Albei, Crișanei și Maramureșului: „Va trebui să ne reîntoarcem neapărat la principiile moralei creștine” by Ilie Rad () [Corola-journal/Journalistic/6016_a_7341]
-
Nürnberg, la Bienala Constructivistă din 1969, C. Flondor a uimit prin suplețea demersului intelectual, atare achiziții conceptuale i-au intrat în ciclul intrinsec al unui metabolism creator apt să integreze amplu contrariile. Investindu-se, încă din 1985, printre fondatorii grupării Prolog și ilustrînd atracția miracolelor simple, de felul florii de măr, el nu le izolează într-o poetică franciscan ingenuă, pe care s-o opună sintezelor elaborate. Intr-o discuție între membrii grupului, figurînd în paginile volumului Studiu 3, îngrijit chiar
CONSTANTIN FLONDOR - T r i p t i c by Dan Hăulică () [Corola-journal/Journalistic/6030_a_7355]
-
măr, el nu le izolează într-o poetică franciscan ingenuă, pe care s-o opună sintezelor elaborate. Intr-o discuție între membrii grupului, figurînd în paginile volumului Studiu 3, îngrijit chiar de Flondor, el nu se sfiiește să facă din Prolog nu o aventură cronologic limitată, ci o categorie epistemologic activă, de-a lungul istoriei artei. Despre impresioniști și curajul prospețimii care le-a fost propriu, despre fabuloase studii după natura vegetală, ale lui Mondrian și Leonardo, el se rostește astfel
CONSTANTIN FLONDOR - T r i p t i c by Dan Hăulică () [Corola-journal/Journalistic/6030_a_7355]
-
categorie epistemologic activă, de-a lungul istoriei artei. Despre impresioniști și curajul prospețimii care le-a fost propriu, despre fabuloase studii după natura vegetală, ale lui Mondrian și Leonardo, el se rostește astfel, cu o revendicativă solidaritate: „Și ei sunt Prolog". Cînd Tarkovski, la care Flondor s-a referit proiectîndu-și pelicula despre Bucovina, a trecut de la himericul mai disparat din Nostalghia la ultima întruchipare a creativității sale, aceea testamentar expusă în Jertfa - ofrandă în absolut, peste categorii stilistice și peste însăși
CONSTANTIN FLONDOR - T r i p t i c by Dan Hăulică () [Corola-journal/Journalistic/6030_a_7355]
-
multiplu conjugate. Și asta se vede în tot ceea ce este sensibilitate pentru zămislire în pictura din ultimii zece ani ai lui Flondor, sensibilitatea pentru ceea ce e fragil, ramura de măr, bunăoară, care îl reunește pe Flondor întregii atitudini a grupului Prolog. Aplicându-se acestei exiguități, a fragmentului din natură, Flondor o face însă cu un sentiment invincibil al totalității. Pictura noastră a fost nu o dată magnifică în reușitele ei ca intensitate, gândiți-vă la Luchian, la atâția mari pictori, dar era
CONSTANTIN FLONDOR - T r i p t i c by Dan Hăulică () [Corola-journal/Journalistic/6030_a_7355]
-
invincibil al totalității. Pictura noastră a fost nu o dată magnifică în reușitele ei ca intensitate, gândiți-vă la Luchian, la atâția mari pictori, dar era o pictură, dacă vreți, a fragmentului de natură. Paradoxul este că în această grupare a Prologului, pe care Flondor a onorat-o printre primii, ca unul dintre fondatori, fragmentul oricât de neînsemnat, oricât de anodin, cu o modestie declarată, se voiește totdeuna un fragment din totalitatea zămislirii dumnezeiești a tot ceea ce ne depășește, într-un plan
CONSTANTIN FLONDOR - T r i p t i c by Dan Hăulică () [Corola-journal/Journalistic/6030_a_7355]
-
fel de rebeliune, el este mai mult decât un exponent într-un grup. Niciodată, chiar în disciplina constrângătoare din grupul Sigma, el nu putea fi redus la unul dintre elementele unei triade, cu atât mai mult în grupul care e Prolog, care e mai lax ca relații. Cred că nu trebuie să-l înțelegem ca un element de valoare exponențială - el este o personalitate întreagă, de o rotundă complexitate, și în felul acesta îndrăznesc să-l îndemn la un orgoliu nu
CONSTANTIN FLONDOR - T r i p t i c by Dan Hăulică () [Corola-journal/Journalistic/6030_a_7355]
-
actuală romanul nu mi s-a mai părut atât de rău. Firesc e povestea complicată a unei enclave de petroliști din regiunea Ața-Brateș. Trăind exclusiv între sonde și barăci, protagoniștilor le rămâne totuși timp pentru îndelungi investigații interioare. (De altfel, Prologul, care ocupă aproape jumătate din cele trei sute de pagini ale cărții, conține jurnalul unei tinere inginere, Iunia Poenaru, ajunsă prin repartiție în mizeria calmă de acolo.) Locuitori ai acestei provincii miniaturale, ei se comportă întocmai ca niște provinciali. Iubesc, se
Dallas by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6044_a_7369]
-
pe care îl prindeam fumând sau ziceam și eu că, uite, la beci n-ați făcut curățenie, ei se jimbau la mine." (pp. 34-35) Cam toată critica a căzut de acord că între cele două secțiuni ale romanului (adică între Prolog și Epilog) există evidente discrepanțe valorice. Cea dintâi e aproape impecabil scrisă, cea de-a doua se pretează la o serie de meandre, inclusiv stilistice, nu toate justificate epic. Sentința mi se pare, în principiu, corectă. Jurnalul Iuniei e mult
Dallas by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6044_a_7369]
-
fost curioasă ce vor să spună și, să mori de râs, nu alta, a găsit că înseamnă șosea sau cam așa ceva, știam? - ce să știu? - că înseamnă șosea - nu, cred că nu." (pp. 45-46) Și mai e ceva: în același Prolog se află infiltrată o mărturisire de taină a lui Petru Cimpoeșu însuși, un fel de Iunia Poenaru c'est moi. Numele fetei nu e ales întâmplător. Abia sosită în fundul acela de Moldovă, ea se prezintă cu exces de scrupul ortoepic
Dallas by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6044_a_7369]
-
petrolist. Nici cât de departe merge această simpatie. Iar faptul că, în finalul romanului, Iunia se va sinucide în mod cu totul inexplicabil e un indiciu în plus al intimității corespondențelor între autor și (până la un punct) narator. Cum spuneam, Prologul e mai spectaculos, Epilogul mai romanesc. Și, oricât de ciudat ar părea, forța de mai târziu a romancierului Petru Cimpoeșu, din Epilog vine. Antrenamentul pentru Simion liftnicul sau pentru Christina domestica aici și l-a făcut. Cu toate neajunsurile ei
Dallas by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6044_a_7369]
-
Pe muchie de cuțit, fie prin Câtpe-aci. A fost un bestseller inclus și de critică printre cele mai bune cărți ale anului. Căldura cu care a fost primită se explică prin popularitatea autorului care, precum spune el însuși chiar din prolog, a ajuns să fie „celebrat pentru că a celebrat viețile cele mai puțin celebrate" și pentru că „a dat o voce chipului mulțimii". Opera lui de-o viață a fost istoria orală a societății contemporane, pe care a completat-o zi de
De vorbă cu oamenii fără nume by Felicia Antip () [Corola-journal/Journalistic/6190_a_7515]
-
intrate în posesia poveștilor de viață ale mai multor greci emigrați. Sub denumirea de „Slujitoare ale muzei Clio”, autoarele se concentrează în cele din urmă asupra a ceea ce ar putea fi un grec, ajungînd la o definție citată în cuprinsul prologului: „fiecare grec este o complicație a specificului național. Nu ne însuflețește vreo mare idee ci o mică speranță: aceea ca excepția să confirme regula. Orice altceva ar fi o catastrofă de felul celor multe de care în acest scurt și
Ultimul grec by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/4845_a_6170]
-
de soția sa suedeză, Agneta, dar avînd-o alături pe micuța sa fiică, Ianoula, de doar zece luni. Cine crede că prefața romanului ar fi o cheie de lectură, un fir al Ariadnei în labirintul întîmplărilor și forfota personajelor, se înșeală. Prologul este mai degrabă o uvertură, comparabilă cu libretul pe care crește opera. De altfel, cititorul este indirect avertizat asupra „refracțiilor” identitare în prisma exilului. Iannis Giorgiadis crede că un om este format din alți oameni, meditează empiric asupra stărilor apei
Ultimul grec by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/4845_a_6170]