308 matches
-
în minunata cupolă a catedralei din Parma, Urcarea la cer a Fecioarei Maria (1526-1528). Și pe unde, unde stele de argint mărite-apar,/ Firmamenbtul din oglindă își restrânge-n cerc ovalul./ Calea Robilor lactee ninge cu lumină valul,/ Legănată de legende, promoroacă de cleștar 967. Explorarea cerului, al acestui paravan aparent opac în timpul zilei, e datoria sufletului încoronat de spirit, e poarta la care cheia purtată la piept se potrivește. Eu ca o pulbere de aur m-am ridicat ușor sub lună
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
aducem o cantitate mai mare, noi, cei mai tineri, am hotărât să mergem la pădure. Nicu Mazăre confecționase o sanie de lemn de salcâm cu care transportam diferite lucruri. Participam mai mult pentru plăcerea drumului și a pădurii împodobite de promoroacă scânteietoare. Am făcut două sau trei călătorii cu săniuța, capabilă să suporte un metru cub de lemne de fag; o târam la deal și ne purta la vale. Cu Valeriu Gafencu, Ion Ianolide, Marin Naidim, Nicu Mazăre, Delu Bălan, Iordache
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
recoltat stuf. Aveam normă, și dacă nu făceai norma erai bătut. Brigadierul trebuia să spună dacă e bine sau nu... Care era norma impusă? 20 de snopi... cu circumferința de un metru, de persoană. Dar în ce condiții? Stuful avea promoroacă pe el, aia cădea pe tine și te udai. Când stăteai... îngheța. Jos erau cioatele care rămâneau după tăiere și care-ți forfecau picioarele, și mai erau și locuri cu smârcuri, unde gheața se spărgea și intrai în apă. Am
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
a dat de veste, el Că dorită primăvară A venit la noi în țară Cu căldură și cu soare Pentru fiecare floare. Dialog de primăvară de Elenă Mircescu „Sunt copilul primăverii, eu vin primul prin zăpadă, chiar prin ger și promoroaca; Nici de viscol nu mă tem!” se fălea un ghiocel în discuția aprinsă ce-o avea c-un brebenel. „Sunt copilul primăverii, vin cu primele miresme port și nume de fetica!” suspina brândușa mică. De la mine-și ia culoarea marea
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
Ne-mbrăcăm în haină de eternitate Ca prin must să coborâm în mit. Roua toată înflorind pocale Picură stropi grei de adevăr stelar Un ecou ne-adună-n lunga-i cale Și ne-mbie cu aromă de Cotnar. Bobul copt mustind de promoroacă Vara jertfă-i lasă-n lacrimă de zi Lujerul să-l țină să se coacă Și-n butoi să-l pună pentru-a adormi. Somnu-nchis în vine-ntr-un butoi Să-i păzească drumul spre-mplinire Când pe mese-n
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
lasă peste pământ. Semn că iarna este foarte aproape. Norii fug goniți de vânturile înălțimilor. Pădurea are în răstimpuri înfiorări întunecoase și tace melancolică. Ea este o orgă strălucitoare din care vântul cântă o melodie tristă. Cu un văl de promoroacă, iarna a sosit și totul în jur este albit de mantia ei argintie. Pădurea cea de odinioară este îmbrăcată toată în alb. Eliza Chelaru AMURG DE TOAMNĂ S-a dus soarele, nu se mai vede nimic, doar o umbră roșiatică
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
rămâne rece și distant față de căldura oferită („e ziuă și ce întuneric”, „potop e-napoi și nainte”). O stare de teamă și angoasă se accentuează în momentul în care natura înghețată dorește parcă să ajungă la el: „Și-a prins promoroacă și clanța”, stare care apare în ciuda unei chemări surde: „Și ningă... zăpada ne ngroape”. Iubita devine mai mult o iluzie, o aspirație, un spațiu securizant la care cu toate eforturile nu poate ajunge, căci el a adus cu sine vijelia
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
cheamă pe tine, puțin.// O tristă poemă de foi/ îmi spune-o poveste de noi.../ Adio, pustiu, și fior./ Va fi poate odată, amor”)17), sau o dorință („Fereastra e-o poemă de plumb, și de scîntei.../ O zi de promoroacă în cameră pătrunde.../ Sirenele de muncă vibrează, plîngător;/ Orașul e-un ghețar de fum, de clopoței,/ Și de fior.../- Unde... unde?!”)18) Fiorul ca promisiune de dragoste. Despre iubire Ibrăileanu avea dreptate: „cel dintîi sentiment, pe care trebuie să-l
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
avea unde te duce e resimțită și mai dramatic în țările mici și în orașele mici. „Nimeni nu mă caută, n-am nici un prieten pe aproape, mi-a murit și calul [cel din amintirile din război - n. m.]. ...A prins promoroacă și clampa...” (I. D. Sîrbu, „Scrisoare către Lisbeth, Edmund, Ramon”, în Traversarea cortinei, Editura de Vest, 1994, p. 243). Editorii, Virgil Nemoianu și Marius Ghica, nu atrag în nici un fel, grafic, atenția că ultima propoziție e un citat, cum o fac
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
în Traversarea cortinei, Editura de Vest, 1994, p. 243). Editorii, Virgil Nemoianu și Marius Ghica, nu atrag în nici un fel, grafic, atenția că ultima propoziție e un citat, cum o fac pentru alte expresii împrumutate de autor. De ce? „A prins promoroacă și clampa” nu sună a vers și nici a vorbă celebră. Propoziția pare foarte potrivită în contextul descrierii. Exemplul, unul dintre multele ce se pot da, arată cît de firesc este Bacovia în tot ce spune. Asemănător în limbaj cu
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
taie holda cruntă a picioarelor cailor turcești. Cu cât ținea mai mult frământarea, cu atât se făcea mai strașnic în desișul zăpăcit al dușmanilor” . Dus de val se lasă și colonelul Gh. Romanescu: „Ziua bătăliei: 10 ianuarie 1475. Ceață groasă. Promoroacă. Se aude, la început înfundat, apoi tot mai apropiat, tropotul greu al cavaleriei turcești (pământul era dezghețat, caii se înfundau în noroi, nici vorbă nu putea fi de tropot de cai! - n.a.),ămai întâi o cavalcadă: avangarda spahiilorăZborul năpraznic al
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
dând, nu ți se istovesc comorile." (Ioan Slavici, Spaima zmeilor) Propoziția subordonată circumstanțială consecutivă Transcrieți, din textele de mai jos, propozițiile subordonate circumstanțiale consecutive și precizați termenii lor regenți: (a) "Toți erau cu părul, cu barba și mustețile pline de promoroacă, de nu-i cunoșteai, oameni sunt, draci sunt, ori alte arătări. Și așa tremurau de tare, de le dârdâiau dinții în gură. Iară mai ales pe Gerilă parcă-l zghihuiau toți dracii; pozne făcea cu buzișoarele sale, încât s-a
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
afară. Își aplecă capul, privind desenele ciudate formate în ceașca de cafea, încerca, distrat, să le descifreze mesajul. Parcă vedea ceva și totuși nu. Insistă luând-o de la capăt: un desen semăna cu un copac înflorit sau unul plin de promoroacă, altul părea a fi un om cu fața întunecată, lângă el o femeie cu ochi mari și buze cărnoase. Figurile se roteau în jurul copacului dansând. Deodată țâșni în aer o muzică exaltată pe clape de pian, saxofon, trompetă. Ridicându-și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
care este spulberată și troienită însă de viscolele violente, determinate de vânturi de NNV, a căror viteză depășește 20 m/s. Fenomenele hidrometeorologice care se produc frecvent în afară de precipitațiile sub formă de ploaie și zăpadă sunt:lapovița,măzărichea, chiciura (promoroaca), poleiul, grindina, roua și bruma. Numărul mediu al zilelor cu lapoviță este de 7,2 zile anual, producându-se în intervalul octombrie - aprilie, cu efecte dăunătoare asupra culturilor de toamnă sau asupra pomilor înfloriți. Măzărichea este un fenomen foarte rar
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
Pe netedele dale mult timp am rătăcit,/ De noi răsfrîngeri dornic, dar nici o oglindire/ În sloiuri, în poleiuri, în scuti n-a întregit/ Răzlețul gest, cu gestul cel așteptat. Cuvîntul,/ Abia rostit, se frînse în aerul tăios:/ Un strai de promoroacă i-a fost întreg mormîntul!/ - Și niciodată șoaptă ori sunet unduios,/ Sfielnic zvon ori hohot rătăcitor, din via,/ Multipla fremătare n-a străbătut prin zid./ Doar, rareori, cînd vîntul își despletea urgia,/ Un nou ciorchin de ghețuri, înzilizit, rigid,/ El
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
mama fierbea o oală mare cu grăunțe de porumb, erau boabe naturale, bune la gust după ce se muiau, nu apăruseră Încă semințele sovietice productive. Ne umflau burta, ne săturau. Și deodată, prin viscol, apare În prag, transpirat și acoperit de promoroacă, directorul coordonator al comunei. Acest Învățător era un munte de om, ceilalți spuneau că fusese un elev mediocru În Școala Normală, autoritar și atașat regimului. Nu rău la suflet, ci doar opac și balizat de poncife. Vădit impresionat de mizeria
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
și desțeleniri În chiar carnea sufletului aflu: ,,Nervi subțiri prin seve-ncete Rumenesc un fruct sedus Carne cu miros de fete Tremurând cu față-n sus” * * * ,,Bat clopotele-n deal, monahii toaca Se tânguie pădurea costeliva S-a petrecut celesta promoroaca Luați va rog oleacă de coliva Albastrul e o stea miriapodă În zorii zilei clatină ușor Un vânt de echinocțiu junior La mine În Copou pe Ghica Vodă” Plusat că o stea ce-ți mănâncă direct din palme mă apropii
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
seama că, timpul nu stă pe loc, ne apucă seara împreună. Ce frumoase erau acele momente! Înfofoliți în cojoace, nu simțeam de loc gerul. Înotam prin troian, aveam obrajii roșii ca sfecla, nasurile înghețate și genele prinse în ciorchini de promoroacă. Făceam pe boierii la vale și pe caii la urcat coasta. Ce mai chiote, ce mai veselie! Răsunau până departe ecourile strigătelor noastre. Dar, cel mai frumos era la Iordan, la Sfânta Sărbătoare a Botezului Mântuitorului. Preotul Arcadie Repta ieșea
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
cerne Prin sprincene Și te-aș frământa-n inele Și te-aș da inimii mele. Inima mi te-ar mânca, Inima s-ar sătura Dorul mi l-aș stâmpăra. 12 dechemvrie [CARA-OMER vânătoare] La Cara-Omer, în Dobrogea, zi umedă, cu promoroacă în pădure. Extrem de rar se poate întâmpla ca, într-o zi de vânătoare cu hăitași, să nu-ți vie la pușcă nimic. Din douăzeci și mai bine de bătăi, la nici una n-am avut prilejul să trag un foc de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
invidioasă pe privighetoare; dar trăiește mai mult. * Deși nu a pierdut nimic, porcul caută într-una ceva. * Lumina îi ajută pe cei ce vor să vadă. * Pasările călătoare nu sunt emigranți politici. * Negura e o ceață care seamănă cu pâcla. * Promoroaca e o brumă care se mai numește chiciură. * Cu colbul te poți îneca; cu praful te poți vindeca; cu pulberea te poți împușca. * Otava e o iarbă născuta a doua oară. * De-atâta ploaie s-au înglodat și noroaiele. * I
Comprimate pentru sănătatea minţii recuperate, recondiţionate, refolosite by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/714_a_1242]
-
dragoste de generațiile de copii și de către părinții lor. Lecția Mijloc de iarnă. Spre amiază gerul s-a mai muiat. Soarele, în scurtul său drum astral își arată timid chipul palid prin ceața lăptoasă și printre ramurile copacilor încărcate cu promoroacă, alcătuind un tablou hibernal a cărui frumusețe nu o întrece nici cel mai iscusit artist. Dumitru Dascălu și-a isprăvit orele și, rămas singur în cancelarie, privește pe geam urmărindu-și gândurile care îl asaltează tot mai mult în ultima
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
de grozavă! La sfârșitul lui ianuarie 1943 sunt trimis în concediu. În situația de război, concediile ostașilor se dădeau din șase în șase luni, rotația funcționa ca regulă generală. Ajung la Buzău pe o vreme de seară, cu ger și promoroacă geroasă... În casa socrului meu, cu negrăită bucurie de mamă, cu o lumină deosebită în ochii albaștri de cicoare, soția îmi prezintă ca dar fata aceea mare și frumoasă! În lumina aproape chioară a unui bec, „cu umbre prin colțuri
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
mai ales pentru că terminasem caietul anterior Într-o mizerie totală), gravam cu infinită grijă cuvântul Dictée, În timp ce Mademoiselle cotrobăia prin colecția ei de teste de ortografie după un pasaj solid, dificil. 5 Între timp decorul se schimbă. Copacul plin de promoroacă și uriașul troian de zăpadă cu gaura lui gălbuie fuseseră curățate de un servitor tăcut. După-amiaza de vară este Însuflețită de nori repezi care Înfruntă albastrul cerului. Pe cărările grădinii se mișcă umbre cu ochi. Brusc, lecția ia sfârșit și
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
o locomotivă ce tot creștea, Într-un punct Îndepărtat, unde numeroasele șine se uneau Între dosurile goale ale caselor. În zilele friguroase era Îmbrăcat cu o blăniță de miel, cu o șapcă similară, ambele maronii, cu pete cenușii ca de promoroacă și acestea, Împreună cu mănușile cu un deget și cu fervoarea credinței lui Îl Încălzeau și Îți țineau și ție de cald, de vreme ce tot ce aveai de făcut ca să nu-ți Înghețe degetele delicate era să ții una din mânuțele lui
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
Avea tata și pasiunea vânatului. Avea o armă de vânătoare cu o singură țeavă, calibrul 14 sau 16. N-am mâncat prea mulți iepuri vânați de tătica. În nopțile de iarnă se ducea „la pândă”. Venea înghețat și plin de promoroacă și ne povestea vedenii fantastice cu vulpi cu cozi lungi și frumoase, cu lupi a căror ochi luminau în nopțile cu lună ca niște lumânări, cu iepurași care alunecau pe zăpadă ca târtanii Bărăganului duși de vânt. Tata era foarte
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]