106,097 matches
-
desen. Îi și mărturisesc după ce mă-ntreabă de ce-o... analizez așa. Acceptă să vină la atelier, nu înainte însă de a-și arăta mirarea: Cum, se mai pictează după model?; pictura nouă trăiește doar din propriile-i seve, nu? Pronunță seve cum ar pronunța osînze. Își mai joacă, o secundă, inocența: Și ce trebuie să fac, dacă vin? Cum ce trebuie? vii (după fiecare detaliu ea spune așa, adică înțelege totul), te dezbraci (ea spune așa), te întinzi pe podium
Însemnări by Val Gheorghiu () [Corola-journal/Imaginative/13422_a_14747]
-
după ce mă-ntreabă de ce-o... analizez așa. Acceptă să vină la atelier, nu înainte însă de a-și arăta mirarea: Cum, se mai pictează după model?; pictura nouă trăiește doar din propriile-i seve, nu? Pronunță seve cum ar pronunța osînze. Își mai joacă, o secundă, inocența: Și ce trebuie să fac, dacă vin? Cum ce trebuie? vii (după fiecare detaliu ea spune așa, adică înțelege totul), te dezbraci (ea spune așa), te întinzi pe podium (așa), și atît. Rămîne
Însemnări by Val Gheorghiu () [Corola-journal/Imaginative/13422_a_14747]
-
afirmat de către unii denigratori, ca Henri Barbusse și alții. După vizita prelungită în U. R. S. S., dezamăgit și detestând comunismul, nu înseamnă că Istrati a devenit automat fascist, idee vehiculată intens în viitor de politica oficială a Cominformului. El se pronunța categoric, în 1935, împotriva ambelor totalitarisme, într-un spirit vizionar: „Omenirea merge spre o suferință din ce în ce mai crâncenă, fie că va domina comunismul, fie că va domina fascismul, căci atât un regim, cât și celălalt, nu va consimți să hrănească (amara
Studii despre clasici by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/13216_a_14541]
-
Eu nu v-am comunicat nimic în legătură cu venirea în vacanță, deoarece pînă în ultimul moment au circulat tot soiul de versiuni și pe buzele tuturor stăruiau invariabil întrebările: „Se dă?...”, „Nu se dă?...” (cuvîntul „vacanță” - subînțeles fiind - nu mai era pronunțat). Profitînd de această stare de spirit, într-o bună zi am decupat din Scînteia de anul trecut anunțul referitor la vacanța de iarnă și l-am fixat pe afișierul din holul facultății. Rezultatul a fost că timp de vreo 10
Din roase plicuri by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/13166_a_14491]
-
de departe superioară celeilalte (care prin unele aspecte, te făcea să te gândești la un exercițiu), este vie și mai ales tensionată, ori tensiunea este însăși substanța unei drame. Așa cum este, este jucabilă? Recunosc că-mi este imposibil să mă pronunț. Când citesc o piesă, o simt și o înțeleg în general, dar nu o văd niciodată. Este evident că asta comportă un surplus de patetic și de teatru în teatru - dublă dificultate care pretinde profunzime și acrobație din partea actorului. Jucabilă
O scrisoare inedită de la Emil Cioran by Simona Cioculescu () [Corola-journal/Imaginative/13793_a_15118]
-
urmă vocea care vorbește nu poate fi neutră și indiferentă. Lumea este crâncenă, spune acea voce. Oamenii, chiar și cei mai apropiați, îți pot face mult rău. Nimeni nu te poate scăpa de nebunie sau de moarte. Nimeni, niciodată, nu pronunță asemenea cuvinte în povestiri, preocuparea de căpătâi a tânărului scriitor fiind aceea de a nu se implica în text. Tocmai atunci când scriitorul își propune să demonstreze ceva, valoarea literară scade dramatic. Într-una din povestirile neselectate pentru „Întâlnirea din Pământuri
Marin Preda: întîlnirea cu literatura by George Geacăr () [Corola-journal/Imaginative/13823_a_15148]
-
singura generație liberă, «disponibilă» [...] nu va avea timp să-și îndeplinească «misiunea», că ne vom trezi într-o bună zi «mobilizați» [...] și atunci va fi prea târziu ca să putem crea liber..." În strânsă legătură cu această "obsesie" este și interesul pronunțat pentru condiția elitelor intelectuale autohtone. Aici se simte întreaga originalitate a autorului, specificul gândirii sale. Nu surprinde faptul că recomandă folosirea unor tehnici sau chiar a manualelor de lectura, refuzul narcoticelor moderne prin care se arde timpul, ci prescripția unor
LECTURI LA ZI by Cristian Măgura () [Corola-journal/Imaginative/14273_a_15598]
-
că peste cîțiva ani vei avea la căpătîi o carte formidabilă! Să-i ghicești formatul, să-i presupui capitolele. E ca și cum aș alcătui-o eu! Totdeauna părinții sînt dezamăgitori. De aceea și eu, ca tată a lui Scămoșilă (mai și pronunțînd "Scămoșîlî"!), v-am produs o impresie penibilă! C-o stimă veche și-o prietenie hodoronc-tronc, Emil Brumaru 24-VI-980
Sunt îngrozit! Am patruzeci și unu de ani by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/14405_a_15730]
-
care vrem să o facem, publicat în decembrie 1933 în revista "Viața imediată" a lui Bogza o întărea. Alături de autorul Poemului invectivă și de "algiștii" Paul Păun și S. Perahim, el constata că "poezia moare de prea poezie" și se pronunța contra "poeziei de cabinet" ermetizante, de descendență barbiană, asociindu-se în susținerea atenției la tragediile în curs de desfășurare, la "sudoarea și sângele celei mai recente istorii". Săptămânalul de stânga "Cuvântul liber", care-i publica un poem la 1 septembrie
Publicistica lui Gherasim Luca by Ion Pop () [Corola-journal/Imaginative/14038_a_15363]
-
care vrem să o facem, publicat în decembrie 1933 în revista "Viața imediată" a lui Bogza o întărea. Alături de autorul Poemului invectivă și de "algiștii" Paul Păun și S. Perahim, el constata că "poezia moare de prea poezie" și se pronunța contra "poeziei de cabinet" ermetizante, de descendență barbiană, asociindu-se în susținerea atenției la tragediile în curs de desfășurare, la "sudoarea și sângele celei mai recente istorii". Săptămânalul de stânga "Cuvântul liber", care-i publica un poem la 1 septembrie
Publicistica lui Gherasim Luca by Ion Pop () [Corola-journal/Imaginative/14038_a_15363]
-
de I. L. Caragiale, ediție îngrijită și prefațată de incontestabilul cărturar a cărui gîndire se dovedește, o dată în plus, una de anvergură europeană. Personalitate duală, oscilînd între contemplativul homo esteticus și irita(n)tul homo ironicus, iubitorul "ideilor gingașe" care se pronunțase deja "pentru arta literară" nu reușește să cucerească definitiv nici o poziție în relieful atît de variat al spiritualității interbelice românești, pe care totuși, difuz și ocult, o stăpînește. Lovinescu îi apreciază lupta cu "modele" și "grimasele", dar deplînge dezorientarea "gustului
Noiembrie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Imaginative/14548_a_15873]
-
acestea. S-a ridicat întîi Dan Deșliu, pentru a reaminti că susnumiții, nefiind delegați, nu au dreptul să figureze în prezidiu și în comisia de propuneri. Virgil Teodorescu, ușor "emmerdé", dar nu solidar cu Barbu, a cerut sălii să se pronunțe prin ridicare de mîini. Aceasta după ce Miu Dobrescu, Ministrul Culturii, a încercat zadarnic să intimideze sala, sugerînd că prezența lui Barbu etc. în prezidiu și în comisie e dorită "sus". Vorbise și Bogza, patetic, pe linia lui Deșliu, cu care
Din viața literară- alte secvențe inedite - by Petre Solomon () [Corola-journal/Imaginative/14202_a_15527]
-
nefaste rezultate, perpetuând lipsa de libertate. Pe când, ne asigură Mihai Sorin Rădulescu, "Principatele române au fost conduse - de la întemeierea lor și până la instaurarea regimului totalitar - de către boieri și de către urmașii lor", cei care, prin Constituția din 1866 și apoi mai pronunțat prin cea din 1923, au cedat din prerogativele lor sociale și politice în favoarea burgheziei în ascensiune." Și aceasta "cu scopul de a așeza țara pe făgașul dezvoltării moderne", deci de a o integra cu adevărat în civilizația occidentală. O impozantă
La umbra arborilor genealogici by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Imaginative/14427_a_15752]
-
fusese propriu-zis o petrecere, ci mai de grabă o întrunire de rămas bun. Părerea celor mai mulți era că ofensiva va fi pornită în Ardeal, pentru desrobirea fraților de peste munți. La ce se puteau însă aștepta din partea bulgarilor? La mai nimic, se pronunțase cu dispreț notarul. Abia îi învinsesem, dovedindu-le forța noastră. Vom sta de veghe la graniță, și asta va fi suficient. Ca niciodată erau cu toții de acord deși simpatizau politic deosebit. Aceste simpatii erau dezinteresate (căci ce influență puteau ei
-Fragment dintr-un roman inedit - by Gabriela Adameșteanu () [Corola-journal/Imaginative/14063_a_15388]
-
de indignare și agitându-și părul vîlvoi, a izbucnit în acel moment, sărind brusc în picioare și întrebîndu-l, exasperat: ce rost avea ca noi, acum, să pierdem atîta timp învățînd despre felul în care niște țărani inculți de la Dunăre au pronunțat frumoasa limbă latină, stîlcind-o iremediabil? În tăcerea stînjenită care se lăsase, plină totuși de o morbidă curiozitate, nimeni n-ar fi putut spune cu exactitate dacă era mai probabilă iritarea autoritară (impertinentul urma să fie invitat afară, pe un ton
Cîteva amintiri by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Imaginative/14657_a_15982]
-
Ioan Holban Pare ciudat și, oarecum, în afara "cestiei" să scrii despre Matei Vișniec, fără a pronunța nimic asupra dramaturgiei sale; altfel spus, primul Vișniec - poetul și prozatorul - s-a supus Cezarului, dramaturgul culegînd laurii, florile, artificiile, succesul. Dar poezia și proza sa sînt cu atît mai interesante, azi, cu cît ele ar putea părea spații literare
Poezia și proza lui Matei Vișniec by Ioan Holban () [Corola-journal/Imaginative/14822_a_16147]
-
propria noastră persoană ca să ne putem gândi și la alții. Încă mai sunt voluntar, nu am renunțat. Sper doar să mai pot face asta mult timp de acum înainte. Multă bafta în continuare Bună inițiativa! Fumarel, te grăbești să te pronunți, societatea trebuie educată cumva. Totul trebuie să aibă un început! A, scuze, esti olteanca!! fumarel vorbești prostii! Poate unii nu comentează, că e dureros să vezi atâta durere și sărăcie în țară, și pur și simplu rămâi fără cuvinte uneori
Un zâmbet pentru copiii cu dizabilităţi by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82550_a_83875]
-
că poate să citească - deși nu înțelegea nimic din ce se vorbea. Limba coreeană nu seamănă cu nici o altă limbă cunoscută, spune el, iar până la regele Sejong, în 1443, coreenii se foloseau în scris de ideogramele chinezești pe care le pronunțau diferit. Sejong și oamenii săi au creat hangul, un alfabet la care cărturarii vremii au muncit vreo treizeci de ani. Un alfabet logic, ușor de învățat, explică Alexandru Tomescu, acum un pasionat de civilizația coreeană, în stare să scrie, să
Între Stradivarius şi alfabetul coreean by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82602_a_83927]
-
Dragoș Bucurenci Ce idee bună! Ce bine că mi-a venit! Ascultați aici. Eu m-am tăvălit pe jos de râs. Mă, la o adică, dacă tot ți-au pus în gură chestia asta, n-ar fi rău să te pronunți și tu în legătură cu problema. Dricuri “eco” există o grămadă în România asta (dintr-alea trase de cai), care blochează circulația în orașele mici și la țară, si eu cred că astea trebuie desființate (cel puțin în orașe). De asemenea alaiurile
Cică vreau să introduc dricurile eco by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82663_a_83988]
-
Dicționarul proverbelor românești, Marele dicționar universal al limbii române ( ediția 4 ), Dicționarul de sinonime, antonime și paronime, Dicționarul geografic universal, Dicționarul universal de filme și Dicționarul de filme românești. Eu foloseam până acum DEX Online și încă nu mă pot pronunța asupra diferențelor - ambele surse par la fel de bine documentate și de relevante. DEX Online mi-e simpatic în primul rând pentru că este un proiect colaborativ sub licență GNU. Ce are, totuși, în plus dicționarul celor de la Litera este un plugin pentru
Dicţionar online by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82678_a_84003]
-
că am avut și noi o istorie cu care să ne mândrim mă face să mă simt umilită și lovită ascultând o astfel de decalaratie de la Băsescu... deși, daca te gandesti mai bine, numai faptul că îți dai seama că pronunți Băsescu și ar trebui să asociezi cu prostie, nesimțire, jignire, umilire... Însă, Regele Mihai ȘTIE că Băsescu se umilește de fapt pe el însuși. Mă uit la ținută Regelui Mihai: în ciuda celor NOUĂZECI de ani purtați pe umeri, emană aerul
Rămas bun, domnule Președinte! by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82483_a_83808]
-
legislatia-d... @dragosbucurenci și ce opinii ai tu ? sau opiniile tale sunt ale noastre..... ? Cred că prevenirea este cea mai importantă. Aici trebuiesc implicate mai multe instituții ale statului pornind de la învățământ, interne și până la sănătate. Trebuie pus un accent mai pronunțat pe învățământ. Pe prevenirea consumului în școli. Ceva diferit de banalele discuții pedagogice și afișe gri. E frustrant că există profesori care fumează cot la cot cu elevii,ca pauzele nu mai sunt de mult un prilej pentru o partidă
Legislaţia despre droguri în dezbatere by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82641_a_83966]
-
reală, împărtășită însă cu grație, parcă pentru a nu stîrni în cititor legitimele complexe de inferioritate. Eminescu și romantismul german (1986), poate ultima mare carte a autoarei, punea în fine o ordine clară în domeniul unde zeci de specialiști se pronunțaseră (e vorba de relațiile dintre Eminescu și cultura germană), dar unde nici unul nu îndrăznise să se ridice la monografia completă. Dacă luăm în considerare și studiile parțiale, prefețele sau postfețele scrise de Doamna Zoe, admirăm defilarea întregii literaturi universale, de la
Doamna Zoe by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Imaginative/10616_a_11941]
-
vecinului propriilor norme. De altfel, opțiunile ortografice se schimbă în mod inexplicabil de la un personaj istoric la altul. De ce, de exemplu, Magelan este constant scris în portugheză, Magalhăes (devenind aproape de neidentificat pentru un cititor român, și oricum cu neputință de pronunțat), dar Bartolomeu Dias și Álvares Cabral (și ei portughezi) în ortografie (mai curînd) spaniolă - Bartolomé Diaz, Alvarez Cabral? Numele cel mai bizar îi este atribuit Braziliei, descoperită de flota lui Cabral: Santa Crus da Verzin (sic), explicîndu-ni-se ultimul cuvînt prin
Istoria și ficțiunea. Despre licențe by Mioara Caragea () [Corola-journal/Imaginative/10457_a_11782]
-
jocuri prin care proaspătul om e incitat să învețe acest exercițiu al admirației, al bucuriei, al entuziasmului. Sau, cum de atâtea ori a fost cazul, al fățărniciei, al umilinței și al supunerii. Și, de multe ori, înainte de a reuși să pronunțe sacrosanctele silabe: ma-ma, micul om reușește să aplaude. Dar cât de greu, cu câte eforturi, cu câte eșecuri! Îl privesc cum se încruntă, cum își încleștează fălcile, cum strânge din sprâncene încât un rid minuscul apare deasupra nasului, prevestind
Din Carnetul unui Pierde- Țară by Paul Diaconescu () [Corola-journal/Imaginative/10990_a_12315]