787 matches
-
România nu a avut și nu are probleme litigioase cu nici una dintre țările peninsulei, demonstrează dorința și acțiunile sale concrete de a nu înceta eforturile, de pe o poziție echilibrată, în scopul ajungerii în Balcani la o zonă de stabilitate, de propășire economică. Politica externă românească a avut un rol important, demonstrat și de modul în care țara noastră a acționat permanent. Crearea Departamentului privind situația din Balcani, din cadrul Ministerului Afacerilor Externe, a fost de bun augur, mai ales că acesta s-
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
va gira împreună cu M. Kogălniceanu, C. Negruzzi și profesorul P. M. Câmpeanu. Prin 1843, în urma unor excursii în munții Moldovei, are revelația poeziei populare și, din acest moment, destinul său scriitoricesc își găsește un făgaș. În 1844 e redactor la revista „Propășirea”. În 1845 pleacă la Lemberg și la Viena să-și caute de sănătate, iar în 1846 se avântă într-o lungă călătorie (Constantinopol, Brusa, Atena, Insulele Ionice), făcând un popas mai îndelungat la Veneția, unde își trăiește idila cu Elena
ALECSANDRI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285234_a_286563]
-
le reconstituim, viețile unor Ghica sau Kogălniceanu, ca și, de altfel, ale tuturor pașoptiștilor, nu au nimic În comun cu felul de a fi al unui dandy. Verva lor de Întemeietori culturali, atașamentul patetic pentru o sumă de valori sacre (propășirea patriei, binele obștesc, emanciparea culturală etc. etc.) sunt tot ce poate fi mai opus detașării ironic superioare a dandy-ului. De aici, poate, și ușorul lor dispreț pentru filfizonii români, pentru felul „de suprafață”, „găunos” În care a fost preluat
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
Articolul 7 Membrii Academiei Române sînt aleși dintre oamenii de știință și cultură de înaltă ținută cetățeneasca și morală, care s-au distins prin lucrări originale de mare valoare teoretică sau practică și contribuie activ la progresul spiritual al țării și propășirea națiunii. Articolul 8 Membrii Academiei Române se aleg de adunarea generală pe baza propunerilor prezentate de unitățile de cercetare, învățămînt și producție, de instituțiile de cultură, precum și de membrii titulari ai academiei, potrivit criteriilor și procedurilor aprobate de adunarea generală. Articolul
DECRET-LEGE nr. 4 din 5 ianuarie 1990 privind organizarea şi funcţionarea Academiei Române. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106773_a_108102]
-
pe de o parte, să punem la îndemână tineretului din școlile secundare o publicațiune în care spiritul să poată evolua în toată libertatea și, pe de altă parte, să sprijinim - în limita puterilor noastre - prin inițiativa școlareasca ideile de frumos, propășire și adevăr” (Cuvânt înainte). Scriu versuri Haralambie Țugui, Cristian Sarbu, Vasile Ciucă, Theodor Roseni, iar proza semnează Gh. V. Dade, I. C. Alexandru, Ț. Niculescu-Varone. Se recenzează De două mii de ani de Mihail Sebastian, Adela de G. Ibrăileanu, Crăciunul de la Silveștri
COLABORARI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286326_a_287655]
-
trebuie, pătruns cu solemnitate de importanța atâtor comitete și „comiții” în care e prezident, politician dibaci, cu viclenii ascunse, dejoacă planurile lui Cațavencu, dovedit de plastograf. Vanitos și laș, Cațavencu, avocatul demagog, se folosește de fraze sunătoare despre patrie și propășire pentru a se aburca în poziția jinduită. Retorica lui convulsivă, ditirambică nu-l ajută, și nici alte tertipuri, deoarece până la urmă alesul va fi Agamiță Dandanache, mai imbecil decât prolixul Farfuridi și mai canalie decât Cațavencu. Acesta va fi nevoit
CARAGIALE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286090_a_287419]
-
pașoptistă (1830-1860) (I-II, 1968), Reviste literare românești în secolul al XIX-lea (1970), Structuri tematice și retorico-stilistice în romantismul românesc (1830-1870) (1976), De la N. Filimon la G. Călinescu. Studii de sociologie a romanului românesc (1982), ediția facsimilată a revistei „Propășirea” (1980), numeroase ediții; a îngrijit și însoțit cu o densă introducere antologia I. Heliade-Rădulescu interpretat de... (1980). Vocația teoretică este ilustrată pe deplin de Regula jocului (1980) și Introducere în teoria lecturii (1988). Propunându-și, în Regula jocului, să se
CORNEA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286421_a_287750]
-
românească în epoca pașoptistă (1830-1860), I-II, introd. edit., București, 1969 (în colaborare cu Mihai Zamfir); Reviste literare românești în secolul al XIX-lea, pref. edit., București, 1970; Structuri tematice și retorico-stilistice în romantismul românesc (1830-1870), introd. edit., București, 1976; „Propășirea”. „Foaie științifică și literară”, București, 1980 (în colaborare cu Mariana Costinescu și Petre Costinescu); I. Heliade-Rădulescu interpretat de..., introd. edit., București, 1980; Scrieri literare inedite. 1820-1845, pref. edit., București, 1981 (în colaborare cu Petre Costinescu și Andrei Nestorescu); De la N.
CORNEA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286421_a_287750]
-
herderian, ca însemne ale identității etnice și lingvistice. Cu vremea, scrie și despre muzică și coregrafie, port și așezări, despre cultura estetică și gustul popular, stimulând publicarea studiilor de etnografie. În dorința de a afla calea cea mai potrivită pentru propășirea literaturii, pentru a preîntâmpina manifestările păgubitoare, își inițiază cititorii, stabilește un dialog cu ei. Ca și Heliade, face incursiuni în estetică, în teoria și în critica literară, comentează scrieri originale, discută despre traduceri și rolul lor în modelarea unei literaturi
BARIŢIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285644_a_286973]
-
era editată, un număr relativ mare de „prenumeranți” în Transilvania și în Principate. Scoțând această revistă, Carcalechi urmărea, fără îndoială, și scopuri comerciale. Dar el era însuflețit, în primul rând, de dorința de a contribui, cu modestele lui mijloace, la propășirea neamului, la realizarea unității culturale a românilor. R.Z.
BIBLIOTECA ROMANEASCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285731_a_287060]
-
și a suferinței, a iubirei și a milei este un Nu pus pe cartea istoriei întregi. Înțelesul acestui Nu nu va pătrunde cartea decât cu-ncetul. Cezare, e un miracol acesta-n care-ți vorbesc - este vorba daca e vro propășire-n lume sau daca nu e. Daca Roma va fi slabă în acest moment, când se decide soarta unei nouă credințe, atunci credința e pierdută. În van or răsări icoanele și bisericele, popoarăle or pieri, icoana și biserica - credința nu
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
că sunt și bine sunt numai pentru proști. De când sunteți pe lume a esistat dreptate Și pentru voi? Biruri, poveri și grije toate. Pentru averea altor voi sîngele-l vărsarăți Cu -a voastre mâni greoaie voi statul îl mișcarăți Pe calea propășirei - în zile[le] de pace *, Și toate astea pentru ca alții [să trăiască] Voi v-ați hrănit dușmanii, i-ați apărat cu sânge, I-ați crescut mari și d-aia mințile lor nătânge Azi vă domină: n-aveți ce zice contra
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
primprejur, apoi Agathopolis și Anchialos, suspinau cu cele din urmă răsuflări și se deprindeau cu ideea de a se preda în curând. Andronic împăratul, mâncat de griji, era amețit de nedumerire; căci pe când își dădea toată silința să puie stavilă propășirii inamicului, stările deplorabile de lucruri la răsărit îl chemau și mai neînduplecate pe teatrul de lupte din Asia. Silit de împrejurări ca să ia o hotărâre, rândui totuși în sfârșit pe fiul său Mihail împărat în campanie în fruntea unei oștiri
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
marginele și cercul experienței, cineva e sigur de a nu fi dezmințit prin ea. Farmecul de a întinde cunoștințele sale e atât de mare că numai prin o contradicție (clară) vădită de care ne-am lovi putem fi împiedecați în propășirea noastră. Această contradicție poate fi însă evitată daca facem invențiunile noastre într-un mod precaut, fără ca de aceasta să fie mai puțin invențiuni. Matematica ni dă o dovadă strălucită cât de departe putem s-ajungem cu cunoștințele noastre apriori neatârnați
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
cel puțin după formă ca niște cunoștințe nouă, deși după materia sau conținutul lor ele nu lărgesc noțiunile ce le avusem, ci numai le expun și le desfășoară. Fiindcă aceasta procedură dă într-adevăr cunoștința apriori aievea, care are o propășire sigură și regulată, rațiunea, prin subrepțiune și fără ca singură s-o bage de seamă, obține sub aceste false aparențe niște afirmări de alt soi, adăogând la noțiuni date altele, cu totul străine, și anume apriorice, fără ca să știe cum a
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
trebuincioase, dară numai spre a ajunge la o așa claritate a noțiunilor cari se reclamă la o sinteză sigură și extinsă, ca la cucerire-n-adevăr nouă. Aicea-i ascuns prin urmare un mister oarecare a căruia destăinuire numai poate să asigure propășirea în nemărginitul câmp a cunoștinței curate a rațiunei, așa încît să te poți lăsa pe ea: adică de a descoperi cu necesara generalitate originea putinței unor județuri sintetice a priori, de a stabili condițiile sub cari e cu putință fiecare
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
s-o trag în gând, adică fără ca să produc dintr-un punct parte cu parte din ea și a însemna abia prin acest act intuițiunea. Tot astfel e și cu fiece timp, fie cât de mic. Îmi închipuiesc prin el propășirea succesivă de la un moment la altul, prin care, [din] toate părțile timpului și prin adăogire succesivă, se produce abia o mărime hotărâtă de timp. Fiindcă intuițiunea goală a tuturor fenomenelor e sau spațiul sau timpul, de aceea fiecare fenomen ca
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
care părăsește munca musculară pentru cea intelectuală e condamnat cu toată siguranța în coborâtorii săi la degenerare și la pieire. E statistic constatat că munca aspră, exercițiul continuu al puterilor fizice asigură pentru totdauna existența unui popor, asigură viitorul și propășirea lui, pe când fuga de plug, ocolirea soiurilor grele ale muncii aduce cu sine degenerarea musculaturii, dezvoltarea anormală a sistemului nervos, o înclinare spre desfrâu și plăceri, nimicirea gradată a puterilor de reproducțiune, neuropatie și anemie, în fine stingerea rasei, adesea
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
așa ceva nici nu le-a trecut prin minte acestor oameni, pe cât de vicleni pe atât de sterpi și neputincioși pe terenul adevărului. Concordia Română era deci creată într-un mediu social cât se poate de nefavorabil. Cea dentăi piedecă a propășirii, sub presiunea căreia se resimte orice meserie și orice început de industrie, este concurența străină, condusă cu abilitate, încurajată adeseori prin premii de cătră guvernele străine. A doua piedecă e lipsa de capital. În adevăr, munca e sterilă fără concursul
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
ca atare a navigațiunii o asemenea măsură nu are a face. [28 august 1882] ["DACĂ VOR MAI FI EXISTÎND... "] Dacă vor mai fi existând încă, din păcate, oameni nărăviți, cu sufletul și cu tendințele reacționare, cari să se îndoiască de propășirea noastră socială și de omenia guvernului actual, le recomandăm cu stăruință următorul anunț, al cărui original redacțiunea "Luptătorului", din Focșani, de pe care-l reproducem, declară că-l are în birourile sale: De vânzare sunt: 38 țoale, 1 vacă, 2 cămăși
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
culturii rom(ne pentru ca aceasta să fie ferită de eventuale inflații, agresiuni ș( periodice devalorizări, ce o amenință fie din exterior fie din interior. La noi nu se poate fără Maiorescu! E ca ș( cum ar fi un "viciu" al propășirii noastre culturale". (Marin, 2000, pp. 104-105). Sublinirea profesorului Constantin Marin o putem utiliza la un nivel mai general. Coerența acțiunii unui popor, forța sa rezidă (n asumarea valorilor ș( principiilor la toate nivelurile existenței sale. Imaginea ș( acțiunea de tipul
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
nu există (ncă siguranța principiilor, stabilirea lor este cu at(t mai de trebuință" (Maiorescu, 1966, p. 417). Trebuie să recunoaștem nevoia constantă de Maiorescu, (n condițiile (n care lichelele ș( impostorii și-au găsit, (n general, bun teren de propășire (n spațiul rom(nesc. (n lupta (mpotriva lor, trebuie folosite arme cu bătaie lungă. Printre elementele ce contribuie la asigurarea unei atitudini de deschidere către social, de depășire a egoismului, Maiorescu identifica ș( arta, datorită acțiunii moralizatoare a acesteia. "Dacă
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
a devenit o chestiune politică economică și de politică a educației în majoritatea țărilor lumii. "Sunt voci care evaluează forța statelor în funcție de felul cum știu să pună la lucru capacitatea de creație a membrilor săi, voci care văd efortul pentru propășirea națiunilor cape un război al imaginației creatoare ".(Ana Stoica, pg.27). Depistarea potențialului creativ la cele mai fragede vârste și valorificarea superioară a acestuia este, în ultimă instanță, una din îndatoririle școlii și a celorlalte instituții implicate în educarea tineretului
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
tc "8. Status socio‑economic [i reu[it\ [colar\ " Peste tot în lume, dreptul la educație este inclus în constituții. Guvernele proclamă educația drept principalul mijloc de a obține generații de cetățeni loiali și în stare să aducă contribuții la propășirea țărilor. Educația devine astfel o componentă ideologică a statului. Ideologia educației de masă promovează ideea că oricine poate concura cu ceilalți, pe picior de egalitate din punctul de vedere al șanselor de succes și că succesul depinde exclusiv de meritele
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
și Biopolitic. Scopul autoproclamat al școlii Înființate de Ilea era să ofere unor grupuri de țărani bărbați oportunitatea de a dobândi un anumit nivel de educație, astfel Încât „rămân țărani și reîntorși În satul lor devin Îndrumătorii consătenilor și fermenți ai propășirei culturale prin exemplul lor”59. Absolvenții școlilor urmau să devină modele ale satului, prin modul În care urmau să Își cultive În mod conștient elanul fizic și spiritual 60. Se presupunea că școlile Își selectau participanții pe criteriul inteligenței și
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]