739 matches
-
va întâmpla dacă funcția productivității marginale a capitalului scade mai rapid decât rata dobânzii;și în timp ce o creștere a volumului investițiilor se poate aștepta, ceteris paribus,să sporească volumul forței de muncă ocupate, acest lucru nu se va întâmpla dacă propensiunea spre consum scade. În fine, dacă ocuparea forței de muncă sporește, prețurile vor crește într-o anumită măsură parțial guvernată de formele funcțiilor ofertei fizice și parțial datorită creșterii nominale a unității salariale. Iar efectul creșterii de producție și creșterii
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
Cetatea zorilor reia motivul infinitei aspirații, în timp ce altele (Trandafirii galbeni, Buchetul, Garoafa roză) relevă tehnica și substanța „romanțelor” minulesciene. Un efort de individualizare se constată în Poemul oglinzilor, în care însă alunecarea spre expozitiv parnasian și declamație erodează efectul. Aceeași propensiune e vizibilă și în ciclurile „vitrinelor”, din Altare nouă, și al „străzilor”, din Fericirea celorlalți, în care mai apar motivul orașului provincial, câteodată în note bacoviene, și accente de satiră socială. Prezent și în aceste cicluri, eroticul, în registrul grațiozității
CRUCEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286537_a_287866]
-
taxate ca implicit vulgare. Tehnica este aceea a citatului manipulat, idiosincrazia autorului (și respectiv a revistei, câtă vreme articolul face deschiderea, pe prima pagină, a numărului și a seriei) față de scrierile „umanitariste”, „proletare”, dând seamă în primul rând de o propensiune către elitism literar, în termeni partizani însă, ținând de tematică, nu de calitatea artistică a textului comentat, iar în al doilea rând făcându-se ecoul spiritului unei epoci în care obsesia „bolșevismului” (sau a orice altceva care-i seamănă) sperie
CUVANTUL LITERAR SI ARTISTIC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286619_a_287948]
-
în cele principial opuse (baroc, manierist, romantic), cultivat uneori programatic și constituit în curent artistico-literar. Productiv și în literatura română, c. ar concretiza, după unii gânditori și poeți (Mihail Dragomirescu, Lucian Blaga, Ion Pillat, Tudor Vianu, Vladimir Streinu ș.a.), o propensiune structurantă a psihicului românesc. Aceasta se exprimă în întreaga creație artistică națională, începând cu cea populară și cea de expresie religioasă și de caracter istoric. Scrisul unor autori din epoca veche, cu deosebire al lui Dimitrie Cantemir și Miron Costin
CLASICISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286294_a_287623]
-
de natură, elegii, tirade patetice, viziuni cosmogonice, culegerile sale de versuri conțin ode în stil clasic, fabule, satire, adică specii cultivate în c. Compoziția unor piese lirice, inclusiv a pseudobaladei Zburătorul, capodopera poeziei heliadești, învederează o tendință de structurare clasică. Propensiuni în aceeași direcție există și în proza scriitorului, în fiziologii mai ales (Coconul Drăgan, Coconița Drăgana), iar Domnul Sarsailă autorul e considerată de unii comentatori un pamflet antiromantic. Prin „fundamentele teoretice ale artei sale”, afirmă D. Popovici, Heliade e „legat
CLASICISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286294_a_287623]
-
în care poate da curs nestăvilit unei vocații a cruzimii și perversității, poate autoatribuită arbitrar, poate reală. Comportamentele fictive sunt ale unui sadomasochist, dar nu e clar care le este motivul: compensația imaginativă a inaptitudinii pentru viața adevărată sau o propensiune autentică congenitală spre crimă. Hățișurile de stări sufletești se complică prin apariția, la un moment dat, a sentimentului de impostură, de „minciună”, și a unei anxietăți obscure, ce amintește de Kafka. Indistincția între situațiile reale și cele onirice, întreținută în
COJOCARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286325_a_287654]
-
ziua a uitat că are zori... // Ne-o-ncape, nu ne-o-ncape arca/ noi vom citi, Maria, din Petrarca.” C. este unul dintre poeții semnificativi ai generației ’70, ce s-a impus fără zgomot, cultivând eclectismul estetic, cu o propensiune irezistibilă spre înnoire. A mai scris versuri pentru copii: Călătoriile lui Bogdan Năzdrăvan (1978), Cine l-a văzut pe Zdreanță (1991) ș.a. SCRIERI: Adierea tărâmului, București, 1972; Ramura de veșnicie, București, 1974; Numărătoare de aștri, București, 1977; Călătoriile lui Bogdan
COSTINESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286448_a_287777]
-
dăunează însă echilibrului artistic al scrierilor sale, coborându-le adesea la nivelul unui stânjenitor parti-pris ideologic. Creația lui Zaharia Stancu e definită în general corect, ca izvorând din rememorarea trăirilor anterioare, ca „o replică împotriva timpului, un remediu împotriva uitării”. Propensiunea literaturii române către rustic și liric face obiectul celei de a doua cărți scrise de C., Orizontul rustic în literatura română (1985). Literatura de gen a celor mai de seamă scriitori români, poeți și prozatori, este analizată aici dintr-o
CRAIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286468_a_287797]
-
Așadar, nu spre formele „decăzute” se îndreaptă atenția sa, ci „spre regiunile izolate de munte, unde satul românesc stăruie să trăiască o viață nealterată, armonioasă și echilibrată, bogată în valori tradiționale, ca un produs curat al pământului și istoriei locale”. Propensiunea spre arhaic a cercetătorului se însoțește strâns cu aceea spre manifestările magice, religioase, mentalitatea satului fiind văzută dintr-o perspectivă gândiristă, integral dominată de magic, de religios: „Activitatea magică și religioasă stăpânește până în cele mai intime cute sufletul țăranului român
BERNEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285709_a_287038]
-
de sistemul economic. Mediul natural constituie ultimul depozitar al deșeurilor economice, dar are și propriile deșeuri. Doar că, și aici stă diferența esențială între cele două sisteme, mediul natural spre deosebire de sistemul economic are capacitatea de a-și recicla deșeurile proprii („propensiune sau înclinație automată” de reciclare). Reluând schema anterioară într-un cadru mai complet, reprezentarea este următoarea: Astfel, cantitatea de deșeuri în orice moment este egală cu cantitatea de resurse naturale utilizate (egalitate asigurată de prima lege a termodinamicii): Relația a
Capitalul uman şi dezvoltarea economică Influenţele capitalului uman asupra dezvoltării economice by Mircea ARSENE () [Corola-publishinghouse/Science/100960_a_102252]
-
schimbarea culturală care produce tranziția de la stagnare la creștere economică. Deci schimbarea personalității este variabila explicativă în dezvoltarea economică. W. W. Rostow sugera că variabilele comportamentului oamenilor, relevante pentru dezvoltarea economică, pot fi rezumate într-o serie de înclinații sau propensiuni: de a dezvolta știința, de a aplica știința, de a produce, de a face eforturi pentru progresul material etc. Irma Adelman și Cynthia Morris au studiat 74 de țări în dezvoltare, legând performanțele economice (în special, nivelul și rata de
Capitalul uman şi dezvoltarea economică Influenţele capitalului uman asupra dezvoltării economice by Mircea ARSENE () [Corola-publishinghouse/Science/100960_a_102252]
-
publicat o lucrare în 1830, intitulată The Results of Machinery, adevărat „psalm a lui David”, consacrat beneficiilor invențiilor și descoperirilor științifice. Două decenii mai târziu, în 1855, lucrarea a fost republicată într-o ediție extinsă sub titlul Knowledge is Power! Propensiunea economiștilor din „secolul lung”, pentru cercetarea rolului științei, al cunoașterii, în general, în dezvoltarea societăților a culminat și, în mare parte, s-a epuizat pentru o lungă perioadă de timp odată cu opera lui Alfred Marshall. „Facultățile mintale ca și dexteritatea
Capitalul uman şi dezvoltarea economică Influenţele capitalului uman asupra dezvoltării economice by Mircea ARSENE () [Corola-publishinghouse/Science/100960_a_102252]
-
au determinat performanțele economice neobișnuite ale „tigrilor” și „dragonilor” asiatici? În ce măsură politicile economice au determinat și stimulat cadrul general favorabil creșterii economice susținute? Unde se situează educația în „formula de succes economic” al acestor țări date fiind tradiția culturală și propensiunea pentru cunoaștere a locuitorilor lor? Aceste întrebări au făcut obiectul majorității studiilor consacrate explicitării procesului de creștere accelerată a regiunii, în perioada 1960-1996. Analiza contribuției capitalului uman la dezvoltarea economică ia în considerare țările din Asia de sud-est, în triplă perspectivă: abordarea
Capitalul uman şi dezvoltarea economică Influenţele capitalului uman asupra dezvoltării economice by Mircea ARSENE () [Corola-publishinghouse/Science/100960_a_102252]
-
surse de venit dependente de ajutorul statului și cu o educație mai scăzută). De asemenea au trăit mai puțin experiența vieții în afara satului lor, fiind persoane care nu au locuit niciodată mai mult timp la oraș sau în altă țară. Propensiunea pentru schimbare, ca trăsătură de personalitate, pare a fi, așadar, în conexiune cu un set întreg de alte trăsături ce caracterizează modernitatea individuală și nu apare în mod izolat. În același timp, orientarea spre schimbare se asociază cu statusul socioeconomic
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
1999, 74,3% din populația din rural consideră că creșterea respectului pentru autoritate este o schimbare bună, 4,4% că e o schimbare negativă și 8,6% optează pentru "Nu-mi pasă". Din această ultimă întrebare reiese mult mai bine propensiunea românilor pentru obediență, ceea ce indică tradiționalismul atitudinal al populației rurale (vezi graficele 3.1 și 3.2) Tendința spre planificare este surprinsă printr-un singur item în baza EVS 1999 (cel referitor la modul de cheltuire a banilor). Atât ruralul
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
celor cu status socio-economic ridicat, deci a membrilor elitei satelor. Subiecții cu educație, venit, status ocupațional scăzut sunt mai puțin implicați comunitar prin apartenență la diverse tipuri de asociere. De ce se întâmplă așa? Consider că explicația constă în legătura dintre propensiunea către asociere și încrederea generalizată pe de o parte și pe de altă parte legătura între cele două și educație, vârstă și statusul ocupațional. Există studii ce demonstrează faptul că stocul de educație ridicat, vârsta scăzută și statusul ocupațional înalt
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
parte și pe de altă parte legătura între cele două și educație, vârstă și statusul ocupațional. Există studii ce demonstrează faptul că stocul de educație ridicat, vârsta scăzută și statusul ocupațional înalt produc o creștere a încrederii generalizate și a propensiunii către asociere (Paxton, 2007). În plus, a fi elev/student, a avea un loc de muncă, a fi patron sau a avea o ocupație intelectuală, presupune deja apartenența într-o serie de rețele (școala, mediul profesional, asociațiile profesionale), ceea ce favorizează
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
bine față atât problemelor de mediu, cât și celor ale crizei economice pe care o traversăm. În aceste țări nici efectele crizei nu au fost așa de puternice precum în alte zone. La acestea trebuie adăugate maturitatea civilizațiilor respective, o propensiune specială pentru viața și securitatea comunității naționale, alimentată de credința, dobândită istoricește, că nu poate exista perspectivă adevărată pentru popoarele respective dacă grupuri și segmente ale comunității naționale o duc bine, dar comunitatea în ansamblu, nu. În concluzie, absența mecanismelor
Viclenia globalizării . Asaltul asupra puterii americane. In: Viclenia globalizării. Asaltul asupra puterii americane by Paul Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]
-
propriei lor staturi politice, știind ecoul pe care îl trezește tema în țările sărace; ca o formulă de a critica indirect SUA, fondatorul versiunii liberale a procesului de globalizare. Nu putem uita că trei din cei patru coloși au o propensiune specială față de tema egalității. Două dintre aceste trei țări, Rusia și China, sunt foste state socialiste, iar India are bogate tradiții socialiste. Dacă țările mari se ridică, fiecare va îmbrățișa un model de dezvoltare cu particularități anume. China încearcă prin
Viclenia globalizării . Asaltul asupra puterii americane. In: Viclenia globalizării. Asaltul asupra puterii americane by Paul Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]
-
dorințe de a Înțelege logica relațională și a comunicării În Japonia. Sistematizarea ei exagerată ar fi extrem de abuzivă. Trebuie mai degrabă să vedem aici, ca În cazul unei culturi particulare a strategiei, un fundal, o țesătură de referințe, deprinderi și propensiuni comportamentale. Japonia este o țară modernă, alcătuită din indivizi ce revendică, mai ales În cazul tinerelor femei, tot mai multă libertate și autonomie și care călătoresc și se instruiesc În toată lumea. Vom prezenta exemple precise, În special În cazul societății
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
răspundere, făcându-l pe elev responsabil pentru eșecul său” (Gosling, 1992, p. 61). Oricum ar fi, a pune performanțele școlare pe seama motivației ni se pare în spiritul pedagogiei moderne și al reformelor în curs de desfășurare în sfera educației. Dimpotrivă, propensiunea către atribuirile la efort se află în flagrantă contradicție cu ideea inteligenței înnăscute care, de altfel, poate să ducă la pesimism pedagogic și la pasivism. Feed-back-ul pe care profesorii îl furnizează elevilor se află în legătură cu atribuirile lor. Faptul că profesorii
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
perspectivă de istoric - specialiștii În științe sociale, mai ales politologii, vor Înțelege bine cât folos pot dobândi În urma abordărilor ei -, caută rădăcinile tendințelor colectiviste și totalitare În ispitele eugeniste ale intelectualilor și oamenilor de știință din perioada interbelică. Putem Înțelege propensiunea spre dictatură nu doar În crearea politică a adversarului pentru un potențial război, ci și În crearea politică a modelului nou-născuților „dezirabili” (mai ales etnic și rasial). Nu cred că este chiar Întâmplător faptul că ambele cercetătoare trăiesc În SUA
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
deveneau prostituate din cauza neajunsurilor economice sau deoarece cădeau victime meseriilor lor, În special dacă erau servitoare. De aceea, unii adepți ai eugeniei au propus măsuri radicale pentru a Împiedica femeile din clasele proletare să cadă victime prostituției, chiar dacă aveau o propensiune naturală pentru acest comportament degenerat: Trebuie asigurate salarii egale pentru bărbați și femei, protecție muncitoarelor Însărcinate și servitoarelor ș...ț salarii minime pentru angajatele În restaurante, cârciumi, cafenele; recunoașterea paternității și obligativitatea tatălui de a-și crește copiii... eliminarea rubricii
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
dintre ei să viseze uneori la aventura unei lovituri de stat. Dar nu există nici o condiție pentru ca astfel de veleități să se transforme într-o acțiune reală. Un anumit grup poate avea un potențial de influență ridicat, dar o slabă propensiune spre unitatea de acțiune. Capacitatea de influență reală, conchide Dahl, este o funcție nu numai a potențialului de influență, ci și a potențialului unității și a acțiunii coordonate. În opinia lui Dahl, o altă eroare posibilă constă în a trage
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
întâlni va fi cu siguranță mai mare în rândul anumitor elite culturale. Cât despre elitele din domeniul juridic și păstrarea ordinii, logic ar fi ca în cadrul lor să întâlnim cel mai frecvent opinia potrivit căreia reprezentanții altor elite prezintă o propensiune exagerată spre angelism în fața perturbărilor de tot felul. Astfel, diverse elite tind să se constituie în grupuri de influență, adesea în serviciul unor interese particulare, dar, în mod fundamental, în serviciul unor viziuni distincte despre viața în societate și exigențele
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]