13,470 matches
-
fie Nicolae Manolescu și Lucian Raicu. Fiecare în felul său, contrastant. De altfel, ei erau critici cu metode și concepții opuse, încât am și scris, fără să public, un eseu intitulat O polemică necesară. Nu mă refeream la o polemică propriu-zisă întrucât Nicolae Manolescu și Lucian Raicu s-au războit foarte puțin. Ei polemizau implicit prin ideile și practicile lor divergente. Am numit necesar acest dialog virtual deoarece ei erau reprezentativi pentru modurile principale de a face critică. Spus foarte pe
Et in Arcadia ego by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/12824_a_14149]
-
de fapt a dorinței nebunești de-a se răzbuna, reprezintă o performanță actoricească greu de atins.rmăresc, de ani de zile, toate filmele și toate piesele de teatru în care joacă Maia Morgenstern. Este ea însăși un spectacol, în spectacolul propriu-zis. Puțini actori mai înseamnă atât de mult pentru mine: Toma Caragiu, Meryl Streep... Cu câteva săptămâni în urmă am văzut-o în mult discutatul film al lui Mel Gipson, Patimile lui Hristos. N-am să înțeleg niciodată cum au reușit
Maia Morgenstern în orice rol by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/12857_a_14182]
-
în celelalte, ca în mintea protagoniștilor. Cuvintele, singurele care îi populează, îi vizitează, cuvintele-obsesii, care închid în ele viața înseși, vidul, neantul acestor bătrîni de 95 și 94 de ani. Mi se pare singura idee transmisă de decor, dincolo de citirea propriu-zisă a indicațiilor autorului. De fapt, asta este, finalmente, senzația pe care mi-a lăsat-o întregul spectacol. O citire aproape ad litteram a textului. (Scrie că Bătrînul se așează în brațele Bătrînei, asta se și întîmplă. De pildă.) Fără deslușiri
Ploua infernal by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12836_a_14161]
-
ales spre mijlocul masivei cărți, în dreptul lui Ioan Es. Pop ori al lui Cristian Popescu. De altfel, pe măsură ce dai paginile, "regia" pare mai neglijentă, biobibliografiile se scurtează, para-textele care viciază cu intenție interpretarea sînt mai subțiri, iar selecțiile din opera propriu-zisă parcă mai consistente. Cititorii trebuie să "deșurubeze", de fiecare dată, un alt construct. Fiecare autor se prezintă (și-i prezintă pe ceilalți) ca pe un fenomen ce se autopropune, cu îndrăzneală, istoriei literare spre studiu. Au aplombul, moștenit, al unor
Frîna de mînă by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/12259_a_13584]
-
ne-ar veni foarte greu a ne ralia unei sancțiuni atît de categorice, nu putem a nu aprecia gestul leal-disociativ, asumat cu temeritate, preferabil prin însăși dezbaterea ce-o poate anima, unei admirații stereotipe, soporifice. Am lăsat la urmă analizele propriu-zise care alcătuiesc materia majoritară a cărții. Factura lor semnifică o conștiință critică ce se distinge printr-o larghețe a comprehensiunii care îmbrățișează o mare varietate de personalități, luînd în calcul cînd socotește de cuviință nu doar aversul ci și reversul
Trei decenii de critică (III) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12257_a_13582]
-
o negociere a semnificațiilor într-o lectură tranzacțională. Tot de prima perspectivă se leagă și "filosofia ezitării", cum a fost numit deconstructivismul, ezitare provocată de experiența indecidabilului. Lectura ca double ecriture (Derrida) confruntă interpretarea dominantă a textului cu lectura textului propriu-zis. Destabilizând apoi interpretarea dominantă, textul începe să-și descarcereze contradicțiile, elipsele, zonele de clarobscur. Descoperirea indecidabilului echivalează cu descoperirea unor sensuri străine, diferite de cele impuse prin comentariul redublant, așa că "stabilirea sensului unui text devine o problemă a eticii, o
Efectul Menard by Cristian Măgura () [Corola-journal/Journalistic/12301_a_13626]
-
Ambii se încadrează perfect în categoria oamenilor ce slujesc unei "morale a convingerii", vizând amintitul "optimum etic" și se opun eticii forței și puterii, acelei "morale a realității" care, prea adesea, nu e dispusă să țină seama de exigențele morale propriu-zise și acționează în funcție de interese strict politice, de conjunctură. Cei doi scriitori se regăsesc alături, din păcate de data aceasta, și prin comuna lipsă de ecou pozitiv a reacțiilor lor critice la adresa ideologiei și puterii totalitare sovietice, care a reușit pentru
Istrati, Fondane și revoluția by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/12263_a_13588]
-
ne-ar veni foarte greu a ne ralia unei sancțiuni atît de categorice, nu putem a nu aprecia gestul leal-disociativ, asumat cu temeritate, preferabil prin însăși dezbaterea ce-o poate anima, unei admirații stereotipe, soporifice... Am lăsat la urmă analizele propriu-zise care alcătuiesc materia majoritară a cărții. Factura lor semnifică o conștiință critică ce se distinge printr-o larghețe a comprehensiunii care îmbrățișează o mare varietate de personalități, luînd în calcul cînd socotește de cuviință nu doar aversul ci și reversul
Trei decenii dew critică (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12280_a_13605]
-
care construiește silabă cu silabă muzicalitatea frazei (se văd lecturile "grele" din franceză) și, în același timp, o umple și cu semnificațiile unor contraste extraordinare. În ciuda caracterului lor compozit, alternând confesiunea cu articole de ziar, cu poeme sau cu proză propriu-zisă, textele au fiecare un scop foarte clar în punerea în scenă a evenimentelor din carte. Radu Cosașu este un maestru al dramatizării oricărui text, indiferent de natura lui. S-a vorbit de concizia și de ritmul alert al stilului care
Confesiunea unei minți tinere by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12322_a_13647]
-
fi putut fi, eventual, cadrul menit să acorde veridicitate unei acțiuni fictive (cum face, să zicem, Dumitru Țepeneag în trilogia începută cu Hotel Europa). Or, la Constantin Virgil Negoiță, ele reprezintă însăși inima cărții pentru că nu există o acțiune fictivă propriu-zisă. Rămîne în discuție, eventual, romanul non-fictiv, de tipul Truman Capote (Cu sînge rece), dar în Logica postmodernului este greu de vorbit despre un fir narativ. În fond, are prea puțină importanță dacă o carte precum Logica postmodernului este sau nu
Gray is beautiful? by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12348_a_13673]
-
și paradoxal. Mai întîi, paradoxul constă în faptul că el este mai bine cunoscut în Europa decît în țară. În al doilea rînd, chiar dacă activitatea sa este una prodigioasă, și ea acoperă o arie artistică și mediatică enormă, de la grafica propriu-zisă, de șevalet, la grafica de carte, la cea publicitară, și pînă la experiențele tehnice și expresive cele mai diverse, percepția artistului în spațiul public este una discretă și eterică pînă la imponderabil. Într-un anume fel, prezența lui nemijlocită se
Despre unitate și treime by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12388_a_13713]
-
fi reperele mai importante. În 1940 apare primul volum din seria de Opere Mihail Sadoveanu la Editura Fundațiilor Regale, iar cu acest prilej scriu mai pe larg despre începuturile scriitorului Șerban Cioculescu, Vladimir Streinu și Barbu Theodorescu. Însă prima omagiere propriu-zisă a debutului sadovenian o face Tudor Vianu în noiembrie 1944 când ține la Academia Română comunicarea publică Patru decenii de la publicarea primei opere a d-lui Mihail Sadoveanu, cu aprecieri stilistice despre mijloacele realismului, arta descriptivă și notațiile impresioniste. Următorul gest
Centenarul debutului sadovenian by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12402_a_13727]
-
erau mai viguroase componenta proletară și integrarea socială ale unui oarecare personaj, cu atît mai hotărît îi creșteau acestuia și speranțele unei ursite lirice. Și asta din pricina banală că tot ce ținea de domeniul artei nu era socotit o activitate propriu-zisă și cu atît mai puțin o profesie, ci o chemare, o petrecere a timpului liber, așa cum ar fi jocul de table, canasta sau țintarul. Care va să zică, nu profesioniștii scrisului, ai scenei sau ai culorii aveau vreo legătură cu energiile creatoare ale
Sabin Opreanu, un amator profesionist by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12412_a_13737]
-
neîntinată. Nici măcar formația academică nu are aici vreo importanță, pentru că nenumărați autodidacți (asimilați amatorilor) sînt profesioniști de prima mînă, după cum, în nenumărate cazuri, oameni formați după toate rigorile academice nu au ajuns, nici prin continuitatea interesului și nici prin practica propriu-zisă, să se ridice la exigențele expresiei artistice. Amatorul poate fi numit astfel din pricina unei activități discontinue și capricioase, dar el poate fi un profesionist indiscutabil prin autenticitatea gestului artistic, prin coerența exprimării și prin motivația profundă a actului său. Un
Sabin Opreanu, un amator profesionist by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12412_a_13737]
-
caracterului poporului român, interesul lucrării fiind în această privință "capital". Concluzia articolului: "Dl. Zanne a întreprins o adevărată operă de ciclop și nu avem destule cuvinte pentru a-i arăta aprobarea și admirațiunea noastră." în fine, pentru ca să încheiem seria recenziilor propriu-zise, o amintim pe acea a lui G. Ibrăileanu, din Viața românească (1908, nr. 2), despre ediția populară abreviată apărută în 1907, la Socec. După ce observă că un defect important al colecției mari este amestecul proverbelor cu idiotismele, afirmă că ea
O restituire necesară by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/12449_a_13774]
-
tot atîtea aspirații și ideologii. Este vorba de acel segment artistic care a părăsit comentariul direct pe marginea formelor naturale și s-a ridicat pînă la înălțimea de la care privirea devine contemplație, faptele concrete se transformă în principii, iar creația propriu-zisă părăsește și ea planul sensibil și se preschimbă în cercetare a esențelor. O astfel de cercetare a încercat să facă, de-a lungul unei cariere prodigioase, Hans Mattis Teutsch. Provenit, asemenea lui Brâncuși, din climatul meșteșugăresc al Școlii de Arte
Ultimul Mattis Teutsch by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12435_a_13760]
-
naturalismului și a oricărei culori locale. Însă dincolo de posibilele speculații și de orice alt tip de lectură discursivă, aceste forme nu sunt, în esență, diferite față de cercetările anterioare ale pictorului. Atît în demonstrațiile din Ideologia artei cît și în pictura propriu-zisă din anii treizeci, mai exact din anii 27, 28, 29, 30, artistul cercetează insistent capacitatea liniei și a tonului de a se ordona în forme ascensionale care, de cele mai multe ori, într-o variantă geometrică și riguroasă, devin siluete umane dinamice
Ultimul Mattis Teutsch by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12435_a_13760]
-
esență el nu este marcat de ofensiva ideologică și nici deturnat de la traseul său prestabilit pe care și-l urmărește cu o consecvență de multe ori crispată. Sensul direct al acestor experiențe plastice, dincolo de latura lor formală și de meditația propriu-zisă asupra capacității limbajului de a se manifesta exemplar, este acela care privește caracterul dominator al omului, supremația acestuia atît față de lumea naturală cît și față de aceea creată. Majestuos și definitiv, proiecție mistică în felul său, Omul lui Mattis Teutsch din
Ultimul Mattis Teutsch by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12435_a_13760]
-
Dabija acolo după, cred, zece ani. Și este lăudabilă ideea tînărului manager și regizor, Claudiu Goga, de a-i invita în teatrul pe care îl conduce pe acei directori de scenă de primă linie, care lasă urme solide, dincolo de spectacolul propriu-zis, în conștiința artiștilor cu care au lucrat. Apropo! N-aș trece atît de ușor peste un spectacol, peste care s-a pășit cu grație. Sau fără. Ceea ce am văzut acum s-a născut tot atunci. Este vorba despre Frații de
Ce să-i spun domnului Godot? by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12477_a_13802]
-
pentru că, într-adevăr, în ,dinăuntrul" original, nici el, nici noi, nu vom ajunge niciodată...). Nu este o postură comodă, nici un parcurs ușor de împlinit. Aici intervine, cred, principala dificultate cu care Corin Braga s-a văzut confruntat în realizarea studiului propriu-zis, și pe care a ales să nu o expună vederii cititorului: ea se referă la necesara reconstituire a orizontului de mentalitate (medieval) care conferea valoarea de întrebuințare a respectivelor imagini ale lumii (numite ,hărți") sau povestiri despre lumi depărtate. Ceea ce
În librăriile pariziene - Un succes pe tema eșecului by Ioana Bot () [Corola-journal/Journalistic/11417_a_12742]
-
spre semnare contractul pentru romanul Un om între oameni. Toată lumea din editură știa că eram îndrăgostit de literatura lui și că țin să-l cunosc, așa că directorul mi-a ușurat întâlnirea în care urma să se stabilească în detaliu condițiile propriu-zise de colaborare. Spre dezamăgirea mea, am dat de un bărbat care a luat act puțin plictisit de admirația mea și s-a purtat nițel disprețuitor cu insignifiantul redactor. Mi-a precizat că, pentru a scrie romanul, are nevoie mai întâi
În dialog cu B. Elvin - "între o mare speranță și o mare frică" by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/11371_a_12696]
-
XX, am fost profund nemulțumit de celelalte pagini de critică pe care le-am scris. Undeva, în adâncul meu, am simțit nevoia să rup cu ceea ce era eroare, compromis, limbă de lemn în aceste file. Atunci am trecut spre literatura propriu-zisă. M.I.: Romanele dumneavoastră sunt, însă, extrem de interiorizate. Și ar fi fost poate de presupus că va fi o explozie de epic, de istorie, de povești. B.E.: Credeam, sau bănuiam, sau presupuneam, că o operă realmente subversivă, în direcția imediată a
În dialog cu B. Elvin - "între o mare speranță și o mare frică" by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/11371_a_12696]
-
mai bună: e deci firesc faptul că recurg pe cît pot la limba standard, la neologisme, chiar la formule pretențioase, grefate uneori surprinzător pe un registru popular dominant. Cartea furnizează așadar, chiar prin absențe, chiar prin relativa sărăcie a lexicului propriu-zis argotic, informații importante despe funcționarea limbajelor periferice. Ea este o sursă de informații mult mai sigure decît textele în care pitorescul lingvistic este exploatat cu intenție, în care termenii argotici sînt acumulați pe pagină și sînt explicați mai mult sau
Limbajul de pe Rahova by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11435_a_12760]
-
o excentricitate sau ca o utopie. Adrian Marino a crezut însă în idealul său și acesta a devenit astăzi mai aproape de împlinire ca niciodată. Păcat că marele cărturar nu mai este printre noi pentru a se bucura de momentul aderării propriu-zise a României la Uniunea Europeană, anunțat pentru anul 2007. . Adrian Marino, Pentru Europa. Integrarea României. Aspecte ideologice și culturale, Editura Polirom, Iași, 2005, 280 pag.
Pledoaria unui extremist de centru by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11425_a_12750]
-
a hiperrealismului practicat, volumul de debut a fost reeditat în 2003 cu un titlu sugestiv modificat: Proză cu amănuntul. Inconvenientul artistic o dată depășit, autorul ieșean avea de rezolvat o altă problemă, nu mai puțin spinoasă, ținând însă nu de creația propriu-zisă, ci de vizibilitatea ei. E un fapt că destule cărți stau într-un con de umbră nemeritat prin aceea că au apărut la edituri fără rezonanță și fără impact. Oricât de merituos ar fi tânărul scriitor, el nu poate suplini
Romanul peltea by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11432_a_12757]