303 matches
-
acustic, care folosea pentru detectarea vaselor inamice zgomotul elicelor a avut eficiență numai în primele trei zile de la prima lansare, canadienii dezvoltând rapid un sistem simplu și eficient de apărare, un bloc remorcat din țevi vechi plutitoare, care distorsiona zgomotul propulsoarelor vapoarelor. La sfârșitul războiului, (1944 - 1945), germanii au lansat la apă submarinul cu propulsare electrică îmbunătățită „Elektroboot" tip XXI și submarinul cu rază scurtă de acțiune tip XXIII. Submarinul tip XXI avea o viteză de deplasare sub apă de 17
Bătălia Atlanticului (al Doilea Război Mondial) () [Corola-website/Science/308125_a_309454]
-
terestră înainte ca "modulul de comandă" să efectueze manevrele de reintrare în atmosferă. "Modulul de comandă" avea forma unui trunchi de con având înălțimea de 3.2 m și diametrul bazei de 3.9 m. Compartimentul frontal conținea două dintre propulsoarele "sistemului de control cu reacție" (SCR), tunelul de andocare și componentele sistemului de reintrare în atmosferă. Compartimentul intern era presurizat și acomoda echipajul împreună cu panourile de control și mare parte din sistemele astronavei. Ultimul compartiment, cel dorsal, conținea 10 din
Modulul de comandă și serviciu Apollo () [Corola-website/Science/308345_a_309674]
-
Fiecare propulsor avea o forță de propulsie de aproximativ 445 N, și folosea drept combustibil MMH și oxidant NO. Fiecare grup măsura 2.4 pe 0.9 m și avea rezervorul de combustibil și cel cu oxidant comune pentru toate propulsoarele componente. Tunelul central (3.8 m lungime și 2.501 m diametru la bază) găzduia motorul principal și 2 rezervoare cu heliu. Combustibilul pentru motor era de tip Aerozine 50 și oxidantul NO. Forță de propulsie maximă era de 91
Modulul de comandă și serviciu Apollo () [Corola-website/Science/308345_a_309674]
-
față de învelișul modulului. La exteriorul modulului mai erau amplasate proiectoare retractabile orientate frontal, un proiector mobil pentru activitați extravehiculare și un "far" pulsator de întâlnire, vizibil de la 100 de km distanță. În timpul desprinderii finale de "Modulul de comandă" erau activate propulsoarele de manevră, timp de 5 secunde, pentru a facilita operațiunea.
Modulul de comandă și serviciu Apollo () [Corola-website/Science/308345_a_309674]
-
-l integrează nu va produce roadele socialmente așteptate, dorite. Din acest punct de vedere cultura politică a unei societăți are elemente pasive (“"moarte"”) și active, elemente latente și manifeste, elemente “"parazitare"” (pseudovalori”) și elemente funcționale, elemente lucrative și inhibitive, elemente propulsorii și frenatoare etc. Cultura politică - parte a culturii de ansamblu a societății, a fost și va rămâne o variabilă dependentă de progresul general al comunităților umane. Ea este supusă transformărilor, implicit dezvoltării și modernizării. Într-un astfel de proces istoric
Cultură politică () [Corola-website/Science/302492_a_303821]
-
Agostino Gemelli, fondatorul Universității Catolice de la Roma și a celebrului spital - tot din Roma - care îi poartă numele). Mai recent s-au cristalizat filoane de atenție ecumenică. Pacifistă și ecologică, care - în instituțiile franciscane din Assisi - au un puternic centru propulsor. Personaje ilustre date lumii și Bisericii de franciscani (pe lângă Francisc de Assisi): Și în prezent franciscanii sunt Ordinul religios (monastic) cel mai numeros: când pășeau în mileniul al III-lea franciscanii numărau peste 34 de mii de membri în cele
Ordinele franciscane () [Corola-website/Science/303761_a_305090]
-
de comandă sau echipamente similare; avioane de zbor la sol pentru antrenament și părți ale acestora 43134 8805 35.30.15 Părți ale motoarelor de avion, cu aprindere cu scânteie 43152 8409.10 35.30.16 Părți ale turboreactoarelor și propulsoarelor turbo 43155 8411.91 35.30.2 Baloane și dirijabile; planoare, parapante și alte aparate de zbor nemotorizate 496a 35.30.21 Planoare și parapante 49611 8801.10 35.30.22 Baloane, dirijabile și alte aparate de zbor nemotorizate 49612
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/87510_a_88297]
-
echipă de a învăța ce înseamna Formulă 1. Japonezii promiteau să revină și în sezonul următor, de această dată cu lecțiile mult mai bine pregătite. Honda pregătea deja motorul RA271E pentru sezonul 1965, care era o evoluție foarte avansată a propulsorului folosit în anul precedent. Conștienți că în Formula 1 puterea este foarte importantă, Honda miza pe cartea căilor putere, astfel că RA271 dezvolta 230 CP, o putere cu zece procente mai mare decât a oricărui alt motor din campionatul acelor
Honda F1 () [Corola-website/Science/304452_a_305781]
-
Ginther din Marele Premiu al Mexicului, ultima cursa a sezonului 1965, cănd Ronnie Bucknum a sosit și el în puncte, al cincilea. FIA a decis să schimbe la finalul anului regulamentul tehnic, punând capăt motoarelor de 1500 cmc, dublând capacitatea propulsoarelor. Pentru Honda avea să înceapă astfel o nouă aventură. După ce s-a luat în discuție producerea a două tipuri de motoare - un V12 și un V16, în cele din urmă s-a mers pe varianta V12, cea care avea să
Honda F1 () [Corola-website/Science/304452_a_305781]
-
au fost găsite, erau așezate asemeni unei frize în zona locuită a peșterii. Arta mobiliară este compusă din piesele de podoabă (discuri din os sau corn perforate și gravate, imitații de dinți de animal, în special, de cerb), plachete ornamentate, “propulsoare” - numite și “bastoane de comandament”, statuete din fildeș, corn, os sau, mai rar din roci, chihlimbar sau lut uscat amestecat cu cenușă. Ele au o distribuție geografică imensă, din Spania până în Siberia și sunt, în general, realizate prin gravură și
Preistorie () [Corola-website/Science/309529_a_310858]
-
este mai puțin evidentă. Desigur, se pot imagina modalități de prindere a unora dintre statuete, de exemplu, pentru a putea fi purtate asemeni pandantivelor, dar cu siguranță aceasta nu este cazul pentru toate statuetele și cu atât mai puțin pentru “propulsoare”. Plachetele sunt o categorie destul de circumscrisă geografic. Cea mai mare parte a acestora apare în zona La Marche din Franța și sunt plachete din șist gravate cu reprezentări mult mai realiste. Gravura era realizată cu ajutorul burin-ului (o unealtă tipică
Preistorie () [Corola-website/Science/309529_a_310858]
-
upgrade 244CP și 355 Nm, suficienți pentru o accelerație de la 0 la 100 km/h în 6,5 secunde (față de 7,3 secunde în serie) și o viteză maximă de 235 km/h (mai mare cu 6 km/h). Modificarea propulsorului pe motorină de 2,0 TDI îl aduce la 193CP și un cuplu de 410 Nm, care îi dau lui León FR TDI o accelerație 0-100 km/h de 7,6 secunde (față de 8,2 secunde) și o viteză maximă
SEAT () [Corola-website/Science/304910_a_306239]
-
formula 1<br>definește raportul dintre viteza curentului axial formula 2 și viteza punctelor exterioare de pe circumferința elicei formula 3.<br>Aceasta fiind abcisa în diagrama de deplasare liberă putând fi exprimată prin următoarele trei funcții:<br> O elice navală este un organ propulsor de tip reactiv utilizat la majoritatea navelor cu propulsie mecanică. Se compune din 2-6 pale (de obicei 3-4), dispuse simetric și în sens radial pe un butuc central cuplat prin intermediul unui ax cu mașina principală a navei. Forța de împingere
Elice () [Corola-website/Science/306070_a_307399]
-
construite înainte, să pară minuscule pe lângă ea. Comparativ, ea este cu doar un picior (0,33 m) mai scunda decât Catedrală Sf. Paul din Londra. În principal, Saturn V a fost proiectată de Marshall Space Flight Center, numeroase componente - incluzând propulsoarele - au fost obținute de la subcontractori. Au fost folosite puternicele motoare de tip F-1 și J-2 care, la teste, provocau unde seismice perceptibile pe o rază de 80 km (50 mile). Proiectanții au decis sa reutilizeze cât mai multă tehnologie rămasă
Saturn V () [Corola-website/Science/305836_a_307165]
-
9 luni pentru construcția rezervoarelor și 14 luni pentru întreaga secțiune. Primul model construit de Boeing a fost S-IC-D, folosit tot pentru teste. Cea mai mare și mai grea componentă a treptei S-IC a fost structura de susținere a propulsoarelor, cântărind peste 21 de tone. Trebuia să suporte forță de propulsie a celor 5 motoare și să o distribuie uniform la baza rachetei. Rachetă era ținută la sol, în timp ce erau pornite motoarele, de 4 ancore masive. Acestea erau printre cele
Saturn V () [Corola-website/Science/305836_a_307165]
-
puse la un loc. Drept combustibil va fi folosit hidrogenul lichid și oxigenul lichid. Zborul va fi asistat în primele două minute de o pereche de propulsoare auxiliare cu combustibil solid, care vor avea 5 segmente față de cele 4 ale propulsoarelor actuale ale navetei spațiale. Prima treaptă va dispune de 5 motoare RS-68, amplasate similar cu motoarele de la treaptă S-IC, în formă de cruce. Inițial Ares V trebuia să folosească același tip de motoare că și naveta spațială, dar, în urma
Saturn V () [Corola-website/Science/305836_a_307165]
-
cu motoarele de la treaptă S-IC, în formă de cruce. Inițial Ares V trebuia să folosească același tip de motoare că și naveta spațială, dar, în urma utilizării cu succes a motoarelor RS-68 pentru rachetă Delta IV, au fost alese acestea. Propulsoarele RS-68 mai au și alte avantaje: sunt mai puternice și mai usor de construit. Pentru a doua treaptă vor fi folosite probabil unul sau mai multe motoare de tip J-2X, versiuni modernizate ale motoarelor J-2. Din 1964 până în 1973 au
Saturn V () [Corola-website/Science/305836_a_307165]
-
ale naturii și care, în consecință, trebuia numaidecât să fie înlăturat. Lupașcu se distinge net de această atitudine, valorizând contradicția, din punct de vedere logic și epistemologic, ca pe un dat intrinsec oricărei achizitii științifice și ca pe un factor propulsor în progresul cunoașterii. În limitele acestor considerații, logica revendicată de Lupașcu este definită ca: „știința primă a dinamismelor contradictorii din orice experiență” , ceea ce implică urmări notabile în problema cunoașterii. Logica cunoașterii sau experiența științifică se constituie în urma unor observații capitale
Ștefan Lupașcu () [Corola-website/Science/313832_a_315161]
-
sau în port. ... (2) Când nava se află la ancoră, pe vreme rea, comandantul are obligația să ordone întărirea măsurilor de siguranță a navei cu privire la intensificarea observării, verificării permanente a poziției navei și a stării "gata de marș" pentru aparatul propulsor. ... Articolul 327 Ofițerul cu navigația, are obligația de a se informa din timp, despre faza și înălțimea mareei la sosirea în porturile cu variații mari ale înălțimii mareei. Articolul 328 (1) Când nava este dislocată la distanță de porturile proprii
REGULAMENT din 27 mai 2013 de organizare şi desfăşurare a activităţilor la bordul navelor şi ambarcaţiunilor din Forţele Navale *). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270089_a_271418]
-
mic în grad, iar la grade egale, salutul trebuie să se acorde pe cât posibil în același timp. ... Articolul 418 Șefii ambarcațiunilor militare care pe timpul ridicării/coborârii pavilionului se află în apropiere sunt obligați să comande "Drepți" și să mențină aparatul propulsor stopat sau ramele în poziția "Drepți", pe toată durata ceremonialului. Articolul 419 Salutul din ambarcațiuni militare nu se acordă: a) de la apusul și până la răsăritul soarelui; ... b) pe timpul concursurilor de bărci, a acțiunilor de salvare și când se asigură manevra
REGULAMENT din 27 mai 2013 de organizare şi desfăşurare a activităţilor la bordul navelor şi ambarcaţiunilor din Forţele Navale *). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270089_a_271418]
-
celor presurizate în momentul utilizării; ... c) demontarea stingătorului de incendiu; ... d) curățarea și verificarea recipientului stingător și a fitingurilor - dispozitiv de control; ansamblu furtun și/sau pâlnii și/sau duze; ansamblu cap dispozitiv de operare; ... e) încărcarea buteliei cu agent propulsor numai pentru cele presurizate în momentul utilizării; ... f) reîncărcarea cu agent de stingere; ... g) reasamblarea stingătorului; ... h) etichetarea și sigilarea stingătorului. ... (2) Detalierea operațiunilor prevăzute la alin. (1) este prevăzută în anexa nr. 4. ... Secțiunea a 4-a Repararea stingătoarelor
NORME TEHNICE din 23 octombrie 2015 privind utilizarea, verificarea, reîncărcarea, repararea şi scoaterea din uz a stingătoarelor de incendiu. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265845_a_267174]
-
14 03 03 Solvenți și amestecuri de solvenți fără solvenți halogenați 14 03 04 Nămoluri sau deșeuri solide conținând solvenți halogenați 14 03 05 Nămoluri sau deșeuri solide conținând alți solvenți 14 04 00 Deșeuri de refrigerenți și de gaze propulsoare de aerosoli și de spumă 14 04 01 Clorofluorocarburi 14 04 02 Alți solvenți și amestecuri de solvenți halogenați 14 04 03 Alți solvenți și amestecuri de solvenți 14 04 04 Nămoluri sau deșeuri solide conținând solvenți halogeni 14 04
jrc4044as1999 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89207_a_89994]
-
depășesc valoarea limită de hidrocarburi indicat în tabelul de la pct. 3.3.2." 8. Pct. 3.3.4.5 se înlocuiește cu următorul text: "3.3.4.5. Dacă nu este monitorizată în alt mod, orice altă componentă a grupului propulsor conectată la un calculator care are legătură cu emisiile, inclusiv orice senzori relevanți care permit îndeplinirea funcțiilor de monitorizare, trebuie monitorizată pentru a se verifica continuitatea circuitului. 9. Pct. 3.3.3.5 se înlocuiește cu următorul text: "3.3
jrc4141as1999 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89305_a_90092]
-
permit îndeplinirea funcțiilor de monitorizare, trebuie monitorizată pentru a se verifica continuitatea circuitului. 9. Pct. 3.3.3.5 se înlocuiește cu următorul text: "3.3.3.5. Dacă nu este monitorizată în alt mod, orice altă componentă a grupului propulsor conectată la un calculator care are legătură cu emisiile trebuie monitorizată pentru a se verifica continuitatea circuitului. 10. Pct. 3.6.1 se înlocuiește cu următorul text: "3.6.1. Distanța parcursă de vehicul în timpul perioadei de activare a MI
jrc4141as1999 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89305_a_90092]
-
deficiență, producătorul trebuie să o identifice utilizând un cod de eroare corespunzător, consecvent cu cele menționate la pct. 6.3 din ISO DIS 15031-6 - din octombrie 1998 (SAE J2012 - datat iulie 1996) privind "Coduri de eroare la diagnosticarea sistemului grup propulsor (codurile de eroare P0). Dacă această identificare nu este posibilă, producătorul poate folosi coduri de eroare pentru diagnosticare conform pct. 5.3 și 5.6 din ISO DIS 15031-6 din octombrie 1998 (SAE J2012 - datat iulie 1996) (codurile de eroare
jrc4141as1999 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89305_a_90092]