272 matches
-
și mijlociu -Dezvoltare socială: a) Crește interesul pentru colegi, dezvoltă prietenii, deprinderi și interacțiuni sociale ănegociere, împărtășire) - 7 8 ani; b) dezvoltă normele de grup 7-8 ani; c) se formează comportamentele specifice de gen - 6 ani; d) se formează comportamentele prosociale, prin înțelegerea valorilor sociale - 7-8 ani; e) înțelege alte puncte de vedere - 6-7 ani; f) conștientizează nevoile psihologice ale celorlalți - 8-10 ani; g) relațiile cu ceilalți sunt o sursă de noi valori, de învățare a regulilor sociale; h) începe dezvoltarea
Familia şi şcoala în parteneriat pentru o educaţie de calitate by Mihaela Băsu, Angela Sava, Doina Helene Partenie, Adriana Petrovici () [Corola-publishinghouse/Science/1283_a_1956]
-
școlari, de personalitate ce pot determina comportamentul agresiv. Formele de manifestare a agresivității au luat o mare amploare la nivel mondial, de aceea nu Întamplător anul 1995 a fost lansat de ONU ca Anul Internațional al Toleranței. Toleranța și comportamentul prosocial sunt exact opuse comportamentului agresiv. Sunt deja cunoscute unele căi propuse de diverși autori, În ceea ce privește reducerea agresivității. Una dintre cele mai vechi este catharsisul, legat de așa numitul “model hidraulic” (energia agresivă acumulată ca urmare a impulsurilor instinctuale sau a
MODALITĂŢI DE PREVENIRE A CONDUITEI AGRESIVE by LIDIA CRAMARIUC () [Corola-publishinghouse/Science/1629_a_2944]
-
și sfătuit și de personalități de seamă din fosta lume capitalistă. Acest interes a fost nu numai față de FSN, care se contura drept urmașul firesc al fostei "societăți socialiste", ci și față de eventuale încercări de pluripartidism în România, unde orientările prosociale fuseseră și erau contrabalansate de orientări liberale și țărăniste. Noile orientări își aveau sorgintea în încercări de revitalizare a unora dintre fostele partide istorice din perioada interbelică. Dacă Iuliu Maniu avea, în condițiile anului 1990, un continuator, în persoana fostului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1524_a_2822]
-
realitate căreia orice individ trebuie să-i poată face față. Pentru aceasta este nevoie de inițierea unui demers formativ care să pună la dispoziția acestuia întregul arsenal de competențe, atitudini, cunoștințe care să-l ajute în adoptarea unui comportament conștient, prosocial. Dincolo de asperitățile teoretice ce decurg din analiza de pe poziții diferite a posibililor factori ce pot interveni eficient în rezolvarea problematicii lumii contemporane, singura în măsură să răspundă unei asemenea solicitări este, în opinia majorității specialiștilor, dar și a noastră, educația
by VALERICA ANGHELACHE [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
de educație pentru schimbare; * Exersarea elementelor de inovație la nivelul conținuturilor, metodologiei, evaluării; * Derularea unor activități de formare care să asigure fiecărui individ (cadre didactice și elevi) un set de cunoștințe, competențe prospective, ceea ce va favoriza adoptarea unui comportament conștient, prosocial etc. c) La nivelul organizației școlare: * Abordarea schimbării educaționale într-o manieră pragmatică, realistă și prospectivă; * Diagnoza și analiza necesităților individualizate ale școlii; * Planificarea riguroasă a schimbării, ceea ce ar presupune: conceptualizarea schimbării, pilotarea schimbării și efectuarea eventualelor corecții, implementarea schimbării
by VALERICA ANGHELACHE [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
2005, Strategii manageriale. Management performant, Editura Academică de Management, București. Cerchez, N., Mateescu, E., 1995, Elemente de management școlar, Editura Spiru Haret, Iași. Cerghit, I., Vlăsceanu, L., 1988, Curs de pedagogie, CMUB, București. Chelcea, S., Țăran, C., 1990, "Psihosociologia comportamentului prosocial", în Psihologia cooperării și întrajutorării umane, Editura Militară, București. Chelcea, S., 1994, Personalitate și societate în tranziție, Societatea Știință și Tehnică, București. Chelcea, S., 2001, Metodologia cercetării sociologice, Editura Economică, București. Chirică, S., 1996, Psihologie organizațională. Modele de diagnoză și
by VALERICA ANGHELACHE [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
școlari, de personalitateă ce pot determina comportamentul agresiv. Formele de manifestare a agresivității au luat o mare amploare la nivel mondial, de aceea nu Întamplător anul 1995 a fost lansat de ONU ca Anul Internațional al Toleranței. Toleranța și comportamentul prosocial sunt exact opuse comportamentului agresiv. Sunt deja cunoscute unele căi propuse de diverși autori, În ceea ce privește reducerea agresivității. Una dintre cele mai vechi este catharsisul, legat de așa numitul “model hidraulic” (energia agresivă acumulată ca urmare a impulsurilor instinctuale sau a
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
-
toate acestea osîndită pînă la capăt, ci chemată la condiția sa de naturalețe. Dacă "din pînda / care te dezbracă încet încet de zile / se naște prezentul din fereastră", iar lehamitea îți este "doctor de familie devreme ce îți prescrie droguri prosociale", patriei i se adresează următorul îndemn mușcător-sentimental: "privește-mă în ochi, țara mea, și fii te rog / iarba care crește și mă acoperă" (}ara mea). În contul dispoziției sfidătoare care-l specifică, Vasile Proca abordează și tema tavernală. "Cîrciuma" reprezintă
O poezie mizerabilistă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7785_a_9110]
-
completarea unor astfel de rezultate, psihologii (Gerber et al., 2011) care au studiat trăsăturile de personalitate au ajuns la un consens legat de cinci trăsături care definesc sumar personalitatea 1: extoversia (legată de emoțiile pozitive); agregabilitatea (care descrie o orientare prosocială); conștiința (implică un control asupra impulsurilor și comportamentelor orientate către obținerea unui scop); nevroza (emoție negativă, aflată în contrast cu stabilitatea emoțională) și deschiderea către noi experiențe. Aceste trăsături surprind predispozițiile care determină felul în care răspundem la stimulii din mediul înconjurător
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
calitative, ediția a III-a revăzută, Editura Economică, București, 2007. Chelcea, Septimiu și Mamali, Cătalin, "Valoare", în Ana Bogdan-Tucicov et al., Dicționar de psihologie socială, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1981, pp. 251-252. Chelcea, Septimiu și Țăranu, Constantin, "Psihosociologia comportamentului prosocial", în Chelcea, Septimiu (coord.), Psihosociologia cooperării și întrajutorării umane, Editura Militară, București, 1990. Chelcea, Septimiu, Ivan, Loredana și Chelcea, Adina, Comunicarea nonverbală: gesturile și postura. Cuvintele nu sunt de-ajuns, ediția a II-a revăzută și adăugită, Editura Comunicare.ro
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
exercițiul formal al abilităților sociale sau primesc acasă teme ce necesită interacțiune socială (Stravynski și Greenberg, 1989; Stravynski et al., 2000). La pacienții cu TPE, exersarea abilităților sociale poate prezenta beneficiul de ameliorare a performanței sociale și sporire a comportamentelor prosociale. Tratamente comportamentale Recunoașterea succesului tehnicilor de expunere și desensibilizare în tratarea altor tulburări fobice a dus la testarea acestor tehnici în managementul fobiei sociale. Studiile care utilizează tehnicile desensibilizării imaginare au fost în mare parte terminate înainte de publicarea DSM-III, folosind
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
să imite mersul/mișcarea (postura, mimica) unor diferite animale (cocoș, pisică, cangur, maimuță, șarpe, broască, pește etc.). 3. BALOANE VESELE șI TRISTE Activitatea vizează stimularea copiilor pe direcția unei exprimări emoționale deschise, autentice, spontane și descoperirea abilităților empatice, antrenarea conduitelor prosociale și de socializare, dezvoltarea spontaneității și exersarea potențialului creativ al copiilor. Sarcina: după ce se umflă câteva baloane cu ajutorul copiilor, aceștia vor desena pe baloane stări și trăiri emoționale preferate: bucurie, tristețe, furie, mirare, îndoială, rușine etc. Așadar, copiii trebuie să
Micii năzdrăvani, conflictul şi jocul by Alina Nicoleta Bursuc () [Corola-publishinghouse/Science/1683_a_3100]
-
psihologic, utilizarea recompenselor favorizează creșterea motivației pentru învățare. Este vorba însă doar de o motivare extrinsecă care poate avea efecte perverse asupra implicării elevilor în sarcină. În cazul în care elevii nu conștientizează importanța învățării și a adoptării unui comportament prosocial pentru propria dezvoltare personală, există astfel riscul unei condiționări a acestora cu privire la implicarea lor în sarcină. Prin urmare, recompensa trebuie folosită, dar cu prudență pentru a se evita excesul acestora. 7. Crearea unui cadru de interacțiune pozitivă Urmărește crearea unui
Managementul problemelor de disciplină la şcolarii mici by Rodica Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/1651_a_3071]
-
legăturilor bilaterale și este de natură să inducă schimbări comportamentale ale acțiunii economice În cadrul diadei. Faza a doua presupune consolidarea relației și stabilizarea acesteia pe perioade Îndelungate de timp. Relația se menține În măsura În care partenerul reciprochează și face dovada unui comportament prosocial. Perioada de Încercare a relației presupune ca una din părți să inițieze, prin acordarea unui favor, un proces care poate deveni reiterativ; cealaltă parte are astfel ocazia să-și demonstreze credibilitatea prin reciprocare ulterioară. Astfel apar premisele instituirii Încrederii Între
[Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
cazul schimburilor implicate În relații stabile, În cadrul rețelelor sociale. În același timp Însă, rețelele sunt rezultatul investițiilor individuale În capital social și ele emerg ca urmare a acțiunilor individuale. Actorii fac investiții În resurse sociale (adoptând, de exemplu, un comportament prosocial) dând astfel posibilitatea celuilalt să reciprocheze și să-și manifeste credibilitatea, consolidând relația socială. Astfel, rețelele sunt depozitarele resurselor sociale produse de actori și permit capitalizarea și mobilizarea lor În sprijinul acțiunii intenționale. Subscriind diferenței sesizate de Lin, am putea
[Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
În rețele este complementat de difuziunea unor modele mentale Împărtășite care legitimează configurația structurală a câmpului. Structura de roluri emergentă este rezultatul implicării tranzacțiilor În relații sociale stabile ceea ce determină o probabilitate obiectivă de apariție a unui anumit comportament considerat prosocial (bazat pe considerarea intereselor celuilalt, Încredere strategică și reciprocitate). Pe de altă parte, structurarea rețelei nu este doar obiectiv semnificativă, ci presupune o percepție subiectivă Împărtășită (este adecvată la nivelul semnificațiilor). Structura nu este doar fizică, ci reprezintă și un
[Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
sat vs. comportament propriu; * Tradiții și obiceiuri: am considerat că dimensiunea tradiției este extrem de relevantă în studiul semnificațiilor comunității și de aceea am urmărit care sunt punctele de intersecție între cele două; * Interacțiunea: relațiile cu oamenii din sat, încredere, comportamente prosociale (de într-ajutorare), apropiere sufletească de oamenii din sat, coeziune comunitară; * Teritoriu, pământ, muncă: în toate referirile la comunitate apare ca extrem de relevantă discuția privind teritorialitatea, de aceea am urmărit, mai ales prin datele calitative, importanța pământului și a muncii
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
treilea factor 18% 12% 9% Factorul Indicatori (saturații) Descriere posibilă a factorului Factorul 1 Atașament (apropiere sufletească) față de comunitate (0,6) Dimensiunea relației afective subiective cu satul Mândrie în raport cu satul (0,5) Indiferență față de sat (-0,5) Factorul 2 Comportament prosocial (întrajutorare) (0,7) Dimensiunea interacțională (relații sociale) Încredere în oamenii din sat (0,5) Apropiere sufletească de oamenii din sat (0,4) Factorul 3 Sat diferit de alte sate (0,6) Dimensiunea caracterului special al satului Sat renumit (0,6
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
încă, ea trebuie delimitată de trăsăturile celei ideale de care vorbește Bauman. Sătenii afirmă cu toții că oamenii se înțeleg bine, că nu au existat conflicte în sat, că se ajută între ei atunci când e nevoie, dar până la un punct. Comportamentul prosocial și interacțional este într-adevăr mai accentuat decât la oraș, dar oamenii admit că nu mai există acea într-ajutorare dezinteresată care exista odată și care era una din trăsăturile de bază ale comunității. Individualizarea produsă de modernizare a devenit
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
și ea esențială în construirea și menținerea identității în rural, pentru că prin muncă membrii comunității interacționează în scopul producerii de bunuri. Munca este un ingredient care stabilizează identitatea unei comunități (Kaneff, 2000), prin aceea că leagă rudele, vecinii în relații prosociale de încredere, familiaritate, întrajutorare. În comunitățile în care au loc frecvent acțiuni colective, în care se desfășoară proiecte comune de dezvoltarea a infrastructurii satului sau de implementare a unor proiecte culturale, localnicii se simt mai atașați de comunitatea lor, mai
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
și culturale în cele două comunități, ceea ce înseamnă confirmarea și celei de-a doua ipoteze. Diferențele între cele două sate se referă și la asumări diferențiate ale identității religioase, regionale, sau naționale, precum și în grade diferite de solidaritate, coeziune, comportament prosocial (dar acestea vor fi detaliate și în capitolul legat de comunitate). Capitolul 6 PROPRIETATE FUNCIARĂ ȘI TIPURI DE ACTIVITATE ECONOMICĂ ÎN COMUNITATEA RURALĂ 1. ASPECTE PRELIMINARE Provocarea postcomunistă a însemnat peste tot, în toate țările ce au urmat calea tranziției
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
spune și despre cele două localități. În plus, datele nu arată diferențe majore între ele, ambele având elemente de modernitate și de tradiționalism. Există totuși o diferență: în Tălmăcel, tradiționalismul este mai apropiat de sensul său comunitar (comportamente imitative și prosociale, coeziune), pe când în Ludoș, regăsim mai degrabă un tradiționalism ca respingere a modernității atitudinal-comportamentale. Izolarea Ludoșului nu a determinat o păstrare mai fidelă a obiceiurilor și tradițiilor satului, ci dimpotrivă pierderea lor prin depopularea satului. Astfel, izolarea, deși nu împiedică
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
atitudini și valori moderne. Această concluzie este surprinzătoare pentru că literatura de specialitate sugerează faptul că ideea de comunitate prinde rădăcini într-un sol marcat de tradiționalism, acesta având puterea de a potența legăturile intime, strânse între membrii, intercunoașterea reciprocă, comportamentele prosociale. Nu putem explica această concluzie decât prin faptul că o comunitate puternică ia naștere între indivizi care au o identitate puternică și cu un nivel economic capabil să asigure o oarecare bunăstare. Astăzi, când se vorbește tot mai mult despre
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
copilul ar putea să le aibă și îl pune pe părinte în situația de a spune frecvența acestor simptome la copil. CBCL poate fi folosit pentru a evalua domenii de simptome specifice (ca de exemplu, agresivitatea sau depresia) și comportamentul prosocial și de adaptare (ca de exemplu, capacitatea de interacțiune și relaționare). CBCL a fost administrat la mii de copii sănătoși, astfel că cercetătorul sau clinicianul poate compara rezultatul obținut de un copil sănătos cu cel obținut de un copil care
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
de la școală și este direct proporțional cu fericirea, eficiența strategiilor de coping, deprinderile și suportul social, deprinderile de a soluționa problemele, eficiența academică și securitatea la școală. Mai mult încă, sentimentul apartenenței la comunitate induce toleranță socială, altruism și comportament prosocial, opusul manifestărilor violente. în consecință, putem afirma că bunăstarea psihologică a copilului, adolescentului, precum și a adultului este în mare măsură afectată de calitatea comunității din care face parte. Conform teoriei ecosistemice a lui Urie Bronfenbrenner (1979), violența în familie trebuie
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]