369 matches
-
au nici un motiv să iasă din acest scenariu. Ba chiar i-au adus îmbunătățiri: ei și-au construit podiumuri speciale, tocmai bune pentru autoproslăvire, pe când poporul e înghesuit în țarcuri. E drept, de acolo, din subsolurile vieții și ale istoriei, prostimea are o perspectivă ideală pentru a vedea scălâmbăielile, măscările și falseturile măgărești la care se dedau aleșii neamului. Ideea lui Năstase de-a dona mănăstirii din Suceava o copie ordinară a mult prea mitizatei săbii a lui Ștefan e pe cât
Unde sunt săbiile lui Ștefan cel Mare by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12669_a_13994]
-
scădere cu cît el e mai sacru. Firește, însemnările dintr-un anotimp care n-a venit și n-o să vină niciodată - femeile vor sta întotdeauna să-și vegheze drobul de sare, pe cînd bărbații vor călători spre marginile lumești ale prostimii - nu se puteau lipsi de o carte de muzici. Cîntece-le de cîmpie apar, ca o addenda, prima dată în această ediție, ca un fel de mod de întrebuințare a "barbarilor" care așteaptă să ierneze. Un argument al autorului, în loc de postfață
Drobul de sare by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9109_a_10434]
-
zic editorialiștii firoscoși. Soarta limbii române superioare, vrând, nevrând, se pare că începu a se calcula, proporțional, doar pe degetele unei singure mâini... Ziaristica, vorba spumoasă, aruncată în mijlocul mulțimii, se bucura pe timpuri de un respect țeapăn până și din partea prostimii drept credincioasă. Făcând o socoteală mai largă, putem începe numărătoarea cu năbădăiosul cronicar Radu Popescu, luând o pauză de vreo două secole și ceva în dreptul lui Tudor Arghezi, articlerul vitriolant, între două versuri nemuritoare. Au fost oameni ai scrisului care
G.Călinescu, gazetar by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12261_a_13586]
-
scriitorimii lucra la melodrama vieții private. Apoi, exista un al doilea palier al artiștilor care, deși înrolați în marea armată de politruci, îi detestau cu superioritate intelectuală pe colegii lor de gloată. Și de aceea scriau despre lucruri la care prostimea să nu aibă acces, muncind la universuri fabuloase, lumi imaginare, confecții metatextualist proiectate, în fine, chestii de vădită izolare. Cu toate astea, mai era încă un nivel, al purtătorilor de steag, care se chinuiau să facă literatură între securea cenzurii
Tema comunismului by Doina Ruști () [Corola-journal/Journalistic/8413_a_9738]
-
România, eu vă respect. Eu știu că v-ați speriat de anunțul meu făcut în primăvară, că am veni alături de PSD dacă pleacă UDMR sau dacă PSD nu mai continuă acel dialog cu UDMR. Dar ajunge, fiindcă avem și noi, prostimea, o limită! Eu, Dan Diaconescu din Caracal, vă spun următoarele: Dacă dumneavoastră nu încetați, nu vă opriți din a șantaja un Guvern - acum, întâmplător Guvernul acesta este condus sau este format din niște partide care ne-au fost sau ne
Dan Diaconescu acuză UDMR de șantaj la adresa Guvernului by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/29563_a_30888]
-
convertit în jurnal): "Dacă Iliescu ar fi ajuns, printr-un hazard prelungit, după 1989, secretar general al partidului, ca predecesorul său,(...) n-ar mai fi fost nevoit să joace rolul de gigolo democratic, să producă numere de atracție pentru uzul prostimii". Sau: "asentimentul a unei mari părți a populației, cea care dorește desprinderea totală a României de regimul noilor Cațavenci, școliți la Lomonosov". Sau: "pantofarul, după ce terenul fusese dej(a) defrișat, și-a-ngăduit hîrjoane galante cu istoria. Cum nu avea răbdare să
Un observator solitar Un observator solitar by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9680_a_11005]
-
ruinele unui sistem falimentar, măruntelind cu disperare salariile de mizerie. În același timp, o mână de privilegiați își rotunjesc conturile în bănci străine, trăind suspendați în baloane umplute cu heliul verzui al dolarului, izolați de viermuiala - e drept, dizgrațioasa - a prostimii pe spinările căreia s-au cățărat. Ar fi extraordinar dacă aceste privilegii ar proveni din munca, din inițiativa, ba chiar, la limită, din specula - însă într-un cadru firesc, deschis. Nefericirea noastră e că averile fabuloase (și nu chiar de
Dulce ca Armani e molozul patriei by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/18020_a_19345]
-
vrei să arăți lumii un număr, să fie doar al răuvoitorilor de neam și de orînduielile creștinești, cinșpe mii de nelegiuiți, da, aceștia sînt, cum le ziceți astăzi, cinșpe mii de corupți principali, capi ai răutăților, că de ceilalți, de prostime, ce să zic, că întoarce și Cel de sus de la ei capul, făcîndu-se, amărîții de ei, că nu-i vede, cînd umblă cu minciuni și cu furtișaguri... Fiule, vina a fost a mea că nu te-am prevenit încă de la
Folclorice by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16649_a_17974]
-
vrei să arăți lumii un număr, să fie doar al răuvoitorilor de neam și de orînduielile creștinești, cinșpe mii de nelegiuiți, da, aceștia sînt, cum le ziceți astăzi, cinșpe mii de corupți principali, capi ai răutăților, că de ceilalți, de prostime, ce să zic, că întoarce și Cel de sus de la ei capul, făcîndu-se, amărîții de ei, că nu-i vede, cînd umblă cu minciuni și cu furtișaguri... Fiule, vina a fost a mea că nu te-am prevenit încă de la
Folclorice by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16649_a_17974]
-
presă se concentrează pe scandalul din PSD. Evident că în aceste zile toată lumea suferă de scenarită, dar povestea e mult mai simplă și veche. Foarte veche chiar. Acest episod seamănă cumva cu povestea din Alexandru Lăpușneanul. Ca să scape de gura prostimii Lăpușneanu le oferă o mică atenție și anume pe boierul Moțoc. Cam așa e și în acest caz. Ca să mai înlăture din frustrarea celor 8 ani de opoziție, Ponta l-a pus pe Geoană pe altarul televiziunilor și l-a
De la "Săracul Geoană!" la "Nenorocitul Geoană!" () [Corola-journal/Journalistic/24528_a_25853]
-
ce se juca la planșetă de-a proiectantul convertit în mare antreprenor și alții, din aceeași familie generoasă de nulități, te sfidează acum de la geamul-termopan al vilei (neapărat "stil Texas"!) și de la volanul mașinii superbe pe trece sfârâind leneș pe lângă prostimea ce-și târăște pantofii scâlciați prin glodul nemăturat cu lunile. Această imagine, parcă decupată din vechile manuale compuse în numele "luptei de clasă", a devenit, din păcate, emblema unei Românii groggy. Peste tot în lume se fac averi spectaculoase. Cazul baby-milionarilor
Român, o dată pe lună by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15916_a_17241]
-
toamnă, când românul obosit de-atâta construcție a capitalismului se va întoarce din concediu și va observa că milionul de dinainte de vacanță a intrat rău de tot la apă. Guvernanții vor avea de înfruntat scadențele prea gogonatelor minciuni lansate spre prostimea electorală. După cum arată economia, după cât de disperați sunt șaizeci la sută dintre români (ceea ce înseamnă, de fapt, cam optzeci la sută dintre cei apți de muncă!), chitiți să părăsească urgent această corabie care ia apă prin toate părțile, ar fi
Român, o dată pe lună by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15916_a_17241]
-
dacă n-ar fi fost pactul cu securitatea, miliția și ofițerii asasini din armată, cu totul alta ar fi soarta României. Valsând cu șiretenie pe covoarele minciunii și manipulării, el a adus România la coada Europei. Și cu toate acestea, prostimea continuă să-l vadă drept „un element de stabilitate", „un garant al progresului", „un om ca noi, dintre noi" Ultima lozincă n-o pot nega în totalitate, pentru că nu știu ce și cum simt concetățenii mei pro-iliescieni. Constat doar, la modul empiric
O nouă ideologie: „badigardismul” by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13810_a_15135]
-
care dintre ei știe grecește, care latinește. Respir, se pare, un aer foarte cult, tot așa cum mă gândesc că pământul care acoperă un geniu mort trebuie să fie, da, cu mult mai inteligent decât cel aruncat în grabă peste multa prostime. Acum, însă, am un moment de, poate, vinovată slăbiciune. Sunt ispitit să fiu mai degrabă fericit și sărac cu duhul, mă las să alunec leneș, într-o dubioasă voluptate. Rudă cu ruinele, mă șterg încet în verdele șters al măslinilor
Poezie by Ion Pop () [Corola-journal/Imaginative/11535_a_12860]
-
curînd, încă un crocodil lingvistic: într-o emisiune de televiziune, decis să afișeze o nestrămutată credință în progresul națiunii, a repetat, din vîrful buzelor, că vom evolua „incremental". Evident că n-ați înțeles despre ce este vorba. Nu e pentru prostime. Numai Dimitrie Cantemir știa cuvîntul ăsta, pe care l-a luat din latinește pentru a vorbi de „creșterea și descreșterea Curții Otomane". Da, „incrementum" înseamnă „creștere". Carevasăzică - ca să înțeleagă poporul neinstruit - vom avea un parcurs „incremental" nu înseamnă altceva decît
Palada îl compară pe Pleșu cu Vadim. Atac fără precedent la un simbol al intelectualității by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/77481_a_78806]
-
arată și prin ce spun și fac, la șefi de stat nu numai incompetenți, ci și lași (vezi, la noi, comportamentul lui Iliescu în cazul Bîstroie), toți îți închid gura cu votul democratic și cu "încrederea electoratului". Care electorat, domnilor? Prostimea care n-a deschis în viața ei un ziar? Prizonierii semi-oligofreni ai diversiunilor orchestrate prin televiziuni? Babele fericite că li se mărește pensia cu un dolar și jumătate? Prizonierii din cuștile de beton construite pe vremea lui Ceaușescu? Vagabonzimea de
Democrația ca o mlaștină by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12440_a_13765]
-
către femei („Vezi că eu, hâm, am de toate). Cămașă albă, cravată neagră, pardesiu cu poala sub genunchi, măcar cu o palmă, și larg, puțin fluturatec, blazonul nostru mafiot, uniforma celor aleși să conducă subteranele economiei, să țină în mână prostimea, să o hrănească și să-i dea circ la televizor, să o alimenteze cu subiecte, să creadă că ar conta și părerile ei, săraca! Pantofi de lac, pantalon tot negru, geantă de piele, burdușită cu orice, numai umplută să fie
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93060]
-
la ureche: „Da, vinde!”. „Da, cumpără! Cum cât? Tot! Furnizorul? Amână-l peste 10 zile! O să se supere? Da? Și cine o să-i mai cumpere marfa? E de ajuns să dau un faliment și e falit! Privirile îi zboară peste prostimea străzii, peste muritorii de rând, niște mațe ambulante, fosgăind după un chilipir... A, capul ras; e și modern și ascunde și începutul de chelie. Chiar dacă e frig, îl las descoperit, să strălucească luminozitatea din el. Și apoi „noblețea obligă!” Prin
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93060]
-
poate acesta este și motivul abținerii autorului de a da sfaturi, de a crea o nouă „Republică” care să o înlocuiască pe cea a „idioților” de azi și din totdeauna. El doar dărâmă mituri, falsuri, ezoterisme - adevărate narcotice pentru amețit prostimea „Republicii”. Și aceste reflecții ne vor face oare mai fericiți, mai deștepți? Și dacă da, cât de puternică va fi voința „idioților” de a schimba ceva în lume, unde omul este „jucăria” determinismului economic alimentat de nevoile obiective ale existenței
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93032]
-
pe când acesta își dădea duhul, „Evghenía voastră!“, cuvinte care-i plăceau fiarei peste poate. Și mai spunea Nea Nebunelea la tramvaiul cu gura căscată că, sub numele de Yakob Negruzzi, pocitania noastră a mai lăsat și niște Amintiri din Junimea. Prostimea din tramvai aplauda. Când a aflat că e ziua mea, Nea Nebunelea s-a bucu rat extraordinar. A zis la toți: — în seara asta facem turul cel mare. Traseu prin centru. O să fie o chestie șamanică la fix, cu perindare
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
altfel, ca la cutremur, uiți de copii și de mamă, numai să scapi. Cât timp avem oamenii noștri, care vor ieși din bârlog, ca lupii flămânzi, și pe care nici dracul nu-i știe câți sunt și de unde vor trage, prostimea poate să iasă în stradă, să manifesteze, să urle... Să mai aduc un pahar, doriți și un “pepsi”? Gheorghe întârzie câteva minute. Se întoarse cu o tavă încărcată. Gustări reci, un “Kent”, o sticlă, tot de coniac. Ești încă tânăr
MASTODONTUL DE NISIP by Ilie Cotman () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1661_a_3000]
-
Un bețiv nenorocit sau un amărât bolnav... Aflați de la mine, un adevărat terorist nici nu se droghează, nici nu se îmbată ca un porc când e în misiune. Dar teroriști există, neau invadat pe la unguri și pe la ruși, umblă prin prostime, în stradă, îi instigă, sparg geamuri și fură împreună cu ei, așa cum au făcut și la Timișoara... Dumnezeii mamei lor de bandiți!! Se lăsă brusc liniștea, dar numai pentru o clipă, căci lătratul câinelui de afară îi făcu pe toți să
MASTODONTUL DE NISIP by Ilie Cotman () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1661_a_3000]
-
pancartele cu ,,Jos Ceaușescu” și cum de nu l-a anunțat nimeni pe șef că muncitorii au pornit de la 23 August, că au cu dânșii aceste lozinci, că au rupt porțile?... Apoi, cine l-a bruiat când s-a adresat prostimii, ca și cum a explodat o bombă, să facă panică, spune-mi, cine, Gheorghe? Teroriștii?! Oare stațiile de amplificare erau păzite de teroriști sau de securiștii lui Ceaușescu ? De ce nu s-a făcut ca în China, o rafală-două de mitralieră și piața
MASTODONTUL DE NISIP by Ilie Cotman () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1661_a_3000]
-
fiecare zi, mai ceva ca o curvă. Azi te urcă, mâine te coboară și toți vor valută... Du-te la Sandu, e mare la finanțe, vezi pe cine poate contacta la bancă, noi cursul nu trebuie să-l știm o dată cu prostimea...”, atât i-am spus, Ghiță, și a fost destul. În câteva luni, apartamentul neveste-mii s-a transformat într-o adevărată bancă. Gheorghe se lăsă pe spate în fotoliul uriaș și izbucni în râs, apoi o chemă pe noua sa
MASTODONTUL DE NISIP by Ilie Cotman () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1661_a_3000]
-
să se calmeze, se îndreptă în fotoliu, își aprinse o țigară și, cu un ton răspicat, care nu-i masca, totuși, ușorul tremur al vocii, îi răspunse: De unde să știu eu, nene? Eu sunt... un... amărât, ajuns în Parlament datorită prostimii... Așa încât te rog pe tine, care le-ai știut și le știi pe toate, să-mi răspunzi, de ce să le pup picioarele?! N-o face pe prostu’! Știi foarte bine, dar foarte bine ai putea să nu știi, tu și
MASTODONTUL DE NISIP by Ilie Cotman () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1661_a_3000]