447 matches
-
preocupe de soarta lucrătorilor din mizerele ateliere industriale pentru a-și ispăși vina. Cea de a doua forță care a generat mișcarea a fost o ariergardă propulsată de Vechea Stângă - socialiști, anarhiști și troțkiști - În alianță cu sindicatele cu vederi protecționiste. Strategia lor era ca, pe spinarea Îngrijorării crescânde legate de globalizare, să reînvie o formă oarecare de socialism, chiar dacă ideile socialiste fuseseră respinse ca falimentare chiar de către cetățenii din fostul Imperiu Sovietic sau din China, care au trăit cel mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
-
doi ani de la intrarea în vigoare a prezentului tratat, măsura în care drepturile vamale cu caracter fiscal vizate de articolul 17, paragraful 2, trebuie reținute pentru calculul mediei aritmetice prevăzute de articolul 19, paragraful 1. Această ia în considerare aspectul protecționist pe care îl pot avea aceste drepturi vamale. În cel mult șase luni de la această determinare, toate statele membre pot cere că procedura prevăzută de articolul 20 să fie aplicabilă produselor în cauză, fără a le fi opozabila limită prevăzută
TRATAT din 25 martie 1957 instituind Comunitatea Europeană*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/129270_a_130599]
-
dreptul și îndatorirea de a interveni în activitățile economice și de a crea în acest sens un cadru juridic corespunzător, politica legislativă constituind una dintre pârghiile specifice de intervenție a statului în economie. Prin urmare, unele restrângeri, condiționări sau măsuri protecționiste pe care statul le-ar impune prin lege nu reprezintă de fapt o atingere adusă existenței dreptului sau libertății și nici intereselor private, care se integrează într-un cadru legal, cel al interesului public. Președinții celor două Camere ale Parlamentului
DECIZIE nr. 122 din 27 iunie 2000 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. IV pct. 3-7 din Ordonanţa Guvernului nr. 18/1994 privind măsuri de intarire a disciplinei financiare a agenţilor economici, aprobată, cu modificări, prin Legea nr. 12/1995. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/130927_a_132256]
-
contestată nu încalcă nici prevederile art. 134 alin. (1) din Constituție, întrucat asigurarea libertății comerțului se realizează prin respectarea legislației economice în ansamblul său, urmărindu-se și interesul public în activitatea comercială. Pe cale de consecință, unele restrângeri, condiționări sau măsuri protecționiste pe care statul le-ar impune prin lege nu reprezintă o atingere adusă libertății comerțului și nici interesului public. ... Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere
DECIZIE nr. 133 din 6 iulie 2000 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 5 alin. (1) din Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 7/1998 privind preţurile şi tarifele produselor şi serviciilor care se executa sau se prestează în ţara în cadrul activităţilor cu caracter de monopol natural, al celor supuse prin lege unui regim special sau al regiilor autonome, care se stabilesc cu avizul Oficiului Concurentei, aprobată prin Legea nr. 88/1999. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/130368_a_131697]
-
sa economică statul român trebuie să apere și să promoveze interesul public și, în consecință, are dreptul și totodată îndatorirea de a interveni în activitățile economice și de a crea cadrul juridic corespunzător. Ca atare, unele restrângeri, condiționări sau măsuri protecționiste pe care statul le impune prin lege nu reprezintă o atingere adusă existenței dreptului sau libertății și nici intereselor private, care se integrează în cadrul general al interesului public. Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de
DECIZIE nr. 86 din 4 mai 2000 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 23^5 alin. (1) şi (16) din Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 82/1997 privind regimul accizelor şi al altor impozite indirecte, modificată şi completată prin Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 50/1998 , precum şi prin Ordonanţa Guvernului nr. 1/1999. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/129733_a_131062]
-
dreptul și îndatorirea de a interveni în activitățile economice de acest gen și de a crea un cadru juridic corespunzător apărării intereselor generale. Ca atare, așa cum s-a arătat și în punctul de vedere al Guvernului, unele condiționări sau măsuri protecționiste pe care statul le impune prin lege nu reprezintă atingeri aduse drepturilor sau libertăților, în sensul art. 49 din Constituție, și nici atingeri ale intereselor private, care se integrează cadrului general al interesului public. În consecință, Curtea Constituțională constată că
DECIZIE nr. 86 din 4 mai 2000 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 23^5 alin. (1) şi (16) din Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 82/1997 privind regimul accizelor şi al altor impozite indirecte, modificată şi completată prin Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 50/1998 , precum şi prin Ordonanţa Guvernului nr. 1/1999. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/129733_a_131062]
-
în condiții de eficiență sporită, întărirea alocării resurselor de către forțele pieței, precum și dezvoltarea unei infrastructuri regionale eficiente. . România promovează politici industriale ofensive, menite să asigure o adaptabilitate cât mai mare la exigențele impuse de piață, evitandu-se astfel o politică protecționista considerată ca fiind neproductiva, în contextul realităților internaționale. Neutralitatea stimulentelor este compatibilă cu concurență, generând competitivitate, iar mecanismele concurențiale sunt la rândul lor generate de piață. De aceea Guvernul are în vedere întărirea capacității agenților economici de a face față
HOTĂRÂRE nr. 965 din 27 septembrie 2001 privind aprobarea Politicii industriale a României şi a Planului de acţiune. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/137450_a_138779]
-
proprietate privată, indiferent de natură lor, cu încălcarea reglementărilor legale privind protecția unui interes național, astfel cum este cel al asigurării disponibilităților valutare necesare achitării obligațiilor externe de plată ale economiei. Se mai arată că "unele restrângeri, condiționări sau măsuri protecționiste pe care statul le-ar impune prin lege nu reprezintă o atingere adusă existenței dreptului sau libertății și nici intereselor private, care se integrează intrun cadru general, cel al interesului public". Cu privire la raportarea art. IV din Ordonanță Guvernului nr. 18
DECIZIE nr. 198 din 19 iunie 2001 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. IV pct. 2 şi 7 din Ordonanţa Guvernului nr. 18/1994 privind măsuri pentru întărirea disciplinei financiare a agenţilor economici, aprobată cu modificări prin Legea nr. 12/1995. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/136641_a_137970]
-
127. Sericicultor 612302 2 - - - - 128. Apicultor 612301 2 - - - - 129. Piscicultor 615102 2 - - - - 130. Grădinar 611102 2 - - - - 131. Pepinierist altoitor 614118 2 - - - - 132. Sortator - condiționer produse horticole 611207 2 - - - - 133. Împletitor nuiele 742403 2 - - - - 134. Arboricultor 611201 2 - 3 - 3 135. Protecționist silvic 614108 2 3**) - - - 136. Ciupercar 611202 2 3**) 3 3 - 137. Orezar 611208 2 - 3 - 3**) 138. Recoltator, sortator și presator stuf 614117 2 - 3 - 3 139. Crescător - îngrijitor taurine 612106 2 - 3 - 3 140. Crescător - îngrijitor porcine 612107
HOTĂRÂRE nr. 844 din 31 iulie 2002 privind aprobarea nomenclatoarelor ocupatiilor, meseriilor şi specializărilor pentru care se asigura pregătirea profesională prin învăţământul preuniversitar, precum şi durata de şcolarizare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/144110_a_145439]
-
Protocolul adițional la Convenția europeană privind drepturile și libertățile fundamentale ale omului. Instanță de judecată consideră că excepția este neîntemeiată, întrucat dispozițiile legale criticate nu contravin prevederilor constituționale invocate. În acest sens se apreciază că "unele restrângeri, condiționări sau măsuri protecționiste pe care statul le impune prin lege, nu reprezintă o atingere adusă existenței dreptului sau libertății și nici intereselor private care se integrează în cadrul general al interesului public. Or, comercializarea unor astfel de produse fără un control din partea organelor competențe
DECIZIE nr. 199 din 4 iulie 2002 privind excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 6 alin. (1) şi (4), precum şi ale art. 51 alin. (1) lit. c) şi alin. (2) liniuţa a treia din Ordonanţa Guvernului nr. 27/2000 privind regimul produselor supuse accizelor, modificată şi completată prin Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 134/2000. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/143651_a_144980]
-
în condiții de eficiență sporită, întărirea alocării resurselor de către forțele pieței, precum și dezvoltarea unei infrastructuri regionale eficiente. ● România promovează politici industriale ofensive, menite să asigure o adaptabilitate cât mai mare la exigențele impuse de piață, evitandu-se astfel o politică protecționista considerată ca fiind neproductiva, în contextul realităților internaționale. Neutralitatea stimulentelor este compatibilă cu concurență, generând competitivitate, iar mecanismele concurențiale sunt la rândul lor generate de piață. De aceea Guvernul are în vedere întărirea capacității agenților economici de a face față
HOTĂRÂRE nr. 657 din 20 iunie 2002 privind aprobarea Politicii industriale a României şi a Planului de acţiune pentru implementarea politicii industriale a României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/143611_a_144940]
-
pe baza capitalismului trebuie deosebită de așa-zisa acumulare primitivă, caracterizată prin despărțirea violentă a muncitorului de mijloacele de producție, prin alungarea țăranilor de pe pământurile lor, prin jefuirea pământurilor comunale, prin sistemul colonial, al datoriilor publice și al tarifelor vamale protecționiste etc. "Acumularea primitivă" creează la un pol pe proletarul "liber", iar la celălalt pol pe posesorul de bani, pe capitalist". Vezi și V.I. Lenin, "Karl Marx", în Opere, vol. 26, Editura Politică, București, 1964, p. 65. 1122 Iată cum descrie
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
își reduc drastic producția; ─ crește șomajul; ─ cresc ratele dobânzilor; ─ balanța comerțului exterior a Statelor Unite devine deficitară; ─ America trece de la faza importului de produse finite la fabricarea lor în țară; astfel, se naște sistemul industrial american; ─ guvernul american aprobă introducerea tarifelor protecționiste; ─ în California se descoperă noi zăcăminte de aur; ─ agricultura continuă să fie baza economiei americane; ─ cresc taxele pentru produsele agricole; acestea sunt destinate creșterii fondurilor pentru dezvoltarea infrastructurii; ─ Alexander Hamilton propune deschiderea celei de a Doua Bănci (1816); ─ condițiile monetare
Crizele economice şi ciclicitatea lor by Alexandru Berca [Corola-publishinghouse/Science/935_a_2443]
-
provine mai puțin dintr-o cultură a soft power care a fost în chiar inima construcției europene. "În materie de diversitate culturală, Europa are multe lucruri de spus, cu condiția de a nu gândi diversitatea culturală într-un mod pur protecționist."81 2.19. Multiculturalismul ideologie a diversității culturale Multiculturalismul este un sistem de credințe și comportamente care recunoaște și respectă prezența tuturor grupurilor diverse într-o organizație sau societate, recunoaște diferențele și valorile lor socio-culturale, și încurajează și permite contribuția
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
britanică continuând să navigheze pe toate mările globului datorită activității de tramping (navigare fără itinerar fix, la cerere). Supremația englezilor va fi tot mai mult contestată. Anglia se va lovi și va trebui să țină din ce în ce mai mult seama de politicile protecționiste ale partenerilor săi comerciali, europeni și extraeuropeni, de creșterea puternicilor concurenți, între care SUA și mai ales Germania, a cărei contribuție la comerțul mondial trecea de la 9% în 1880 la peste 13% înaintea Primului Război Mondial. Germania a datorat expansiunea activităților comerciale
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
fiecare sticlă de plastic introdusă, primești înapoi o sumă simbolică. De ce nu se întâmplă astfel și în România? Păi Ministerul Mediului e ocupat deocamdată cu taxa de înmatriculare a autoturismelor second hand, fără să-i pese că astfel de măsuri protecționiste stupide încalcă însuși principiul liberei circulații a mărfurilor, esența proiectului politic și economic al Uniunii Europene. Nici nu vreau să mă gândesc în cât timp s-ar evapora pet-urile de plastic aruncate alandala dacă pentru fiecare s-ar plăti
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
inviolabilitatea frontierelor. Problemele spinoase pe care acest acord le ridică, inclusiv pentru România, care este parte a UE, sunt legate de o reducere a marjei de intervenție a guvernelor naționale (care nu mai pot pune condiții sau impune suveran măsuri protecționiste) și care vor avea de înfruntat reacțiile civice (posibil încurajate și susținute chiar de agenți ai Rusiei!) față de costurile uriașe de mediu pe care exploatările gazelor de șist le presupun. În concluzie, pentru România se dovedește că amplasarea scutului antirachetă
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
sector, care sunt disproporțional afectate de către condițiile administrative și juridice complexe (European Commission, 2002). Fără a merge mai departe, în 2006, Europa a fost martoră la o renaștere a naționalismului economic în state precum Spania, Franța și Polonia, cu măsuri protecționiste de apărare a "campionilor lor naționali" (El Mundo, 2006). În acel an au avut loc mai multe cazuri de intervenție statală, cum ar fi obstacolele ridicate de guvernul spaniol în calea ofertei publice de achiziție a companiei electrice spaniole Endesa
Guvernarea Uniunii Europene by Diego Varela [Corola-publishinghouse/Science/952_a_2460]
-
de Est? Fără îndoială că actuala criză economică globală va avea efecte negative adânci asupra României și a Europei de Est. La un recent summit al UE au fost exprimate temeri că statele mai avansate ale Uniunii vor adopta politici protecționiste care, la rândul lor, vor duce la suspendarea pieței comune europene, generând un nou Război Rece și o nouă Cortină de Fier, de data aceasta bazate pe considerente economice. Este foarte dificil să anticipăm modul în care criza se va
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Science/882_a_2390]
-
10. Care e impactul crizei economice globale asupra României și a Europei de Est? Este încă mult prea devreme pentru a ști cu precizie, dar se pare că atât UE, cât și Statele Unite sunt în pericol de a sucomba impulsurilor protecționiste ca urmare a crizei, lucru care va dăuna economiilor est-europene (inclusiv celei românești) și va avea efectul politic de a întări și de a legitima elementele naționaliste și reacționare din aceste țări. Este o tristă ironie pe care prietenii mei
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Science/882_a_2390]
-
nu permit acumularea, care necesită stabilitate de durată. Dacă adăugăm și spectrul crizelor de mediu cu care ne amenință unii experți, atunci pentru multe regiuni se anunță timpuri grele. Pericolul cel mai vizibil în cadrul Uniunii lărgite este acela al atitudinilor protecționiste, din cauza cărora ar suferi cel mai mult statele mici. De la protecționism la mișcări populiste drumul este scurt, de aici decurgând amenințări serioase la adresa progresului democrației. Ce resurse alternative pot fi angrenate alături de care forțe inovatoare? Cum ar putea estul Europei
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Science/882_a_2390]
-
unde există resurse mai puține? Îi va eradica pe funcționarii corupți acest cutremur economic? Este inevitabilă renaționalizarea principalelor companii industriale și de servicii? Creșterea alocațiilor bugetare va duce la spitale și școli mai bune? Va duce protejarea slujbelor la politici protecționiste sau o mai mică interdependență globală? Întrebările politice care decurg sunt: Va produce eșecul economic tulburări sociale? Există mișcări politice de stânga sau de dreapta care să capteze nemulțumirile sociale și să le mobilizeze împotriva liderilor de guverne, a oficialilor
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Science/882_a_2390]
-
depăși problemele economice. Nu se vor transforma în sateliți ai Rusiei, cum au afirmat demagogic ziarele occidentale, dar este cert că de la începutul crizelor financiare din anii 1997-1998, o serie de țări din întreaga lume au adoptat soluții etatiste, măsuri protecționiste sau au avut reacții politice populiste. Unele reacții nu au fost greșite, dar în procesul de integrare europeană faptul că aproape jumătate dintre țările membre ale UE pot adopta rețete greșite timp de mai mulți ani poate ridica probleme grave
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Science/882_a_2390]
-
foarte negativ. Actuala criză economică globală va face reformele mai necesare, dar mai puțin posibile, va întări pozițiile deja fortificate ale elitelor de stat din România și alte țări est-europene de reformă ne-reformistă și vor legitima o agendă politică protecționistă, naționalistă. Toate acestea nu pot decât să pericliteze agenda democrată la începutul secolului XXI. Da, actuala criză economică globală nu este o afacere măruntă, deși ea pălește în comparație cu transformarea care va avea loc odată ce schimbarea climatului va începe în mod
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Science/882_a_2390]
-
Gazette de France, legitimist(, Débats liberal de centru dreapta, Moniteur universel oficial, Pays, Constitutionnel, Patrie oficioase, Presse guvernamental, Siècle al lui Havin "monitor al opoziției", anticlerical și aparent democratic. B) Imperiul liberal (1860-1868). Creșterea nemulțumirilor (ruptura cu catolicii și cu protecționiștii), eșecurile externe și îmbătrînirea lui Napoleon III au antrenat o anumită relaxare a restricțiilor. Pentru a diviza opoziția, guvernul a autorizat apariția de noi ziare, ca L'Opinion nationale a lui Guéroult (1859), Le Monde (1860) destinat a fi organul
Istoria presei by Pierre Albert [Corola-publishinghouse/Science/969_a_2477]