383 matches
-
stupiditate, spun azi, dar asta a fost reacția față de cumplita realitate politică. Evenimentul de departe cel mai important al istoriei universale a fost Marea Revoluție din Octombrie. Tot ce era rusesc și în special sovietic era desăvârșit. A existat un "protocronism" rus: totul fusese inventat și descoperit de către poporul constructor al comunismului (protocronismul din epoca lui Ceaușescu a avut ca model un sistem instaurat de Stalin). în asemenea condiții școala deforma grav tineretul; salvarea venea din familie și de la profesori care
Umbre pe pânza unor vremi by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/12596_a_13921]
-
Evenimentul de departe cel mai important al istoriei universale a fost Marea Revoluție din Octombrie. Tot ce era rusesc și în special sovietic era desăvârșit. A existat un "protocronism" rus: totul fusese inventat și descoperit de către poporul constructor al comunismului (protocronismul din epoca lui Ceaușescu a avut ca model un sistem instaurat de Stalin). în asemenea condiții școala deforma grav tineretul; salvarea venea din familie și de la profesori care, cu riscuri azi de neînțeles, își făceau cu cinste datoria. îmi aduc
Umbre pe pânza unor vremi by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/12596_a_13921]
-
dar cum nu există speranțe ca să poată fi văzut vreodată în toată realitatea-i de necontestat, rămâne abia ghicit în vălul translucid din care se pot trage mereu fire pentru noi țesături." (pag. 23) E vorba, în fond, de un protocronism fără obsesia priorității. (Și, desigur, fără comandament ideologic.) Căci dacă problema fondului nostru nelatin va da cândva roade, s-ar cuveni ca ea să fie tratată nuanțat acolo, într-un capitol dintr-un volum ulterior, și nu aici, în debutul
O istorie promițătoare by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6989_a_8314]
-
hispanice; ajuns la etatea de aproape o sută de ani, Manoel de Oliveira, cel mai important cineast autohton, turnează un film bazat pe recentele teze asupra originii lusitane a lui Cristofor Columb. Însăși actualitatea politică se face ecoul valului de "protocronism lusitan": președintele brazilian Lula da Silva, împreună cu liderul Uniunii Europene, Durao Barroso, și cu primul ministru portughez José Sócrates, au pus la cale prima întâlnire la nivel înalt Brazilia-EU, desfășurată la Lisabona în 4 iulie 2007. Discursul lui Sócrates în
Frânturi lusitane by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Journalistic/9484_a_10809]
-
patrie, se află încă de acum vreo zece mii de ani centrul energetic al lumii, teorie conform căreia faptele cele mai glorioase ale istoriei s-au înfăptuit la noi în patrie - de ce întrebi, cum de-am decăzut în asemenea hal -, asemenea protocronismului care, chipurile, demonstrează peremptoriu că în domeniul culturii prioritățile noastre sunt practic nelimitate, hagiografia eminesciană are ca finalitate justificării unei politici de izolare a țării: din moment ce suntem unici, este cazul să rămânem unici, neacceptând integrarea în structurile civilizației europene. Astfel
Mitul Eminescu by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/12019_a_13344]
-
căruia regimul continua a se menține de facto, precum sub cel mai însemnat mijloc al său de protecție, ea nu alcătuia altceva decît o diversiune, în pragul descompunerii sistemului comunist. Corespondentul în doctrină estetică al unei atari atitudini a fost protocronismul, promovat în speță de periodicele cele mai ideologizate, Luceafărul și Săptămîna. Putem găsi în Manifest destule formule apte a-l caracteriza avant la lettre: "literatura ce se scrie aici și care se vrea, în mod anacronic, regională și "specifică"". Ca
Actualitatea unui manifest by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16679_a_18004]
-
revista 22 din 8-14 ianuarie, dl Sorin Antohi îi acordă dnei Rodica Palade un lung și uneori interesant interviu, care pe alocuri rămîne însă confuz. Dl Antohi observă o polarizare nouă a discursului politic (și ideologic) românesc: de la occidentalism versus protocronism, la începutul anilor '90 s-ar fi trecut deja în 2001 la opoziția corectitudine politică versus conservatorism național. Din nefericire, opoziția din urmă este ilustrată de către intervievat prin două publicații dintre care doar prima, eventual, corespunde casetei din tabelul mendeleevian
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15579_a_16904]
-
nostru text scris în românește..." Silind literatura națională să devină un antecedent al limbii române, alegațiunea inflamata și absurdă de mai sus poate fi citită în partea finală a Manualului de literatură română pentru clasa a XII-a. Reanimînd cadavrul protocronismului de întristătoare sorginte ceaușista, un capitol de sinteză din carte tratează cu solemnitate înfiorata despre Cultura și literatura străromâna. (Calificativul protocronist figurează expres în manual: În raport cu spiritualitatea occidentală, cei doi autori amintiți au o poziție protocronică, confirmînd perenitatea momentului străromân
"...Nici tobe, nici trompete..." by Monica Spiridon () [Corola-journal/Journalistic/18097_a_19422]
-
1944-1989). Curios ca ele să fie expropriate de către unul din cei mai cunoscuți și zeloși reprezentanți ai regimului totalitar din România, în sfera culturii. Își cere cumva scuze fostul redactor-șef adjunct al revistei Luceafărul și lider al așa-zisului protocronism pentru înalta sa prestație ideologică, își pune cumva cenușă-n cap? Nici vorbă! D-sa trece la contraatac în numele unei postideologii rapid recondiționate din materialele uzuale ale național-comunismului ceaușist al cărui herald a fost. Partitura pe care o execută acum
Un nou A.C. Cuza by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15419_a_16744]
-
presa liberală a timpului. în registrul comicului involutar se plasează și titlul acestei monografii: Oameni mari ai României. Ioan-vodă cel Cumplit. Aventurile, domnia, războaiele, moartea lui; rolul său în istoria universală și în viața poporului român (1572-1574). Un iz de protocronism avant la lettre se degajă din multe formulări hasdeiene. Romanul Ursita (1867), altă evocare istorică, optează de data asta deschis pentru literatură, fără a mai recurge la fastidioasa bibliografie; rezultatul este însă același. Mai slabă și mai lipsită de nerv
Poliglotul literat by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/7668_a_8993]
-
română, o concluzie alarmantă: calitatea manualelor. Știam de ceva vreme că, spre deosebire de liceu, unde concurența a condus la apariția unor manuale bune sau măcar acceptabile, la gimnaziu, manualele au rămas tributare unei concepții învechite, care degajă un iz puternic de protocronism comunist. E uimitor cum a prins acest fel de „gândire” la generația actuală de autori, care trebuie să aibă între 50 și 60 de ani. Între exemplele oferite de Raluca Alexandrescu, două sunt de-a binelea șocante: leagănul civilizației mondiale
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/2420_a_3745]
-
latiniștii cei mai fanatici din secolul XIX, cu excepția lui Petru Maior, n-au mers atât de departe. Ideea nu de la ei provine, ci de la tracologii de dată mai nouă, unii din SUA, organizatori de congrese în patria mumă, pentru care protocronismul reprezintă laptele mamei. Dan Perjovschi dixit În locul notei binevoitoare publicate în această pagină despre dosarul Dilemei vechi referitor la Cultură din urmă cu puțin timp, în care exista un articol scandalos al unei doamne despre „industria creativă”, era bine să
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/2420_a_3745]
-
și la Oradea, furnalelor Cistelecan și Podoaba! Nu stiam ca, în felul acesta, deveneam premergătorul unei ocupații care, peste ani, avea să se transforme într-un adevărat sport național. Dacă aș ține la întâietăți și dacă nu mi-ar repugna protocronismele, aș putea susține că sunt unul din strămoșii lui Truti & comp.! Lăsând glumă la o parte, îmi va fi greu să uit că, vreme de mai mulți ani, poziția vestică a Timișoarei mi-a dat prilejul să fericesc destule soții
Afacerea Tigareta Zero by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17943_a_19268]
-
rostirii românești", "cumpătului românesc" sau "sentimentului românesc al ființei"". Așadar Noica a fost acceptat și preluat pentru că, prin scrierile sale, a venit în întîmpinarea naționalist-ceaușismului. Trebuia relevat, cred, că, de fapt, discipolii săi păltinișeni l-au salvat pe Noica de protocronism, spre care ața îl trăgea cu temei. Cartea d-lui Costică Brădățean e scrisă cam la repezeală, folosindu-se de ample citate din scrieri recente pe care le folosește prea mult (în locul chiar al propriilor aprecieri) în text, în capitole
Între originalitate și citare by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16000_a_17325]
-
zisei culturi proletare, de partid. Generația mea nu i-a învățat la scoala, și nici la facultate, pe Maiorescu, Macedonski, Lovinescu, Ion Pillat, Hortensia Papadat-Bengescu, Ion Barbu, Blaga și alții. În deceniul al optulea, după faimoasele Teze din iulie 1971, protocronismul a introdus în cîmpul literar iconodulia, cultul, adică, al icoanelor naționale. Atitudinea corespundea emfazei national-comuniste și bloca spiritul critic în aceeași măsură, daca nu în același fel, ca și iconoclastia dinainte. Nu e cazul să stărui asupra efectelor. Diferență majoră
Iconoduli si iconoclasti by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/18111_a_19436]
-
sens, există și în istoria literară mituri menite să întrețină moralul național, chiar dacă nu sunt corecte din punct de vedere istoric. Datând din anii 1970, cultivat și astăzi de unii, este mitul priorităților naționale în literatură, botezat de Edgar Papu protocronism. În plină epocă național-comunistă, mitul cu pricina venea ca o replică târzie la prioritățile, îndeosebi tehnologice, pretinse de știința sovietică în epoca internaționalismului proletar, de tipul: Popov (și nu Edison) a inventat becul. În viziunea lui Papu, de care au
Miturile istoriei literare by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/4777_a_6102]
-
dezvăluie alte surprize din sumarul care alternează cercetări și eseuri „bine semnate" cu scurte informații la zi, de tipul „meridianelor" noastre, dar pe teme de istorie (și civilizație). Vioaie și captivantă, noua revistă costă 9 lei și își merită banii. Protocronismul reînvie? Așa s-ar zice, dacă ne-am lua după ce scrie Victor Crăciun în STUDII DE ȘTIINȚĂ ȘI CULTURĂ (nr. 3/2009), revistă trimestrială editată de Universitatea „Vasile Goldiș" din Arad. Să vedem: „Nu putem totuși să nu menționăm că
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/6816_a_8141]
-
p. 387). In anul 1969, cu ocazia altei vizite, Ion Vianu este surprins de faptul că Papu „alerga" la congresul partidului („nu pot să lipsesc"). Iar mai tîrziu, peste alți ani, Edgar Papu devine un fel de „inițiator" al teoriei protocronismului românesc (în slujba celor de la revista „Săptămîna"!). Iar în 1974, cînd l-a vizitat, încă o dată, acasă, împreună cu MarieFrance Ionesco (anunțîndu-l, în prealabil) l-a găsit împreună cu sora lui, Letiția, profesoara de marxism, și l-a auzit calificîndu-l de „trădător
Vianu și Vianu (II) by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/6047_a_7372]
-
stimula, mă încuraja și, în același timp, mă strivea" (p. 382). Adaugă, în altă parte, Ion Vianu: „Omul care face aceste declarații are șaptezeci și cinci de ani!" (p. 182). Edgar Papu, „reeducat" și integrat „oficial" pe linia culturii dorite de partid („protocronismul"), se desprinsese de tutela lui Tudor Vianu. Era „pe deplin eliberat" - afirmă doctorul Ion Vianu - și „mărturisește, în sfîrșit, nemărturisibilul" (p. 182). Poate că, la o asemenea renegare a Maestrului, lipsea cîntecul de trei ori al cocoșului din Evanghelii! In
Vianu și Vianu (II) by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/6047_a_7372]
-
de azi o exasperare teoretică și practică provocată de dorința refuzului „sistemului” în vigoare de la Titu Maiorescu încoace, considerat retardat. Se caută cu orice preț impunerea unei perspective și a unor metode antimaioresciene. Nu e neapărat o noutate. În plin protocronism, în anii 1970, o carte a lui Ilie Bădescu actualiza o teorie similară, conform căreia cultura română se înscria într-o „marginalizare” postcolonială. Titu Maiorescu însuși a fost contestat atât în interbelic, cât și după război. Ce e drept nu
Cui i-e frică de Titu Maiorescu? by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/2645_a_3970]
-
predilecția pentru analogii în detrimentul studierii influențelor directe și așa mai departe. Există studii de toată mâna care contrazic această abordare negativă. Sincronismul lovinescian e socotit „artificial”, în măsura în care ar rezulta din supunerea la o presiune culturală de tip neocolonialist. În schimb, protocronismul apare ca o afirmare a unui autohtonism sănătos, pus la colț în mod nejustificat de critica liberală. (Unde sunteți, Paul Anghel și Dan Zamfirescu?) Evoluției organice a literaturii noastre i se opune astfel o schemă care nu are nici o legătură
Cui i-e frică de Titu Maiorescu? by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/2645_a_3970]
-
Mihăilescu identifică repede șase etape distincte în devenirea ideilor literare pe fundalul oscilației evenimentelor politice (le numește însă cam fără criteriu), din care, pînă la urmă, autorul păstrează doar trei intervale semnificative: 1944-1963, dogmatismul proletcultist, 1964-1980, alternativa dintre sincronism și protocronism și, în fine, configurarea postmodernismului. După ce urmărește cu acribie conturarea tot mai accentuată, ideologic vorbind, a proletcultismului preluat în pripă de la sovietici și a realismului socialist, apoi a protocronismului și a polemicilor pe care le stîrnește ideea lui Edgar Papu
LECTURI LA ZI by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/14327_a_15652]
-
trei intervale semnificative: 1944-1963, dogmatismul proletcultist, 1964-1980, alternativa dintre sincronism și protocronism și, în fine, configurarea postmodernismului. După ce urmărește cu acribie conturarea tot mai accentuată, ideologic vorbind, a proletcultismului preluat în pripă de la sovietici și a realismului socialist, apoi a protocronismului și a polemicilor pe care le stîrnește ideea lui Edgar Papu preluată și transformată în militantismul bine știut, incursiunea lui Florin Mihăilescu în discuțiile despre postmodernism de la mijlocul anilor ’80 poate produce o oarecare confuzie de care autorul nu prea
LECTURI LA ZI by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/14327_a_15652]
-
fi fost nevoie cu siguranță de o mică teorie a conceptului de ideologie, căci e evident faptul că între cele trei concepte sunt diferențe enorme. Fiecare caz în parte ar fi cerut lămuririle necesare. Ce fel de ideologie literară este protocronismul? Poate fi postmodernismul judecat în aceiași termeni sau e mai mult decît atît? Efect al infiltrării mesajului naționalist în ideologia sistemului comunist, protocronismul s-a instituit inițial doar ca o atitudine culturală (ca și sincronismul în cadrul modernismului) transformîndu-se apoi într-
LECTURI LA ZI by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/14327_a_15652]
-
diferențe enorme. Fiecare caz în parte ar fi cerut lămuririle necesare. Ce fel de ideologie literară este protocronismul? Poate fi postmodernismul judecat în aceiași termeni sau e mai mult decît atît? Efect al infiltrării mesajului naționalist în ideologia sistemului comunist, protocronismul s-a instituit inițial doar ca o atitudine culturală (ca și sincronismul în cadrul modernismului) transformîndu-se apoi într-o politică culturală, un instrument de ripostă, o diversiune politică pentru care cultura era doar un pretext. Un curent cultural e și/numai
LECTURI LA ZI by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/14327_a_15652]