304 matches
-
nebuniei e unul dintre cele mai productive câmpuri semantice în toate limbajele popular-argotice, dominate de sfera negativității, inovative în exprimarea judecăților depreciative de orice tip. De altfel, e de așteptat ca într-un limbaj al solidarității de grup eticheta negativă prototipică să fie cea a nebuniei, adică a anormalității față de regulile grupului. Sensul expresiei se înțelege foarte bine din context, iar fiecare dintre componente intră într-o serie deschisă de echivalențe aproximative, produse prin metaforă sau metonimie, prin extindere de sens
"Lilieci la mansardă" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8964_a_10289]
-
de argou (Traian Tandin, Limbajul infractorilor, 1993, Nina Croitoru Bobârniche, Dicționar de argou al limbii române, ed. a II-a, 2003, George Volceanov, Dicționar de argou al limbii române, 2006). Găinar e, la origine, hoțul de găini: al cărui personaj prototipic, în literatura română, mi se pare a fi Darcleu, din Caravana cinematografică a lui Ioan Groșan. Termenul și-a fixat de multă vreme sensul depreciativ, de etichetă familiară pentru autorul unor ilegalități de mică amploare. Un hoț mărunt e privit
Specializări interlope by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8239_a_9564]
-
a dovedit rezistența e chiar de origine națională: aragaz (produs inițial de Astra Română, așa cum o indică toate dicționarele actuale). Substantivul pelicanol, în schimb, nu pare să fi rezistat foarte bine trecerii timpului: într-o vreme, acesta devenise un termen prototipic, desemnând substanța de lipit „pentru birou” (folosită în primul rând pentru hârtii). Câmpul lexical al denumirilor de produse adezive conține în primul rând genericul lipici și popularul pap, învechit astăzi, dar încă folosit în unele expresii (ca lipit cu pap
Denumire comercială by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5934_a_7259]
-
amorf. Moartea însăși e banală, am banalizat-o noi prin experiență cotidiană. Baudrillard e un profet sumbru și extatic deopotrivă, pentru care Apocalipsa, deja pe jumătate instalată, are chipul unui ecran de control, după modelul televiziunii, "cel mai frumos obiect prototipic al acestei ere noi". O eră care nu mai este nici macar a vitezei, căci mașină, vehicolul acesta care ne deplasează fizic dintr-un spațiu în altul, a fost deja desacralizat. Mai curînd e o eră a teleportării, ceea ce presupune un
Viclenii la sfîrsitul lumii by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17577_a_18902]
-
cu privire la o scriere literară relativ recentă ar putea să trezească interesul lectorului pentru autorul acesteia ori pentru alte opere ale sale. Luceafărul eminescian, de pildă, redobândește prospețime atunci când este interpretat ca valorizare a împletirii dintre moarte și imortalitate, iar personajul prototipic caragialian Mitică pare a purta haine noi când autoarea îl deconspiră ca fiind incapabil de murire. Toate cele trei paliere sunt traversate de dimensiunea personală a morții: nu prezența inerentă a subiectului în orice obiect supus procesului de cercetare, ci
Beneficiile culturale ale morții by Adriana Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/3581_a_4906]
-
manifestărilor sale cotidiene. Desigur, perspectiva pragmatică servește la evitarea multor capcane, dar complică descrierea, neeliminînd nimic din ce e uman, comunicativ, ambiguu; vor fi deci studiate deopotrivă enunțurile care realizează funcția specifică a întrebării, fără a avea și structurile ei prototipice, "forma interogativă" (enunțuri declarative, imperative etc.; de exemplu "Parcă mai era ceva..."), ca și structurile interogative prin care se realizează valori ilocuționare diferite (acte de vorbire asertive, directive, expresive etc.; întrebări retorice, ordine - "N-ai plecat încă?"). De altfel, o
Despre întrebare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14308_a_15633]
-
transparentă. Elementele compusului evocă sfere semantice care pot sugera, fără să precizeze, o tratare comică a utilizării armei: a spăla apare în expresia a spăla în sînge, cu sensul "a jefui", sau "a răzui", "a rindelui" ( DLR), iar varza este prototipică pentru ceva hărtănit, distrus, mărunțit, într-o ipostază mai curînd culinară decît naturală ( a face varză apare în dicționarul academic cu primul sens "a tăia în bucățele", însoțit de un citat din basm: "Dă-te jos... să te fac varză
"Spală-varză" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13931_a_15256]
-
sînt contrazise anumite așteptări: propriul fiu nu înseamnă doar "fiul său", ci "chiar fiul său". Numeroase titluri jurnalistice utilizează cuvîntul propriu ca mijloc de reliefare și de creare a unui efect de surpriză. Termenul propriu contrazice mai ales o așteptare prototipică: de exemplu, presupoziția culturală că acțiunile violente și criminale nu se produc în familie: "Toader Lescae a fost incendiat de propriul copil" (Evenimentul zilei = EZ 3.09.1998); "Băgată în spital de propriul copil" (EZ 6.11.2001); " Coniac a
Propriu by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10138_a_11463]
-
trăsături formale. Puținele exemple de care dispunem nu prea permit formularea unor reguli generale, dar se pare că devin sigle mai ales numele proprii compuse din trei elemente, care produc un cuvînt mai greu confundabil și mai apropiat de sigla prototipică a unui partid sau a unei instituții (PCR, CFR). Ca, de obicei, contează și ușurința pronunțării, și întîmplarea (destule celebrități cu nume triplu nu au fost niciodată identificate prin sigle). Fenomenul e mai probabil, oricum, în cazul unui nume banal
Nume devenite sigle by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11409_a_12734]
-
formule de scuză - pardon! - etc. Se poate ușor constata că, în schițele și comediile caragialiene, violența există (ceea ce poate produce imaginea unei lumi agresive), dar e întotdeauna minimalizată, anihilată discursiv (ceea ce întărește ideea contrară, a unei lumi bonome). O situație prototipică, fundamental comică, e aceea în care personajul agresat - pălmuit, de exemplu - răspunde printr-o perplexitate cognitivă; nervozitatea în crescendo se rezolvă comic, la Crăcănel, prin transformare în angoasă epistemică: „a! Asta nu poate rămâne jos... Eu, când îmi trage cineva
„ragăm nu...“ by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/4569_a_5894]
-
1937), substantivul barosănie ("grandoare; mîndrie", folosit și ca termen de adresare "colegială", Graur, 1934). În orice caz, substantivul barosan nu și-a pierdut din puterea de circulație; o căutare cu ajutorul motorului Google conduce rapid și inevitabil la un text manelistic prototipic, în care termenul apare cu o insistență dezarmantă: "Cine-i mare barosan? / Barosan de barosan!/ Eu sînt mare, eu sînt mare,/ Eu sînt marele baștan,/ Am valoare, am valoare,/ Am firmă de barosan".
Baroni și barosani... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7686_a_9011]
-
habsurd.weblog.ro). Cum se vede din unele citate de mai sus, numele propriu Berilă este scris destul de des fără majusculă inițială; pentru cei mai mulți vorbitori, el a devenit un fel de nume comun, format prin antonomază, desemnînd un ins generic, prototipic; la această percepție contribuie forma numelui, cu finala -ilă, specifică unor porecle - Urechilă, Cocoșilă - și evocînd chiar personaje (comice) de basm: Setilă, Flămînzilă etc. În prima ediție din Dicționarul de argou al limbii române al Ninei Croitoru Bobârniche (1996), Berilă
"Cît berilă" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7873_a_9198]
-
numit fratele grubii, desigur în calitatea sa de număr aflat în imediata vecinătate a lui zece. În deceniile care au urmat, cuvântul a circulat și în variantele grupă și grup, remotivări semantice prin apropiere de neologismele de sursă franceză. Utilizarea prototipică a cuvântului nu este ca substantiv, ci ca adjectiv (cantitativ) invariabil, în combinație cu bani: Au ochit un husăn de avea bani grupă pe el" (E. Barbu, Groapa, 1974, p. 328); "ăștia au banu' grup" (România liberă, nr. 893, 1993
„Bani grup” by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7202_a_8527]
-
gradația unor adjective și adverbe (acrișor, binișor); unele atribuie pur și simplu o notă ludică, de neangajare, enunțului în care apar, altele se convenționalizează în marcarea politeții pozitive (așteaptă un minuțel!). Folosirea lor depinde și de factori sociolingvistici: în afara contextului prototipic - vorbirea copiilor și mai ales a adulților cu copiii (baby-talk) -, diminutivele pot apărea mai mult în vorbirea femeilor sau în cea a bărbaților, exclusiv în registrul colocvial sau și în contexte mai formale. Autoarea unui studiu despre diminutivele grecești (Marianthi
Diminutive culinare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8496_a_9821]
-
și scrise și tipicitatea contextelor în care ele apar, am renunțat de această dată la indicarea exactă a surselor). Imitarea expresiei străine nu reprezintă un calc fidel, pentru că respectă regulile gramaticale și lexicale românești: poziția normală a adjectivului, afinitatea semantică prototipică cu substantivul. Impresia de „corp străin” nu e produsă de veritabile abateri, ci doar de faptul că noua formulă apare ca o rescriere a salutului prin excelență neutru - bună ziua. Reprezentantul oficializat al unui număr mare de saluturi aproximativ echivalente de
Saluturi noi by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13550_a_14875]
-
expresivitatea, ci și valorea socială a formulelor: în interiorul codului politeții, de-clișeizarea funcționează ca marcă de respect individual. În bună ziua - formulă bazată totuși pe o elipsă - urarea, desigur, nu se mai percepe. O zi bună inovează păstrînd continuitatea cu formula prototipică („bună să-ți fie ziua” / „să ai o zi bună”) - ceea ce îi asigură probabil succesul. Mărturisesc că formula - relativ recentă, specifică ultimului deceniu - mi-a fost la început destul de antipatică: pentru că mi se părea ostentativ apelul său la modă, la
Saluturi noi by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13550_a_14875]
-
după-amiaza tumultuoasă a lui 22 decembrie", P 2006) este relativ indiferentă ideologic, asociindu-se la fel de ușor cu mai multe perspective politice, cu diverse idei și ierarhii de valori. Metafora, la fel de răspîndită, a construcției are totuși afinități ideologice, apărînd în mod prototipic într-un discurs conservator, al stabilității și al ordinii ("s-a ridicat mai apoi, cu multe greutăți, dar și cu multe satisfacții, edificiul României post-decembriste", P 2005), în nici un caz într-unul anarhist. În același cîmp ideologic conservator se plasează
Metafore și rime parlamentare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9657_a_10982]
-
apar cele două construcții se observă și mai bine diferența fundamentală dintre ele: ca omu' funcționează, în contextul unor premise negative, ca scuză sau ca explicație, în timp ce formula ca oamenii e folosită în recomandări, asociindu-se unor norme pozitive. Situații prototipice de uz mi se par, așadar, pentru prima formulă A greșit și el, ca omu' - iar pentru cea de-a doua, de exemplu: Mănîncă și tu ca oamenii!. De aici pot începe, evident, speculații: la singular, semnificația pare mai curînd
"Ca omu'" sau "ca oamenii"... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17215_a_18540]
-
opoziții e, în genere, cel mai productiv în crearea de imagini, nu e de mirare că adjectivul prost poate fi însoțit, în română, de serii bogate de comparații sau de alte determinări cu valoare superlativă. Ele reflectă, printre altele, modul prototipic de a înțelege prostia. Sintagma cea mai frecventă este cu singuranță prost ca noaptea, în care termenul comparației asociază hiperbolic lipsa de inteligență întunericului. Mai banale sînt comparațiile animaliere: etaloanele prostiei par a fi, în română, oaia, găina și gîsca
Prostia Comparată by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12452_a_13777]
-
primiți", ele răstoarnă logica gramaticală, printr-o inversiune neobișnuită și prea complicată. Problema principală e totuși de natură nu sintactică, ci semantico-pragmatică. Mi se pare că în normele politeții lingvistice românești marca suplimentară de insistență (vă rog) însoțește în mod prototipic oferte favorabile interlocutorului, materiale ("vă rog să primiți aceste flori") sau verbale (urare, salut, compliment: "vă rog să primiți expresia stimei mele celei mai profunde"), care pot fi acceptate sau refuzate; nu e însă uzuală în oferta de informație, de
"Vă rog găsiți atașat..." by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9496_a_10821]
-
enshpe mii de calorii" (culinar.ro). Adverbul postpus permite o intensificare suplimentară, pentru că poate primi el însuși mărci populare de superlativ (mai ales de tot): "bun rău de tot, ce să zic..." (zoso.ro). e o alăturare spectaculoasă a antonimelor prototipice, a evaluativelor esențiale; structura se întîlnește însă și mai des cu alte adjective și adverbe, cărora rău le folosește drept intensificator. În limbajul familiar-argotic, bine reprezentat în Internet, sînt mii de atestări care cuprind termenul mișto: "site-ul e mișto
Bun rău by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9276_a_10601]
-
cuvînt apare nu ca o listă de proprietăți formalizabile, ci ca un fel de imagine-tip, prin confruntarea cu care identificăm aplicarea etichetei verbale la o realitate oarecare. în momentul de față, mi se pare că în interiorul limbii române imaginile prototipice pentru odaliscă (lux, calm și voluptate) și pentru femeie de serviciu (tîrn, halat și detergent) sînt cît se poate de divergente. De altfel, termenii din sfera semantică a acestui tip de muncă subordonată - cameristă, fată-n casă, jupîneasă, menajeră, îngrijitoare
Orientale by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16754_a_18079]
-
a întâmplat așa, poate și pentru că e vorba de un termen internațional, conservat ca atare în multe limbi; radio a rămas cu vocala finală din etimon, primind totuși un u în articulare și în terminația de plural (radioul, radiouri). Tiparele prototipice de accentuare din română - dar, probabil, și modelul termenului german Radio (accentuat: Rádio), indicat de secțiunea etimologică a dicționarelor noastre (în DLR 1975 chiar ca prima sursă) - au făcut ca, treptat, accentul pe finală să se păstreze doar în formele
Radio, taxi, tango by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5151_a_6476]
-
Rodica Zafiu În limbajul tinerilor -consemnat în texte din internet, de pe bloguri, forumuri si liste de comentarii - circula în ultima vreme o noua forma de apreciere superlativa: rulează! („e foarte bun", „e cel mai tare"). Construcția cu sens superlativ e, prototipic, o propoziție (exclamativă) în care forma verbală e asociată unui subiect: „Super tare emisiunea. Bețivii rulează" (neuronu.ro, 26.07.2007); „Popeyerulează!" (utilecopii.ro, 9.11.2007); „ Webstock rulează!" (mihai-irinel.ro, 18.09.2009); fără nominal, cuvântul e o simplă
Rulează by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6111_a_7436]
-
acțiune, ca domeniu de activitate: „Eu mă simt pe felia mea, pe arătura mea. Eu n-am nici o treabă cu nimeni, nu vreau să mă cert, nu sunt invidios. Eu am editorul meu, la Paris" (observatorcultural.ro). Felia (în ipostazele prototipice: de pâine, de salam sau de tort) este „porția" fiecăruia, zona limitată de acțiune în care se manifestă maxima competență: „vorbesc pe felia mea, în zona mea de interes și de cunoaștere mai ales" (atelier.liternet.ro); „Sunt exact pe
Felie by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6806_a_8131]