363 matches
-
Profesoratul și fidelitatea față de gândirea altora păreau a fi un destin fatal și dezirabil pentru femei și „provinciali”. Capitalele gândirii se află in altă parte. Aici se reprogramează doar mașinăria teoretică. Eram dublu minoritară. Pe cât de femeie, pe atât de provincială. În plus, mi-am asumat și al treilea minorat. Filosofia practicată într-un sistem contra naturii filosofice: comunismul totalitar. La ce să mă fi așteptat din partea mea? Singura evadare reală din „destinul” triplu minoritar era profesoratul onest față de filosofie, nu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
noștri din exil, fusese pârâtă de concurența revistei 22 că ar fi spus că scriitorii români din Paris prezenți la acel festival nu ar fi reprezentativi. Am asistat la judecarea ei care începea cu întrebarea - pusă de sus, ca unei provinciale - Ce înseamnă a fi reprezentatativ?! Din exilul parizian, devenit între timp diaspora, se aflau acolo Oana Orlea, Rodica Iulian, Mircea Iorgulescu și Alexandru Papilian. Pe Rodica o cunoșteam de când am fost la primul cenaclu bucureștean. Nu mai țin minte cine
Crimă și moralitate. Eseuri și publicistică by Ileana Mălăncioiu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1914_a_3239]
-
plasăm pentru a-l interpreta: de pe ce poziție textul își interpelează cititorul și cum se înscrie în lumea lui. Un anumit număr de texte citite astăzi pe scena înglobantă literară au fost cândva receptate pe o altă scenă: este cazul Provincialelor lui Pascal, care, în momentul apariției lor, au constituit o satiră religioasă. Determinarea "scenei înglobante" nu este îndeajuns pentru a specifica activitățile verbale, căci nu avem de-a face cu un domeniu politic, filosofic, literar... nespecificat, ci cu genuri de
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
nu ar fi cultivată cu sclavi. Cei despre care este vorba sunt negri din cap până în picioare, iar nasul le este atât de turtit, încât îți este aproape imposibil să-i compătimești [...]160. În scrisorile de la 4 la 10 din Provincialele lui Pascal, întregul dispozitiv enunțiativ se bazează pe această ambiguitate totală creată de ironie. Ele povestesc o serie de întâlniri fictive (prezentate însă drept reale) între narator, aparent persoană ignorantă în materie de teologie, și un iezuit, adversarul janseniștilor, care
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
în schimbarea identității, vestimentația sofisticată a secolului al XIX-lea ajutându-le în acest sens83. Identitatea Parizienei este sursa de confuzie și complexitate. Mai multe tipuri de opoziții și apropieri converg în delimitarea identității ei: femeia franceză/femeia străină, Pariziana/ provinciala, mondenă/alte clase sociale, Parizianul/Pariziana. Acestea ar putea constitui obiectul unor studii aparte, de aceea ne-am propus doar să sintetizăm anumite aspecte pertinente ale acestor opoziții care ar permite delimitarea femeii pariziene de altele. Dificultatea definirii femeii pariziene
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
plus; une Espagnole pourra le devenir à la troisième génération. (...) Leș Italiennes șont Parisiennes de droit après trois mois de séjour, le temps d'oublier le moț signor!" [Bauer, p.5]. Profilul Parizienei apare mai reliefat dacă se compară cu provinciala: "c'est une Parisienne. Ce moț dit tout. Pour en comprendre la portée, îl faut avoir connu la décence roide et la pudeur guindée de certaines provinciales" [Delord, p.4]. Portretul provincialei este într-un registru desconsiderator 87. Personajele provinciale
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
Parizienei apare mai reliefat dacă se compară cu provinciala: "c'est une Parisienne. Ce moț dit tout. Pour en comprendre la portée, îl faut avoir connu la décence roide et la pudeur guindée de certaines provinciales" [Delord, p.4]. Portretul provincialei este într-un registru desconsiderator 87. Personajele provinciale, măi naive și mai generoase, se deosebesc de cele citadine mai sofisticate, măi egoiste. Cum a arătat Flaubert prin numeroșii săi provinciali, acestea sunt "des personnages de désir et de rêve" [Dubois
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
deosebesc de cele citadine mai sofisticate, măi egoiste. Cum a arătat Flaubert prin numeroșii săi provinciali, acestea sunt "des personnages de désir et de rêve" [Dubois, p.222]. Pariziana, fire destul de pragmatică, nu mai trăiește în lumea romantică a iluziilor. Provincialele din Niortle imită toaletele și manierele doamnelor din Paris: "leș dames, dont on voyait leș épaules nues passer dans l'entrebâillement des rideaux, balançaient leurs chignons, frisés à la mode de Paris" [Zola, Son Excellence Eugène Rougon, p.316]. Dar
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
Niortle imită toaletele și manierele doamnelor din Paris: "leș dames, dont on voyait leș épaules nues passer dans l'entrebâillement des rideaux, balançaient leurs chignons, frisés à la mode de Paris" [Zola, Son Excellence Eugène Rougon, p.316]. Dar ceea ce provincialele nu pot imită este spiritul Parizienelor 88. Ură este sentimentul care poate să apară la confruntarea citadinei cu provinciala. Mama lui Georges Duroy, față în față cu nora citadina, percepe foarte acut diferențele dintre rural și urban 89. Complexitatea Parizienelor
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
entrebâillement des rideaux, balançaient leurs chignons, frisés à la mode de Paris" [Zola, Son Excellence Eugène Rougon, p.316]. Dar ceea ce provincialele nu pot imită este spiritul Parizienelor 88. Ură este sentimentul care poate să apară la confruntarea citadinei cu provinciala. Mama lui Georges Duroy, față în față cu nora citadina, percepe foarte acut diferențele dintre rural și urban 89. Complexitatea Parizienelor are ca origine, susține Taxile Delord, faptul că cinci din șase pariziene sunt provinciale 90 prin spiritul și obiceiurile
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
est nombreuse. Elle demeura ignorante de la grande ville, de son monde élégant, de șes plaisirs, de șes costumes, comme elle était demeurée ignorante de la vie, de șes perfidies et de șes mystères" [Maupassant, Le pardon, în La parure, p.282]. Provinciala este mai conservatoare decât femeia citadina față de problemele de egalitate între sexe, ea transformându-se într-o anexă a bărbatului, care, nefiind ajutorata de el, îmbătrânește și moare mai repede decât femeile de la oraș. Provinciala este prizoniera în casa ei
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
în La parure, p.282]. Provinciala este mai conservatoare decât femeia citadina față de problemele de egalitate între sexe, ea transformându-se într-o anexă a bărbatului, care, nefiind ajutorata de el, îmbătrânește și moare mai repede decât femeile de la oraș. Provinciala este prizoniera în casa ei, izolată de lume, cum este Pauline Quenu, care devine tiranul întregii case în La Joie de vivre de Zola. Talentele ei intelectuale înăbușite și slab ghidate sunt otrăvite prin lipsa de stimulări externe. Instalarea la
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
femme est cent fois plus femme à Paris qu'en aucune autre cité de l'univers" [Uzanne 1910, p.18, subl.n.]. În sensul acesta, rolul Parisului poate fi comparat cu cel al lui Pigmalion. Parisul le transformă pe unele provinciale în Pariziene, cum ar fi doamna Arnoux sau Denise Baudu, care aduc la oraș și cele mai bune calități 91. Denise devine o veritabilă Pariziana, care îl seduce pe versatul Mouret: "Et elle jetait à Mouret le regard moqueur d
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
pervertite de moravurile Parisului. În acest mod, în interiorul unui român sau al unui ciclu românesc se organizează un sistem de personaje, o ierarhie, bazată pe contrast, paralelism, complementaritate, diversitate etc. Astfel, Stendhal a edificat un contrast între iubirea adevărată a provincialei Mme de Renal și dragostea inventată sau vanitoasa a Parizienei Mathilde de La Mole. În L'Education sentimentale, burgheza comme îl faut Mme Arnoux este femeia inaccesibila, în comparație cu curtezana Rosanette, iar pariziana Mme Dambreuse este o mondenă rafinată contrapusa provincialei sălbatice
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
a provincialei Mme de Renal și dragostea inventată sau vanitoasa a Parizienei Mathilde de La Mole. În L'Education sentimentale, burgheza comme îl faut Mme Arnoux este femeia inaccesibila, în comparație cu curtezana Rosanette, iar pariziana Mme Dambreuse este o mondenă rafinată contrapusa provincialei sălbatice Louise Roque. Motivele și scenariile de a deveni Pariziana sunt multiple și diverse. Printre ele, un motiv comun este cel al doamnei Correur. Provenind dintr-o bună familie din Vendée, ea ajunge la Paris în speranța de a ascunde
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
îl înconjoară. Plasat în această configurație, el visează la o dragoste mare, dar este atras și de pasiuni mici. În acest sistem de opoziții, Pariziana, doamna Dambreuse din marea burghezie, se opune mic-burghezei sentimentale, doamnei Arnoux, midinetei senzuale Rosanette și provincialei naive Louise Roque, femeie-copil: "D'ailleurs, Mlle Roque lui semblait une petite personne assez ridicule. Quelle différence avec une femme comme Mme Dambreuse!" [Flaubert, L'Éducation sentimentale, p.371]. Din punctul de vedere al subiectului nostru se impun câteva tipuri
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
de succes ale timpului, tot ce se întâmplă pe scenă și în sală, creează o atmosferă feerica. Teatrul se bucură de un mare prestigiu. La reprezentările de teatru vine întreg Parisul 245. Una dintre deosebirile între mondenă Juliette Deberle și provinciala Hélène Grandjean este frecventarea/nefrecventarea acestui local: "Vous n'étiez pas hier à la première du Vaudeville, madame? Je ne vais jamais au théâtre, répondit Hélène" [Zola, Une page d'amour, p.45]. Baudelaire descrie în felul următor femeile la
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
son bambin, ou derrière la chaise de Marthe qui faisait des gammes sur son piano; quand elle travaillait à un ouvrage de couture..." [Flaubert, L'Éducation sentimentale, p.174]. Pariziana, ocupându-se de pregătirea dulcețurilor, brodarea bretelelor, ocupații obișnuite ale provincialelor, este de neimaginat. Stilul de viata francez este extrem de ritualizat, ca o ceremonie socială globală, cu reguli sofisticate. Lecturile, cumpărăturile, publicitatea, piesele de teatru manipulează spiritele, le dictează insidios comportamentul, le atribuie funcții. În totalitatea lor, scenele private rezumă universul
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
Scenă declarației de dragoste La capitolul mărturisirii, Pariziana apare mai mult agent pasiv, decat activ. Michèle de Burne nu iubește declarațiile directe care pot obligă la un răspuns. Ea preferă aluziile și confidentele delicate 321. Doar pentru sentimentală Hélène Grandjean, provinciala la Paris, scena declarației este capitala și marchează o altă etapă a vieții sale: La scène de l'aveu, malgré elle, renaissait" [Zola, Une page d'amour, p.149]322. În Une page d'amour de Zola, această scenă are
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
de a călători. Așteptarea este, pentru tânăra față sau femeia în vârstă, o fericire în sine, o stare de disponibilitate față de lume și elementele sale. Scenă femeii care așteaptă la fereastra este mai puțin caracteristică pentru Pariziana decât pentru o provinciala că doamna Bovary, pentru care viața este o eternă repetare în așteptarea unui eveniment. Pentru Pariziana, așteptarea nu este o fază tipică în sensul ei plin de întrebări și dubii feminine (va veni / nu va veni? ș.a.), ea fiind sigură
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
de bestiar al personajelor [v. Dubois, p.247]. 46 "D'ailleurs, peu importait leș dessous de la fortune de Clorinde. Îl suffisait qu'elle régnât, même en reine fantastique. On s'inclinait" [Zola, Son Excellence Eugène Rougon, p.346]. Chiar și provinciala Denise, devenită Pariziana, se transformă în idol pentru versatul proprietar al magazinului de noutăți Mouret: "îl y avait en lui une rechute de passion, comme une terreur sacrée d'avoir insulté son idole" [Zola, Au Bonheur des Dames, p.364
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
Son Excellence Eugène Rougon, p.132]. De aici dragostea față de tot ce e francez: ""J'adore l'armée française", dit Clorinde ravie, se penchant pour mieux voir" [Zola, Son Excellence Eugène Rougon, p.132]. 87 Literatura îi atribuie, de regulă, provincialei sentimente baroce, rochii excentrice și un limbaj extravagant. Dacă un autor riscă să o aducă în scenă, ea este nefericită, inocentă și persecutata, necunoscută și neînțeleasa. De regulă, ea va avea cincizeci de ani, iar dacă autorul are condescendenta să
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
că se percepe doar aparentă ființelor și fenomenelor. Intrat în jocul monden parizian, André Mariolle îi înțelege specificul: "Îl savait d'ailleurs fort bien que toute la vie est faite d'à-peu-près" [Maupassant, Notre coeur, p.166]. 196 Berthe Savignol, provinciala care nu reușește să devină Pariziana, este toată viața martoră unei legături, pe care n-o poate surprinde decât la sfârșitul vieții, între soțul ei și vecină lor: "ce fut comme un grand éclair illuminant son existence, lui montrant toute
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
page d'amour, p.46]. Toaletă lui Nana: "Să jupe, dont leș tirettes avaient dû casser, essuyait leș marches" [Zola, Nana, p.56]. "Îl y avait Gâgă, majestueuse dans une robe de velours bleu qui la sanglait" [ibidem, p.98]. Provinciala și retrasă Hélène își rafinează și ea gustul la Paris: "Vêtue d'une robe de grenadine noire, elle n'avait jamais eu une beauté plus royale. Et îl frissonna, dans la fraîcheur qu'elle apportait du dehors, et qui semblait
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
cum a fost strangulat un proiect de vizibilitate internațională a Iașului, făcut din banii ieșenilor, de o distinsă ingineră în metalurgie, numită directoare din ordinul lui Adrian Năstase și intrată, "la mijloace fixe" probabil, în patrimoniul ministerului). Rostul serviciilor publice "provinciale" ar fi tocmai acesta, așa cum este el și în Europa civilizată: o interfață profesională, condusă de experți, care să medieze între agenda presantă a autorităților locale, cu interese imediate, și viziunea strategică a guvernului, cu obiective pe termen lung. Soluția
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]