575 matches
-
același stilou și în același caiet poveștile lor închipuite), Bucureștiul mă face să-l urăsc tocmai pentru că îl iubesc. Această reacție nu-i contradictorie, este o stare psihologică foarte firească. * Urăsc Bucureștiul pentru lipsa totală de grijă pentru "nebucureșteni". Un provincial, fie el doctor în cea mai pretențioasă disciplină, fie el poliglot, lăsat singur, de capul lui, la aeroport sau la gară, are următoarele variante la dispoziție: Varianta 1. Să fie acostat, într-un soi de respect șmecheresc de taximetriștii necinstiți
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
contabilizat. "Nebun, domnule", te consolează taximetristul bucureștean. Tu, ieșeanule, să taci, să fii prudent, să nu îndrăznești să-i spui că taxiurile la Iași funcționează bine pentru că nu se știe ce ți se poate întâmpla. Varianta a doua. Dacă ești provincial, să te urci în metrou. Este imposibil să înțelegi limba în care se anunță stațiile care urmează. Dacă nu ai urechea exersată, dacă nu ești inginer specialist în descifrarea rebusului care indică, pe tablouri, mai complicate decât schema unui aparat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
bătrânul infimi a spus de vreo două ori mersi madam, dar madam a rămas cam indispusă: "Ce să înțeleg", i-a spus translatorului voluntar, "ăștia e pedofili, știm noi" "e din ăia, cu fete, homosexual de fete, cunoaștem". Iată de ce, provincialul, dacă nu-i deputat, om de afaceri sau voiajor frecvent la București, este tot mai rupt de București, de ce Capitala devine o abstracțiune de care tu, omul simplu, să te ferești. P.S. Scrisă la București, 24 august, în timp ce am așteptat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
originală a gândirii copilului, care constituie o interesantă filosofic Cu mine nu s-a petrecut așa. Poate pentru că, în mare măsură, am rămas încă un copil. * Demult plecam, în fiecare vară, la mare. Treceam invariabil prin Iași, oraș care, pentru provincialul ce eram, constituia o minune. Odată (pe atunci aveam vreo șapte ani), mama mi-a cumpărat un ceas. Atâta am plâns, că mi-a cumpărat acel obiect. Ceasul mi l-a cumpărat din Piața Unirii, unde un domn rotofei, care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
pelerinii. șPelerinulț spuse că nu dorea nimic altceva de la mănăstire, decât să i se asculte spovada când ar veni să o facă. Străjerul îi răspunse atunci că în felul acesta ar fi cu putință, dar că trebuia să aștepte sosirea Provincialului (era, cred, Superiorul Ordinului din acel ținut), care se afla atunci în Betleem. 46. Această făgăduință îl liniști pe Pelerin. El începu să trimită scrisori unor persoane spirituale din Barcelona. Scrisese deja una2 și era gata să o scrie și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
în Betleem. 46. Această făgăduință îl liniști pe Pelerin. El începu să trimită scrisori unor persoane spirituale din Barcelona. Scrisese deja una2 și era gata să o scrie și pe a doua în ajunul plecării pelerinilor, când îl chemară din partea Provincialului - care sosise - și a Părintelui Străjer. Provincialul îi spuse cu vorba bună că aflase de gândul său bun de a rămâne în acele locuri sfinte, că se gândise bine, dar că din cele întâmplate cu alții socotea că nu era
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
pe Pelerin. El începu să trimită scrisori unor persoane spirituale din Barcelona. Scrisese deja una2 și era gata să o scrie și pe a doua în ajunul plecării pelerinilor, când îl chemară din partea Provincialului - care sosise - și a Părintelui Străjer. Provincialul îi spuse cu vorba bună că aflase de gândul său bun de a rămâne în acele locuri sfinte, că se gândise bine, dar că din cele întâmplate cu alții socotea că nu era cel mai bun lucru. Mulți, într-adevăr
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
răscumpere pe cei prinși. Prin urmare, trebuia să se pregătească să plece a doua zi cu pelerinii. El îi răspunse că hotărârea sa era neclintită și că nimic în lume nu-l putea împiedica s-o înfăptuiască. Îi spuse cinstit Provincialului că, deși era de altă părere, de teama nici unui lucru n-ar renunța la hotărârea luată, decât dacă rămânând acolo ar fi păcătuit. La acestea, Provincialul îi răspunse că el primise împuternicire de la Scaunul Apostolic pentru a face pe cineva
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
că nimic în lume nu-l putea împiedica s-o înfăptuiască. Îi spuse cinstit Provincialului că, deși era de altă părere, de teama nici unui lucru n-ar renunța la hotărârea luată, decât dacă rămânând acolo ar fi păcătuit. La acestea, Provincialul îi răspunse că el primise împuternicire de la Scaunul Apostolic pentru a face pe cineva să plece din acele locuri sau să rămână acolo, după cum credea el de cuviință, ca și pentru a-i afurisi pe cei neascultători, și că, în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
cineva să plece din acele locuri sau să rămână acolo, după cum credea el de cuviință, ca și pentru a-i afurisi pe cei neascultători, și că, în cazul de față, el socotea că nu trebuia să rămână etc. 47. Întrucât Provincialul voia să-i arate bulele în virtutea cărora putea să-l afurisească, Pelerinul răspunse că nu era nevoie să le vadă; el îl credea pe Sfinția sa și, din moment ce socotea astfel, datorită puterii pe care o primise, avea să-l asculte. Acestea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
rătăciților de la periferie. Așa m-a găsit Victoraș, brăileanul și fratele nostru ce studiază sitarul în India. El a fost cel ce mi-a dat primele informații despre organizare și a reușit să mă orienteze puțin, îndepărtându-mi temerile de provincial. Revenind la Victoraș, m-am bucurat că am putut să-i transmit pachetul de la părinți, dar și mai mult m-a bucurat faptul că am descoperit în el copilul înfrumusețat de spirit. Un spirit în continuă evoluție, ce pe fața
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
să te ferești?... Urma să mă confrunt cu o civilizație complet diferită de cea europeană, o civilizație îmbibată de acel ceva... de acel parfum unic, specific Asiei, urma să descopăr lucruri obișnuite pentru alții, dar inedite pentru mine, urma aventura provincialului plecat pentru prima oară cu trenul la oraș... Voiam să văd totul și chiar mai mult! Dinainte știam că nimic nu va reuși să-mi potolească setea de nou, de informare turistică, timpul și banii nu-mi vor permite; singură
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
îi mulțumim pentru munca, talentul și tenacitatea sa. Dragi cititori, să parcurgem cu atenție aceste pagini prețioase și să ne aplecăm cu reverență în fața mărturiei înaintașilor iar drept răspuns să ne ridicăm la înălțimea chemării noastre. Fr. Emilian Cătălin, Ministru Provincial OFMConv. - România 1. PR. PETRU ALBERT autobiografie Subsemnatul Preot Petru I. Albert, m-am născut la data de 10 februarie 1919, în satul Pildești, com. Cordun, jud. Roman, astăzi jud. Neamț. Am absolvit școala primară în satul natal. În ziua
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
din partea autorităților militare respective (C.M. jud. Brașov, UM 02405 Pitești și As. Naț. vet. răz. fil. Brașov) și la necesitate. Dr. ing. Octavian Moisin locotenent rez. or. Victoria (BV), 15 mai 1992 4. PR. ANTON BIȘOC mărturii Prea cucernice părinte Provincial, Prin prezenta vă comunic că am primit scrisoarea cu „preoții franciscani care au făcut închisoare”. După dorința Curiei am alăturat și ceva din „Viața de deținut a Prea cuvioșiei sale Pr. Anton Bișoc, copie ce am înaintat-o și P.S.
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
distrug pe franciscani”. În luna decembrie, pe la mijloc, Pr. Iosif Chelaru (OFMConv.), parohul de Săbăoani a fost arestat în timp ce mergea spre Roman pentru a face cumpărăturile necesare pentru Crăciun și pus în lotul: Pr. Albert Petru, Pr. Mihai Dămoc, comisar provincial etc... Rămânând la Săbăoani - parohie mare - numai cu Pr. Bernardin Romila, am căutat să ne facem programul ca și mai înainte, deși aveam și filiala Traian, spre binele poporului nostru catolic, cu mari greutăți: Crăciunul, sfințirea caselor, vizite și cercetări
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
tocmai la Târgu Jiu, în Oltenia, ca să fie cât mai departe de ai săi și ca să nu-i încurce pe alții, fie din conducerea Bisericii sau a Statului. Despre Pr. Anton Bișoc, paroh de Săbăoani, știu că a fost ales Provincial în 1947, după moartea Pr. Iosif Pal, înmormântat la Luizi-Călugăra. În calitate de superior al franciscanilor, a fost ușor să i se confecționeze vinovăție și a fost ridicat de securitate și a făcut mai mulți ani de pușcărie, murind apoi în domiciliul
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
și Eugen Blăjuț senior, au fost ridicați de securitate, ca studenți teologi, după desființarea Seminarului nostru din Luizi-Călugăra, pe motivul unui manifest anticomunist ce l-au dactilografiat și difuzat împreună cu seminaristul diecezan, Vasile Ungureanu. Dintre aceștia, Pr. Iosif Sabău, actualul Provincial al nostru, a fost primul eliberat și în ianuarie 1953 a venit la Alba Iulia unde, împreună am făcut ultimul an de teologie și am fost sfințiți preoți la 29.VI.1953 de către Episcopul Alex. Cisar, ce se afla în
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
superioare de filozofie și teologie la Luizi-Călugăra, jud. Bacău, între anii 1932-1938. Profesiunea solemnă am făcut-o în anul 1935 la Luizi-Călugăra. Hirotonirea întru preot a fost la 4 aprilie 1937, tot la Luizi, episcop fiind Excelența sa Mihai Robu și Provincial Prea Cucernicia sa Pr. Iosif P. M. Pal. Ca preot am activat la Adjudeni în 1938, la Luizi-Călugăra din 1938-1946 ca vicar. Din 1946 până în 1949 am fost numit quasi-paroh la parohia Fărăoani, jud. Bacău. Din 1949 până în 1959 arestat. La data de
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
fiind condamnat la ani grei de pușcărie. Pr. A. Olaru, însă, nu a mai fost arestat, n-a făcut pușcărie. La securitatea din Bacău, rând pe rând, au fost aduși următorii preoți și studenți pe acea vreme: Pr. Anton Bișoc, provincialul, Pr. Dumitru Lucaci, Pr. Petru Băcăoanu, Pr. Anton Dămoc, Pr. Gheorghe Patrașcu, Pr. Ioan Butnaru, Pr. Petru Dâncă, Pr. Carol Susanu, preot diecezan, Fr. Iosif Simon, Fr. Iosif Sabău, Fr. Eugen Blăjuț, Fr. Iosif Gabor, Fr. Alois Donea. Aceștia au
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
martie 1955 am fost pus în libertate. În ziua de 16 decembrie 1961, pe când eram vicar la București, am fost arestat a doua oară și dus la securitatea din Bacău, unde au fost aduși următorii preoți franciscani: Pr. Mihai Dămoc, provincialul, Pr. Petru Albert, Pr. Iosif Duman, Pr. Iosif Chelaru, Pr. Iosif Celante, Pr. Matei Ghiuzan, Pr. Petru Dâncă, Pr. Petru Mârț, Pr. Iosif Budău, Pr. Șefan Apostol. Aceștia am format al doilea lot de preoți franciscani. Aici la Bacău din
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
Petru Dâncă, Pr. Mihai Rotaru, Pr. Gheorghe Dumitraș, Pr. Mărtin Mihoc, Pr. Ștefan Tătaru, Pr. Gheorghe Vamoșiu, Pr. Gheorghe Coceanga și alții. Dintre studenții franciscani amintim pe: Iosif Simon, Iosif Gabor, Eugen Blăjuț, Alois Done și Iosif Sabău, actualul superior provincial. După valul de arestări și condamnări din anii 1948-1951, atitudinea regimului comunist din țară față de Biserica romano-catolică părea a fi ceva mai tolerantă. Astfel că în toamna anului 1951 s-a redeschis Institutul teologic romano-catolic de la Alba-Iulia, pentru seminariștii și
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
Terminând 5 clase primare, în toamna anului 1934 se înscrie și urmează cursurile Seminarului Franciscan din Hălăucești în care s-au format preoți autohtoni, în majoritate fii de țărani,veniți din toată țara. Câțiva ani mai târziu, din inițiativa pr. provincial Iosif Petru M. Pal (născut tot în Nisiporești), s-a construit o nouă clădire cu un corp de legatură cu cel al Seminarului, având patru săli de clasă pentru cursul liceal inferior, cantină și internat, luând ființă astfel Gimnaziul Franciscan
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
continuat activitatea în parohia Siret, până la 1 noiembrie 1969, când am fost transferat la parohia Vatra Dornei. La Vatra Dornei am lucrat până la 10 martie 1991, când episcopul mi-a cerut să vin la Hălăucești, ca paroh și totodată ca provincial al Provinciei „SF. Iosif” din România. Deși nu mi-a venit ușor, după peste 21 de ani de activitate la Vatra Dornei, am acceptat și acum sunt paroh de Hălăucești și provincial. Îmbinarea celor două activități îmi dă mult de
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
La răspunsul meu negativ, cu un baston de cauciuc m-a lovit peste ceafă și a spus: „Lasă că ai să afli tu!” Cât am stat la Iași, pe coridorul unde erau celulele, am putut zări pe Pr. Anton Bișoc, Provincialul nostru, căruia i-am șoptit că fusese arestat și episcopul Anton Durcovici. De la Iași, după vreo trei zile iar mi s-au pus cătușele și cu trenul am fost transportat la Bacău, unde în gară ne aștepta mașina securității care
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
la penitenciarul din Galați, unde am așteptat ziua de 29 august, când am fost judecați de Tribunalul militar. În penitenciarul din Galați, unde director era unul Goiciu, mai cu seamă preoții au fost maltratați, mai cu seamă Pr. Anton Bișoc, provincialul nostru, căruia i s-a tăiat barba, a fost pălmuit pentru că într-o zi de duminică unul dintre preoți a fredonat melodii de cântece religioase. Deși acesta (Pr. G. Patrașcu) și-a mărturisit „vina”, pălmuit a fost tot Pr. Anton
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]