310 matches
-
eu, pedagogic și docimologic, ani la rând, populația școlară de pe strada Islaz, din cartierul Fratelia din Timișoara. Asta e problema cea mare, nu regionalizarea, nu parlamentele locale, nu confruntarea centru-perferie. Nu acestea mă sperie, ci veșnicia mulțumită de sine a provincialismului cultural, mai ales că acesta răsare unde nu te aștepți. Cred că siesta ideilor este numele potrivit al acestei ațipiri duminicale, aceasta se prelungește voluptuos până ce vin rătăciții națiunii și fac larmă pe ulița mare și tulbură odihna, cum zice
Comisia de împăciuire: marafeturi epice, tăieturi din ziare by Daniel Vighi [Corola-publishinghouse/Imaginative/917_a_2425]
-
nu te aștepți. Cred că siesta ideilor este numele potrivit al acestei ațipiri duminicale, aceasta se prelungește voluptuos până ce vin rătăciții națiunii și fac larmă pe ulița mare și tulbură odihna, cum zice bănățeanul, din soba din față. Există un provincialism cultural la vedere, acela al regiunii mediocrilor artistic. Iacătă că în capitala Banatului, ca să vorbesc provocativ și dincolo de agenda discuțiilor publice ale premierului, numărul lor este la fel de mare ca și în capitala Moldovei, a Dobrogei și a Transilvaniei. Asta nu
Comisia de împăciuire: marafeturi epice, tăieturi din ziare by Daniel Vighi [Corola-publishinghouse/Imaginative/917_a_2425]
-
publicul polonez interesat de filozofia romînească! Apoi îmi dau seama că uimirea mea e cea nelalocul ei și că ea provine din indiferența primitivă și vinovată a românilor pentru tot ceea ce nu-i privește în mod direct. Asta și înseamnă provincialism: a crede că lumea începe și se termină cu problemele urbei tale. După 1990, când am început să ies în mod curent din țară, mi-am dat seama în ce măsură problemele lumii nu erau și problemele noastre. În 1994, ca să aflu
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
ori douăzeci de mii de cititori. Această boală, această nebunie instaurată de vreo doi-trei ani cum că-i musai să câștigăm Parisul, unde apar 4.000 sau 7.000 de romane anual, sau Nobelul, mie îmi pare o chestie de provincialism pernicios, o nevroză sinucigașă. Dar putem ignora faptul că, de exemplu, acum câțiva ani se discuta mai mult despre traducerile din literatura altora decât din a noastră, iar acum este plin de autori români, mai mult sau mai puțin contestați
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2205_a_3530]
-
trimite ca Imprimat. Alții dau țepe de milioane de dolari în această țară, eu voi da o țeapă de cinci mii de lei (vechi) Poștei Române... De ce ziarul „Cuvântul“? Pentru că el cuprinde o temă care ar putea să te intereseze: Provincialismul și transcrierea unei conferințe Sorin Antohi - Mircea Martin, pe tema Grupului de la Păltiniș. Oricum, o dată cu trecerea timpului, ne este din ce în ce mai greu să ne dăm seama ce înseamnă cu adevărat „modelul de formare“ în acei ani. Și la urma urmei, cei
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1949_a_3274]
-
revistă cu personalitate, și care să fie un spațiu al dialogului pe cât mai multe voci, al creativității. "Ateneul" își va păstra profilul, spiritul critic, fiind mereu deschisă la nou. Ne vom ține departe de găști și bisericuțe, semne clare ale provincialismului. Și vom avea curajul să păstrăm moderația, ca justă măsură, într-un timp al agresivității, vulgarității, al tuturor stridențelor. Noi prețuim calmul valorilor, tonul echilibrat, eleganța exprimărilor și a atitudinilor. V.P.: Sunteți autoare a șase cărți, toate bine primite de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
pentru Ștefan cel Mare!” / 79 „Autostrada mântuirii neamului” / 83 Internetul pavat cu bune intenții (1) / 89 Internetul pavat cu bune intenții (2) / 96 La normă! / 103 Dulci aventuri pe câmpii internetului / 108 6 Istorie, anapoda / 113 Perversitățile istoriei comuniste / 119 Provincialismul presei noastre / 127 O problemă de principiu / 133 Prin voi înșivă / 138 Legal, deci moral? / 143 De ce scriu? / 148 III. PRO AMICITIA Mihai / 155 Post-scriptum editorial / 158 Poezia verbului a fi / 163 Invitație la spectacol / 169 N. Turtureanu - 70 / 176
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
la „viziunea” multor autori autohtoni de o anume formație „științifică”. Sunt aduse astfel serioase prejudicii cercetării istorice și este întărită suspiciunea de subiectivism cu determinări deja speculate de presa independentă. Ne abținem să le comentăm. (revista Plumb, octombrie, 2013) 127 Provincialismul presei noastre Este o poveste veche și mereu nouă! Iată ce scria un jurnalist român acum 91 de ani: „Presa românească are prea mult aerul de presă locală; cea străină are un caracter de generalitate. Restrângând cercul, presa noastră e
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
transcrierea selectivă) a însemnărilor din anii 1975-1989, sub un titlu oarecum provocator (Provinciale), dacă ne gândim, spre exemplu, la un „provincial” de talia celebrului funcționar din Perigueux (Michel de Montaigne). Într-o perioadă de cantonare a întregii țări într-un provincialism jalnic, la periferia Europei „normale”, „problemele” literatului din Bacău nu diferă cu nimic de ale celui din Capitală. Dar, poate mai mult decât scriitorul cu buletin de București, autorul în discuție își compune un status care să-i satisfacă și
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
pentru Ștefan cel Mare!” / 79 „Autostrada mântuirii neamului” / 83 Internetul pavat cu bune intenții (1) / 89 Internetul pavat cu bune intenții (2) / 96 La normă! / 103 Dulci aventuri pe câmpii internetului / 108 6 Istorie, anapoda / 113 Perversitățile istoriei comuniste / 119 Provincialismul presei noastre / 127 O problemă de principiu / 133 Prin voi înșivă / 138 Legal, deci moral? / 143 De ce scriu? / 148 III. PRO AMICITIA Mihai / 155 Post-scriptum editorial / 158 Poezia verbului a fi / 163 Invitație la spectacol / 169 N. Turtureanu - 70 / 176
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
la „viziunea” multor autori autohtoni de o anume formație „științifică”. Sunt aduse astfel serioase prejudicii cercetării istorice și este întărită suspiciunea de subiectivism cu determinări deja speculate de presa independentă. Ne abținem să le comentăm. (revista Plumb, octombrie, 2013) 127 Provincialismul presei noastre Este o poveste veche și mereu nouă! Iată ce scria un jurnalist român acum 91 de ani: „Presa românească are prea mult aerul de presă locală; cea străină are un caracter de generalitate. Restrângând cercul, presa noastră e
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
transcrierea selectivă) a însemnărilor din anii 1975-1989, sub un titlu oarecum provocator (Provinciale), dacă ne gândim, spre exemplu, la un „provincial” de talia celebrului funcționar din Perigueux (Michel de Montaigne). Într-o perioadă de cantonare a întregii țări într-un provincialism jalnic, la periferia Europei „normale”, „problemele” literatului din Bacău nu diferă cu nimic de ale celui din Capitală. Dar, poate mai mult decât scriitorul cu buletin de București, autorul în discuție își compune un status care să-i satisfacă și
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
am scris trei cărți în franceză, m-am întors la limba română. În felul ăsta am avut o comportare inversă decât aceea a multor intelectuali și scriitori originari din România care au fost și sunt obsedați să se salveze din provincialismul danubian grație limbii franceze. De la Cioran și până la Vișniec, toți s-au străduit să scrie în franceză, unii au și reușit, nimeni nu s-a întors apoi la limba maternă. Numai eu... „Vă considerați un scriitor provincial la Paris?” m-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1891_a_3216]
-
care ți-o ridică în fața ochilor concitadinii nu mai vezi mare lucru. Și atunci vezi ceea ce ai reușit să aduni în tine, în experiența ta de aici și de aiurea, impunându-ți reguli stricte de conviețuire permanentă cu restul țării. Provincialismul apare atunci când ignori restul și consideri că doar ceea ce se întâmplă în jurul tău este cu adevărat viața la care ai visat. în acest sens, am întâlnit în București provinciali care habar n-aveau pe ce lume trăiau. Atunci mi se
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
pe care altminteri l-ar petrece mult mai folositor. Într-un articol din ianuarie din Evenimentul zilei, intitulat „Aproape vindecat de Facebook“, jurnalistul Ionuț Stănescu scria că și-a lichidat contul; „«socializarea» de tip Facebook sporește senzația de inutilitate și provincialism - amestecul lamentabil de autocontemplație, suficiență, vorbe de clacă și paradă deri zorie a unor vieți particulare“, conchidea jurnalistul. Apoi, mărturisea că la puțin timp după aceea și-a deschis un alt cont, de data aceasta fără fotografii și fără prieteni
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
asemenea momente biografice pot părea nesemnificative. Despre altele însă s-a vorbit extrem de mult și se va vorbi încă mult mai mult. Așa că m-am oprit la ceea ce apreciez eu că s-a schimbat în ultimii ani: anume eliberarea de provincialism, intrarea în „globalitate“, fenomen de care Iașul, asemenea multor alte orașe din țară, a avut mare nevoie. Or, încă de la vremea manifestului „cluboptist“, continuând cu nenumărate alte acțiuni, inclusiv în presă, Dan a contribuit în felul lui tocmai la o
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2192_a_3517]
-
că situația e fără ieșire. Cred că a fost o reacție negândită și sper ca actualii politicieni să fie, dacă nu mai eficienți, măcar cu mai mult bun gust decât pesediștii și să nu propună serios asemenea aberații de un provincialism ridicol.“ - Luminița Marcu în „Suplimentul de cultură“, nr. 61, 28 ianuarie - 3 februarie 2006 Muzeul Holocaustului în dispută Ministrul Adrian Iorgulescu a anunțat că între MCC și Primăria Generală a Capitalei (PMB) există un conflict privind amplasarea Muzeului Holocaustului. „Nici
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2195_a_3520]
-
dacă am intrat În prea multe amănunte, furând din timpul ce vă aparține! Cu prețuire, Valentina Becart 11 ianuarie 2008 O vizită la București Am ajuns și la București. Îmi doream de mult să ies puțin din mediul saturat de provincialism. Iarna mi sa părut lungă, sumbră și grea. N-a fost multă zăpadă, a nins destul de puțin, În schimb, gerurile au fost necruțătoare ( 25, 30 de grade). Aproape o săptămână nu am reușit să ies din casă. După aproximativ zece-cincisprezece
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
și famelici dornici de afirmare, esteți dezabuzați din protipendadă sau artiști întorși din mediile artistice pariziene, estetizanții autohtoni sînt cu toții avizi de mirajul unui „altfel natural”. Nota particulară a „noului curent” este dată de un refuz al provinciei și al provincialismului artistic asociat cu o tendință de refulare (ea însăși, adeseori, provincială) a identității tradiționale. Refuzul în speță îmbracă foarte adesea formele unui mimetism snob, bovaric și/sau veleitar, afectînd un blazon inexistent. Ca atitudine, el se exprimă printr-un bovarism
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
și ei un profesor de universitate. Dl Ovid Densusianu face și poezii. Toți doritorii de catedre liceale le dobîndesc făcînd versuri după rețetă și admirînd geniul lui Ervin” (Cronica, an II, nr. 50, 24 ianuarie 1916, rubrica „Poemele”). Alergică la provincialismul literar, ironia lui Vinea este în largul ei atunci cînd se exercită asupra unor critici sămănătoriști din provincie (sînt vizați în special cei din Craiova, de la revistele Ramuri sau Drum drept). Multe dintre textele critice ale foarte tînărului comentator indică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
Avant-garde in East-Central European literature“, în History of Literary Cultures of East-Central Europe, Marcel Cornis-Pope and John Neubauer (eds.). Potrivit lui Mario de Micheli, însuși futurismul italian a apărut, în primii ani ai secolului al XX-lea, ca o reacție împotriva provincialismului și a verismului în artă. Originile sale intelectuale sînt, pe de o parte, cultura politică anarhistă, naționalistă, socialistă și sindicalistă - de sorginte soreliană - a Italiei post-Risorgimento și, pe de altă parte, estetismul „independenților” decadenți (Marinetti a fost inițial un discipol
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
depășită înspre un histrionism subversiv și iconoclast, dominat de voința rupturii și a demistificării („am scos visul vechi din cutie cum scoți o pălărie, „Îndoieli“), a dezertării și a fugii dintr-o „provincie” sufocantă. În poemele românești ale lui Tzara, „provincialismul” include atît recuzita sămănătoristă, ruralistă, cît și pe cea simbolistă sau intimistă: parcul, reveriile grațios-exotice, fata de pension, familia comme il faut... În schimb, evocarea „provincialismului” din poemele lui Vinea are un sunet elegiac pur, micile artificii anticonvenționale și eliptismele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
dezertării și a fugii dintr-o „provincie” sufocantă. În poemele românești ale lui Tzara, „provincialismul” include atît recuzita sămănătoristă, ruralistă, cît și pe cea simbolistă sau intimistă: parcul, reveriile grațios-exotice, fata de pension, familia comme il faut... În schimb, evocarea „provincialismului” din poemele lui Vinea are un sunet elegiac pur, micile artificii anticonvenționale și eliptismele neafectînd lirismul ansamblului: „Pereții de carton alb, tăiați de o fereastră/dreptunghiulară: luna ziua se reazemă pe cer/ning clipele rugină pe arborii de fier/și-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
de la Gîndirea anunță sosirea lui Jacques Maritain”... O notă explicativă a lui Henri Béhar (tradusă de Fănuș Băileșteanu) pune punctul pe i: „Această foarte scurtă fază de contact demonstrează, în pofida stîngăciei sale, cum anumiți scriitori români se simțeau stingheri în «provincialismul» lor și așteptau consacrarea de la Paris. Ea explică de ce unii, ca Voronca, Sernet sau Fundoianu, aveau să-și schimbe limba pentru a se face ascultați. Dacă volumul lui Costin n-a putut fi editat în Franța, în schimb primele poeme
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
stejarii sînt verzi ca românul și viceversa”; „florile lui Luchian cari, precum se știe, erau aduse, iarna-vara, din Italia în atelierul artistului. Iată cum, în atingere cu izma creață a poetului Goga, violetele de Parma capătă indigenatul”. În opoziție cu provincialismul autohtonist, figurativ și mimetic al „copiilor după natura patriei”, arta abstractă cultivă geometria universală a formelor și a culorilor pure: „Revoluția artistică de azi rupe legăturile cu natura organizată, păstrînd doar datele ei eterne: culoarea și forma în alfabetul ei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]