1,136 matches
-
milionul de exemplare, distins cu Premiul Internațional Grinzane Cavour în 2002, cu Premiul Renaudot în 2007 (chiar pentru acest roman), cu marele premiu Metropolis bleu pentru întreaga carieră în 2008. Jilly Cooper este una dintre cele mai populare și iubite prozatoare engleze, cărțile ei urcă în vârful topurilor de bestselleruri, cu tiraje depășind 11 milioane de exemplare, i s-a decernat Ordinul Imperiului Britanic în 2004 pentru activitatea ei literară. Povestea loazei care a devenit profesor și scriitor Necazuri cu școala
Școala, subiect de ficțiune by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/7607_a_8932]
-
Răzvan Mihai Năstase Deși puțin cunoscută publicului român, prozatoarea Kiyoko Murata se numără printre cele mai de seamă voci ale literaturii japoneze contemporane. Microromanul Ceaunul, apărut în traducere românească la Editura Humanitas în colecția „Cartea de pe noptieră” (felicitări Ruxandrei Mărginean Kohno pentru un text fluent și nunațat) este un
Amintirile sunt ca legumele dintr-o supă by Răzvan Mihai Năstase () [Corola-journal/Journalistic/4940_a_6265]
-
după sfârșitul celui de-Al Doilea Război Mondial, și-a întemeiat o familie. Narațiunea se țese greu, din elemente disparate, uneori dificil de pus cap la cap, iar miza o reprezintă în principal recompunerea căznită a unor povești de familie. Prozatoarea speculează abil vârsta bunicii - depozitară a numeroase secrete din istoria familiei -, avansând ipoteza naratorului necreditabil. Copiii, mirați sau înspăimântați de poveștile pe care bunica lor le istorisește, preferă să creadă că memoria îi joacă feste. Povestea urmează în principal două
Amintirile sunt ca legumele dintr-o supă by Răzvan Mihai Năstase () [Corola-journal/Journalistic/4940_a_6265]
-
doar sugerat în roman) al evidențierii traumelor lăsate în memoria colectivă de folosirea bombei atomice de către americani împotriva Japoniei. Aceasta este de fapt explicația neputinței bunicii de a-și aminti numele celui de-al treisprezecelea frate, cel emigrat în Hawaii, prozatoarea insistând astfel pe funcția protectoare a memoriei, în stare să lucreze selectiv, omițând amănuntele dureroase din viața oamenilor obișnuiți. Pe lângă firul epic care culminează cu dezvăluiri tulburătoare pentru protagonistă (care află, din nou păstrând rezerva asupra memoriei incerte a bunicii
Amintirile sunt ca legumele dintr-o supă by Răzvan Mihai Năstase () [Corola-journal/Journalistic/4940_a_6265]
-
Felicia Antip Cristina Garcia: poetă si prozatoare americană, fiica unui guatemalez si a unei cubaneze, refugiați din Cuba încă din 1960, anul preluării puterii de către Castro. Cristina avea doi ani. Ziaristă (The New York Times si Time), apoi scriitoare, acum si profesoară. The Lady Matador's Hotel (Hotelul doamnei matador
Logodiți cu moartea by Felicia Antip () [Corola-journal/Journalistic/5994_a_7319]
-
au stat ei, goi și febrili, privind soarele care aluneca spre pânza metalizată a lacului, ca o bilă de poleială aurie." (p. 24) Ce subminează însă ambele epoci e tensiunea anacronic didactică pe care Gabriela Adameșteanu pare s-o întrețină. Prozatoarea explică și compară de pe o poziție profesorală lucruri care nu-s nici de explicat, nici de pus în paralel. Aleg, dintre (din nefericire) numeroasele exemple care-mi stau la îndemână, unul singur. Sorin Olaru e transplantat otova din vremea lui
Drumuri egale by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6013_a_7338]
-
din Alcalá de Henares. Premiul de mare prestigiu care poartă numele lui Cervantes și se acordă unui reprezentant al literaturii de limbă spaniolă, alternativ din peninsulă și de pe continent, ca omagiu pentru întreaga opera, i-a revenit pentru anul 2010 prozatoarei Ana María Matute, născută în 1925 la Barcelona. Inclusă de mai multă vreme pe listele candidaților, scriitoarea catalana se află în acest an în compania altor figuri importante din literatura spaniolă a ultimelor decenii, precum Luis și Juan Goytisolo, Antonio
Premiul Cervantes 2010: Ana María Matute by Dana Diaconu () [Corola-journal/Journalistic/5718_a_7043]
-
prima mână care, chiar în cazurile când nu aveau anterior notorietate internațională, au lărgit și împrospătat perspectiva asupra lumii de azi. Herta Muller are toate însușirile cerute pentru a intra în acest grup de elită al literelor universale. Este o prozatoare și o poetă de talent, vine dintr-o zonă marginală și aduce viziunea unei minorități despre care nu se prea auzise: locuitorii de origine germană ai unei țări est-europene care au trăit opt secole departe de locul de origine păstrându
O carte cum nu s-a mai scris by Felicia Antip () [Corola-journal/Journalistic/6203_a_7528]
-
--- Japonia renaște (și) literar La un an de la dezastrul nuclear din Japonia, site-ul Words Without Borders publică două poeme aparținând unor poete japoneze contemporane care s-au încumetat să scrie despre cele întâmplate: prozatoarea și poeta Hirata Toshiko, cu poemul Nu tremura, și Ohsaki Sayaka, o debutantă în vârstă de 30 de ani, cu Animal zgomotos. Poemele sunt disponibile pe site, în traducerea profesorului Jeffrey Angles. Revista literară „Bungaku”, editată de Universitatea Waseda, a
Meridiane () [Corola-journal/Journalistic/4831_a_6156]
-
de Elmer Luke și David Karashima și apărut anul acesta la Vintage. Drama Mexicului Același site, Words Without Borders, dedică luna martie celor între 50.000 și 60.000 de victime ale „războiului drogurilor” din Mexic. Grupajul e coordonat de prozatoarea Carmen Boullosa și găzduiește texte foarte diverse, de la interviuri la proză, semnate de Luis Felipe Fabre, Rafael Perez Gay, Yuri Herrera, Rafael Lemus, Fabrizio Mejia Madrid, Hector de Mauleon, Magali Tercero, Jorge Volpi și Juan Villoro. „Nu veți citi narco-literatură
Meridiane () [Corola-journal/Journalistic/4831_a_6156]
-
furnizase - cu rare și prea puțin semnificative excepții - doar reprezentări masculine ale feminității (...) venise vremea ca femeia să devină ea însăși din obiect al contemplației subiect contemplator, oferind propria versiune literară (nu literaturizantă !) a feminității”. Separat de Hortensia Papadat-Bengescu, opt prozatoare interbelice (Ticu Archip, Sanda Movilă, Henriette Yvonne Stahl, Lucia Demetrius, Anișoara Odeanu, Cella Serghi, Ioana Postelnicu, Sorana Gurian ) constituie în cartea Biancăi Burța-Cernat obiectul unor „studii de caz”. Absentează de aici nemotivat, ca să vorbim astfel, Georgeta Mircea Cancicov, prozatoarea prețuită
Literatura scriitoarelor by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/4842_a_6167]
-
opt prozatoare interbelice (Ticu Archip, Sanda Movilă, Henriette Yvonne Stahl, Lucia Demetrius, Anișoara Odeanu, Cella Serghi, Ioana Postelnicu, Sorana Gurian ) constituie în cartea Biancăi Burța-Cernat obiectul unor „studii de caz”. Absentează de aici nemotivat, ca să vorbim astfel, Georgeta Mircea Cancicov, prozatoarea prețuită de G. Călinescu, în Istorie, pentru „realismul fantastic, demonic, de un sălbatic humor”. Dar am văzut că opțiunile marilor critici, ca și respingerile lor, nu fac legea pentru noua cercetătoare. „Studiile de caz” sunt critice și totodată recuperatoare, în
Literatura scriitoarelor by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/4842_a_6167]
-
Călinescu, în Istorie, pentru „realismul fantastic, demonic, de un sălbatic humor”. Dar am văzut că opțiunile marilor critici, ca și respingerile lor, nu fac legea pentru noua cercetătoare. „Studiile de caz” sunt critice și totodată recuperatoare, în beneficiul celor opt prozatoare interbelice care suportaseră efectele marginalizării . Poate că mai puțin le suportase Henriette Yvonne Stahl. Celelalte însă, ori nu fuseseră mai deloc luate în seamă (Ticu Archip, Sanda Movilă, Anișoara Odeanu), ori se bucuraseră la început de ecouri dar fuseseră apoi
Literatura scriitoarelor by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/4842_a_6167]
-
Archip, Sanda Movilă, Anișoara Odeanu), ori se bucuraseră la început de ecouri dar fuseseră apoi uitate, ieșiseră din conștiința publică (Cella Serghi, Ioana Postelnicu, Sorana Gurian). Mai erau de îndreptat și receptările pe dos, ca a Luciei Demetrius, ignorată ca prozatoare și foarte vizibilă ca dramaturg, cu piesele ei schematice intens jucate în anii proletcultismului și mai târziu (Trei generații, Cumpăna, Arborele genealogic ș.c.l.). Bianca Burța-Cernat realizează așadar un vast proces recuperator, analizând fără grabă și lucid scrierile acestor
Literatura scriitoarelor by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/4842_a_6167]
-
și foarte vizibilă ca dramaturg, cu piesele ei schematice intens jucate în anii proletcultismului și mai târziu (Trei generații, Cumpăna, Arborele genealogic ș.c.l.). Bianca Burța-Cernat realizează așadar un vast proces recuperator, analizând fără grabă și lucid scrierile acestor prozatoare îndeajuns de productive, descifrându-le problematica, subiectele, personajele, arătând ce contingențe au cu alte scrieri apărute în interval, cu autori din aceeași generație sau cu alții cu mai vechi statut ca Hortensia Papadat-Bengescu sau Camil Petrescu. Din relevarea acestor raporturi
Literatura scriitoarelor by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/4842_a_6167]
-
țările riverane la Marea Neagră, Ioana Pârvulescu a constituit, fără îndoială, una din revelațiile salonului. Scriitoarei române i-a fost rezervată și ocazia de a dialoga pe podium în fața a sute de spectatori cu Sigrid Combüchen, o foarte apreciată și binecunoscută prozatoare suedeză. Traseul scandinav pe drumul cărții s-a încheiat la Stockholm. În Sala Internațională a Scriitorilor din incinta Complexului de Cultură, cu peste 700 de locuri, arhiplină, Herta Müller a dialogat cu o binecunoscută moderatoare TV care, din păcate, nu
Pe drumul cărții - De la Göteborg la Frankfurt pe Main by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/5173_a_6498]
-
cu ochii mei un bărbat speriat de moarte și mai știu pe unul care s-a dezechilibrat și a căzut în lacul Herăstrău. Iar nu demult, un prieten de-al meu a murit otrăvit cu ciuperci”. Doina Ruști rămâne aceeași prozatoare de forță, antrenantă, de o înșelătoare volubilitate, capabilă să scoată efecte ambigui din cea mai ternă banalitate.
Animalul terorii by Gabriel Coșoveanu () [Corola-journal/Journalistic/5413_a_6738]
-
să fie umflați în ziua concursului... Nu sunt un adept al „naturalului cu orice preț” și al refuzului de a ține cont de standardele de frumusețe ale vremii. Am început, de pildă, s-o ocolesc pe-o binecunoscută poetă și prozatoare în momentul când am constatat, pe la începutul anilor ’90, că deodorantul e dușmanul ei personal și că se conduce după preceptul care susține că dușul trebuie evitat cât mai mult posibil. Suntem datori, fiecare dintre noi, cu maxim respect pentru
Nazism și culturism by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/5412_a_6737]
-
civilizația americană și the American life style: mercantilismul, standardizarea, alienarea, supraviețuirea cu somnifere și prozac, „o lume sterilă, întoarsă cu cheia“ ș.a. În categoria „punctelor slabe“ aș adaugă și câteva finaluri aparent surprinzătoare, redevabile unor prea căutate coincidențe (Biografii, Concesie). Prozatoarea stabilită în America ne ofera însă și povești necondiționate de un spațiu anume, chiar dacă ele au același fundal transatlantic. Roșcov, de pildă, prezintă dramă unui om apropiat de vârsta pensionării care cade brusc în patimă cititului, apoi în aceea autodevoratoare
The American Dream și alte zboruri by Gabriela Gheorghișor () [Corola-journal/Journalistic/5347_a_6672]
-
formulă impusă de criticii severi ai canonului occidental, descriind prin doar trei cuvinte pe autorii ce-i asigură perenitatea (bărbați, morți, albi), trece prin demontări dure, produse de avalanșa vieții literare: scriitoarele cuceresc public și premii (în ultimul deceniu, trei prozatoare nobelizate) și acaparează piața literară, autorii cu succes uriaș aduc în ficțiune lumi exotice: Salman Rushdie, Haruki Murakami, Mo Yan. Demontarea canonului occidental se datorează mai multor fenomene: coloniile imperiilor de altădată invadează literar fostele metropole, ies la suprafață acum
Femei by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/6703_a_8028]
-
martie 1953 - A murit Iosif Vissarionovici Stalin, politician și dictator rus (născut în 1879). Cum e și istoria asta, azi i-a murit Stalin, ieri îl confirma pe Putin în al treilea mandat. 5 martie 1955 - A murit Hortensia Papadat-Bengescu, prozatoare și autoare dramatică româncă (născută în 1876). Auzise ea zvonul potrivit căruia femeile nu știu și nu scriu prea bine, astfel că, s-a enervat și a arătat că femeia poate mânui și stiloul, nu doar lingura în cratiță. Citește
Istoria zilei: 5 martie. Putin a învins, Stalin a murit () [Corola-journal/Journalistic/67171_a_68496]
-
lor subiectivități. Tînărul critic - tulburat pînă la depersonalizare de discursul lui Vereker - devine noul Orfeu (al literaturii), mesmerizat de ideea găsirii unei iluzorii Euridice (a semnificației) la sfîrșitul tribulațiilor sale (exegetice). Alături de amicul George Covick și logodnica acestuia - ea însăși prozatoare -, Gwendolen Erme, la rîndul lor fascinați de idee, naratorul începe un lung proces detectivistico-literar, ce capătă, treptat, dimensiuni epopeice. Efortul la care se angajează cei trei nu mai are nimic de-a face cu critica literară. Pare, mai degrabă, o
Portretul unui reflector by Codrin Liviu Cuțitaru () [Corola-journal/Journalistic/6746_a_8071]
-
realist al orașului-port, pe care l-a cunoscut el însuși în anii '30-'40. Henriette Yvonne Stahl a abordat problema modului în care presa interbelică s-a raportat la utilizarea narcoticelor în România. În romanul Între zi și noapte (1942), prozatoarea scria despre „gazetele în care, cu mari detalii senzaționale și fotografii, erau tipărite reportaje asupra prigoanei duse [de poliție] împotriva traficanților de morfină" sau despre faptul că, „după o serie de articole [de ziar], poliția începu o campanie de urmăriri
Narcotice în proza românească interbelică by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/6372_a_7697]
-
decât, de exemplu, a bea alcool." . Sorana Gurian Câteva rânduri despre scriitoarea Sorana Gurian, alias Sara Gurfinchel. S-a născut în 1913 la Comrat (în sudul Basarabiei), a absolvit Facultatea de Litere la Universitatea din Iași, s-a remarcat ca prozatoare la București și, după război, la Paris. Din mai multe puncte de vedere, proza ei pare ieșită din mantaua lui Max Blecher. Sorana Gurian a suferit de aceeași boală incurabilă ca și Blecher (tuberculoză osoasă), având o infirmitate la picioare
Narcotice în proza românească interbelică by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/6372_a_7697]
-
timp internată în diverse sanatorii specializate, în condiții asemănătoare cu cele în care a stat Blecher. În august 1938 ea îi scria lui E. Lovinescu că e internată chiar la sanatoriul de la Berck-sur-Mer, chiar „în odaia lui Blecher". În scrisoare, prozatoarea îl întreba pe critic ce mai e nou cu Blecher. Cu adevărat nou era faptul că scriitorul murise la Roman, cu câteva luni înainte, la 31 mai 1938. Ca și Sanda Movilă, Sorana Gurian a fost o „sburătoristă". În decembrie
Narcotice în proza românească interbelică by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/6372_a_7697]