1,384 matches
-
ce mai mult se sforța să se smulgă din somnolența în care zăcuse până atunci... Frunza platanilor se făcuse cât palma, iar prin curțile pitice și prin grădini, câte mai rămăseseră, și prin parcuri, caișii și piersicii și zarzării și prunii și cireșii înfloreau de-a valma odată cu liliacul. O devălmășală albă lingea lacomă orașul îmbătrânit înainte de vreme". În Bucureștiul sufocat de omniprezența agresivă a bișnițarilor, asaltat de bandele spărgătorilor, amenințat de rețelele traficanților de droguri și de carne vie, care
Dinu Săraru, un romancier pentru toate anotimpurile… by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105826_a_107118]
-
Sfântul Ilie, ziua comunei. Mă simt foarte atașat de amărăștenii mei și am încercat ca aproape în fiecare an să ajung la Amărăști, în această zi mare. Casa mea este încă neterminată, multe bălării în curte și... secetă mare. Totuși, prunii sunt plini cu prune, viile cu struguri, merii cu mere. Pe acea vale binecuvântată de Dumnezeu, așa cum spunea mama mea, niciodată seceta nu distrugea totul. Tot se mai făcea câte ceva în anii secetoși, așa cum a fost cazul în tristul an
În România, Germania şi la Olimpiadă: impresii de cãlãtorie [Corola-other/Memoirs/94_a_143]
-
Vitralii de vitregie, p. 10), când „bărcuțele-s scufundate de sirene“ în timp ce mijgură, în vreme ce «plouă gângav» peste conclavul râșilor cu subțiori transpirate, dar și „teribil, direct / în buletinul provincial“ (p. 11), poate, până se înregistrează - «în creier - când se uscă prunii» (p. 13), după vreo grindinoasă «biciuire până la înflorire» (p. 18), însă nu pentru a se alcătui din lemnul cu măduvă roșie de prun vreo cușcă a „freneticului dor“ (p. 19), cușcă pe care să urce «omizi de viață literară» (p.
ION PACHIA-TATOMIRESCU, CRONICA „RESTANTĂ“: PENDULUL DIN CONSTELAŢIA LYRA ŞI BERLINA DE PE CĂILE VLĂSIILOR DE REPORTAJE ŞI INTERVIURI de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 2347 din 04 iunie 2017 by http://confluente.ro/ion_pachia_tatomirescu_1496567642.html [Corola-blog/BlogPost/370599_a_371928]
-
și „teribil, direct / în buletinul provincial“ (p. 11), poate, până se înregistrează - «în creier - când se uscă prunii» (p. 13), după vreo grindinoasă «biciuire până la înflorire» (p. 18), însă nu pentru a se alcătui din lemnul cu măduvă roșie de prun vreo cușcă a „freneticului dor“ (p. 19), cușcă pe care să urce «omizi de viață literară» (p. 21) etc. Dincolo de situațiile / stările de „comic“ în părelnică avalanșă, mai în amonte de „năzdrăvăniciosu-i haz-de-necaz“ și după «instrucțiuni pentru ratare prin vers
ION PACHIA-TATOMIRESCU, CRONICA „RESTANTĂ“: PENDULUL DIN CONSTELAŢIA LYRA ŞI BERLINA DE PE CĂILE VLĂSIILOR DE REPORTAJE ŞI INTERVIURI de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 2347 din 04 iunie 2017 by http://confluente.ro/ion_pachia_tatomirescu_1496567642.html [Corola-blog/BlogPost/370599_a_371928]
-
DOAMNE cum pictau ursitoarele pereții de carne cu propriile chipuri tatăl meu nu era acasă tata era plecat cu bărbații la raion la regională își tăiase (din greșeală) degetul ăla de la rădăcină și acum era cercetat pentru neglijență pixelii ardeau prunii în soba oarbă ca pe comori focul și-n casa mare se adunase lume multă ca la pomană stăteau pe pat pe chituci în picioare beau poșircă de prune și mâncau boabe de porumb fierte șușoteau (cu ochii mici scobiți
pixelii leana bădălana și păcala făgețelului by Petruț Pârvescu [Corola-website/Imaginative/2651_a_3976]
-
nici boala, nici agonia. și nici măcar ochii deschiși ai pădurii ori burta plină de nori a cerului. Nici fructele timpurii ale cireșului, nici aureola fastuoasă a fricii. Nimic. Crește o grădină Crește o grădină între pereții camerei: merii sunt verzi, prunii uscați, tuia se nalță la cer ca un glonte de iarbă. Când ici când colo, un iepure sare din ascunziș și sperie stolul de ciori adormite. Nici zborul, nici fuga nu le ajută. și nici ariciul ce face semne verii
Poezie by A. Gh. Olteanu [Corola-website/Imaginative/8599_a_9924]
-
Autor: Ioan Lilă Publicat în: Ediția nr. 348 din 14 decembrie 2011 Toate Articolele Autorului 11 PATIMA ANCESTRALĂ Drumul spre mal era ca o beție, o vrajă, un miracol, șerpuia miraculos printre case și grădini, strecurîndu-se pe sub umbrele grase ale prunilor, pietrele mi se rostogoleau sub tălpi, mergeam desculț, îmi simțeam mușchii coapselor încordați de efort, Thomas povestea ceva și Licurișca rîdea în hohote, dar nu eram atent la ei, nici măcar nu îmi păsa de prezența lor, se luaseră după mine
CAP 11 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 348 din 14 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Parfumul_papusilor_de_portelan_cap_11.html [Corola-blog/BlogPost/359506_a_360835]
-
trebuia să se nască băiat, Părul cu pere pitulate, Gâștele, Dezamăgirea, Am luat cu împrumut... foc, Stafiile, Îngerii din vis, Bucuria întoarcerii în timp (al doilea capitol) Canicula, Catinca și... „iubitul”, Catinca și... E-urile, Întrebare fără răspuns, Livada de pruni, Detectiv voluntar, Viața netrăită,Umilința, Puntea, Întoarcere (poezie). Cum ne-a obișnuit și în versuri, Titina Nica Țene încheagă în forme precise un spațiu al visării, al reveriei. Un univers aflat sub semnul crepuscului, sau apus de mult. În orice
VIAŢA CA O PUNTE ...SAU CA O PRADĂ, TOT TREBUIE TRĂITĂ (TITINA NICA ŢENE) de MIHAELA ROTARU în ediţia nr. 1133 din 06 februarie 2014 by http://confluente.ro/Mihaela_rotaru_viata_ca_o_p_mihaela_rotaru_1391674759.html [Corola-blog/BlogPost/360297_a_361626]
-
virus (American); ... c) Peach phony rickettsia; ... d) Peach rosette mosaic virus; ... e) Peach rosette mycoplasm; ... f) Peach x-disease mycoplasm; ... g) Peach yellows mycoplasm; ... h) Plum line pattern virus (American); ... i) Plumpox virus; ... j) Tomato ringspot virus; ... k) Xanthomonas campestris pv. pruni (Smith Dye). 3.4. În cazul Cydonia Mill și Pyrus L., indiferent de țara de origine a materialului vegetal, pentru testare se folosesc metode adecvate de laborator și, când este cazul, plante-indicator pentru a detecta cel puțin următoarele organisme dăunătoare
EUR-Lex () [Corola-website/Law/190823_a_192152]
-
orz de primăvară, grâu de toamnă, grâu de primăvară, triticale, sfeclă de zahăr, cartof, rapiță de iarnă, ovăz, secară; G2 - porumb furajer, mazăre (soiuri comestibile), trifoi roșu, raygras peren, ceapă, castraveți de câmp, varză albă, morcovi, tomate de câmp, măr, prun, vișin, căpșun; G3 - orz de iarnă, fasole de câmp, mazăre (soiuri furajere), lupin galben, trifoi alb, lucernă, hibrizi de lucernă, festuca, sfeclă furajeră, tutun; conopidă, sfeclă de grădină, țelină, fasole pitică, mazăre de grădină, ciuperci, hamei; păr (soiuri altoite pe
EUR-Lex () [Corola-website/Law/191018_a_192347]
-
căpșun; G3 - orz de iarnă, fasole de câmp, mazăre (soiuri furajere), lupin galben, trifoi alb, lucernă, hibrizi de lucernă, festuca, sfeclă furajeră, tutun; conopidă, sfeclă de grădină, țelină, fasole pitică, mazăre de grădină, ciuperci, hamei; păr (soiuri altoite pe portaltoi), prun (soiuri altoite de portaltoi), măr (soiuri altoite pe portaltoi), coacăz negru; G4 - triticale de primăvară, lupin albastru, raygras, usturoi, varză de Bruxelles, tomate de seră; pătrunjel rădăcini, salată de căpățână, spanac; trandafir (soiuri de seră), gerbera, garoafe, crizanteme; zmeură, coacăz
EUR-Lex () [Corola-website/Law/191018_a_192347]
-
regulatori de creștere, mijloace biologice și biotehnice, etc.) în vederea fundamentării deciziilor de omologare pentru utilizare în producție. Culturile principale, considerate ca bază pentru teste sunt: grâu, orz, porumb, soia, fasole, floarea soarelui, sfeclă de zahăr, rapiță, mazăre, lucerna, în, măr, prun, viță de vie, cartof, tomate, varză, castraveți precum și pădurile și arboretele. 13. Pentru produsele din producția internă, solicitantul omologării va trebui să prezinte Secretariatului Comisiei Naționale de Omologare a Produselor de Protecție a Plantelor, odată cu cererea de distribuire pentru experimentare
EUR-Lex () [Corola-website/Law/248233_a_249562]
-
tineri când ziua la nămiezi Zburdam fără de grijă de mână prin livezi, Când te chemam la joacă pitulat în vie Cu cântecul acela fals de ciocârlie. În ochii ca măslina aprinși ca doi tăciuni Vedeam lucind iubirea în raiul de sub pruni. Ne ascundeam adesea în grabă la amiază Sub un bătrân și falnic nuc care cutează Să pună barieră infernului de cald Și să creeze-o oază din frunze de smarald. Visam cu voce tare adeseori pe rând Apoi tăceam de-
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/emil_%C5%9Eu%C5%9Fnea/canal [Corola-blog/BlogPost/379572_a_380901]
-
Eram așa de tineri când ziua la nămieziZburdam fără de grijă de mână prin livezi,Când te chemam la joacă pitulat în vieCu cântecul acela fals de ciocârlie.În ochii ca măslina aprinși ca doi tăciuniVedeam lucind iubirea în raiul de sub pruni. Ne ascundeam adesea în grabă la amiazăSub un bătrân și falnic nuc care cuteazăSă pună barieră infernului de caldși să creeze-o oază din frunze de smarald.Visam cu voce tare adeseori pe rândApoi tăceam de-odată în liniște-admirândși clipocitul
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/emil_%C5%9Eu%C5%9Fnea/canal [Corola-blog/BlogPost/379572_a_380901]
-
îi venea greu să le ducă-n sat pe drumul mare unde era pus un prag de paie cu substanță .Pe acolo treceau vacile și intrau în sat. Era și via cea mare ,vie împrejmuită de nuci ,avrami,perji, adică pruni de toamnă,ar în capătul ei era o fântână ce avea un metru adâncime. Apa fântânii era atât de aproape că ajungeam cu teica făcută din lemn de salcie să iau apă și să beau. Săpase o adâncitura bunicul ca să
LOCUL MEU de ZAMFIRA ROTARU în ediţia nr. 2304 din 22 aprilie 2017 by http://confluente.ro/zamfira_rotaru_1492859236.html [Corola-blog/BlogPost/376847_a_378176]
-
I - Corneliu Beldiman din preaplinul lui cerșetorul împarte - cu porumbeii Locul I - Valeria Tamaș cătunulpustiu - cu telegari de colburi vântul toamnei Locul II - Livia Ciupav fluture pribeag - poate a venit cu vești și-i deschid poarta Locul III- Corneliu Beldiman prunul înflorit în calea gardului nou - sunet de drujbă Mențiune - Petru Ioan Gârda Salcie pe mal - strecurat printre plete, fum de țigară Mențiune - Cristian Dely La capăt de drum, ultimul plop marchează doar orizontul Etapa 82 - 15 VI 2009 Locul I
HAIKU, PREMIANŢII CONCURSULUI SĂPTĂMÂNAL de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 354 din 20 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Haiku_premiantii_concursului_saptamanal.html [Corola-blog/BlogPost/361424_a_362753]
-
sus pe lângă ulmii bătrâni, ale căror vârfuri i se părea băiatului că ating cerul. „Ce mult aș dori să zbor până acolo!ˮ , gândea viitorul poet. Vara, prin august, când se coceau prunele călugărești, galbene și lunguiețe, se urca în prunul care avea trunchiul aplecat, de parcă îl invita să mănânce pe săturate. Avea doi tovarăși de joacă, amândoi de aceași vârstă, pe Marin, fiul țăranului Stănescu care lucra în grădina de zarzavat și de flori a conacului, și pe Guță al
FLORIN ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2248 din 25 februarie 2017 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1488015719.html [Corola-blog/BlogPost/370749_a_372078]
-
trudit toți anii aiștea.” Loganul venea amenințător apoi a trecut de bătrânica și botuța ei, învăluind-o intr-un nor gros de praf. „Să nu te prindă, anii mei, omule, să nu-ți facă și ție altul la fel!”. Printre prunii lui Sive Ioani se întrevedea crucea bisericii. Acolo trebuia să ajungă. „Oh, ce slăbii! De ce mă mai ții, Doamne? Că bine mi-ar fi fost lângă Neculae al meu!” Pașii ei se înfiripau din ce în ce mai înceți, trăgănați ca o doină de
BĂTRÂNA CU BOTUŢA de SLAVOMIR ALMĂJAN în ediţia nr. 599 din 21 august 2012 by http://confluente.ro/Slavomir_almajan_batrana_cu_botuta_slavomir_almajan_1345597891.html [Corola-blog/BlogPost/355237_a_356566]
-
încremeniseră cumva printre riduri. Aplecată de ani, bătrânica se lăsa mai greu cu mâna tremurândă pe botuța ei, subțire ca o umbră, simțea drumul mai greu, mai dușmănos cu anii ei mulți și crucea bisericii nu se mai vede printre pruni. O vrabie, ca-ntr-un ritual se îmbăia în praful gros de pe drum. Florița se ruga să-i iasă cineva, un suflet viu înainte. Nu i-a ieșit nimeni în cale și-i e sete acum, limba i se lipise
BĂTRÂNA CU BOTUŢA de SLAVOMIR ALMĂJAN în ediţia nr. 599 din 21 august 2012 by http://confluente.ro/Slavomir_almajan_batrana_cu_botuta_slavomir_almajan_1345597891.html [Corola-blog/BlogPost/355237_a_356566]
-
al visurilor și al entuziasmului de îndrăgostit. Și, în acea lumină stranie a cerulului, la hotarul dintre zi și noapte, am văzut un corb așezat pe o cruce veche de lemn. Mirosea iarba cosită. Eu m-am așezat sub un prun al cimitirului și am privit pasărea cum mă privea. Nu se auzeau decât greierii. Apoi soarele a apus, pasărea a croncănit de câteva ori, i-au fâlfâit aripile și a dispărut în noapte. Eu am mai rămas puțin. După o
INTERVIU CU SCRIITORUL HORIA MUNTENUŞ de CRISTINA OPREA în ediţia nr. 1802 din 07 decembrie 2015 by http://confluente.ro/cristina_oprea_1449489223.html [Corola-blog/BlogPost/342684_a_344013]
-
pasărea cum mă privea. Nu se auzeau decât greierii. Apoi soarele a apus, pasărea a croncănit de câteva ori, i-au fâlfâit aripile și a dispărut în noapte. Eu am mai rămas puțin. După o vreme m-am ridicat de sub prun și mi-am urmat drumul spre casă. A doua zi, iarăși am mers la fata pe care o iubeam și seara am urmat același drum. L-am întâlnit din nou și, la fel, soarele nu era apus, deși luna răsărea
INTERVIU CU SCRIITORUL HORIA MUNTENUŞ de CRISTINA OPREA în ediţia nr. 1802 din 07 decembrie 2015 by http://confluente.ro/cristina_oprea_1449489223.html [Corola-blog/BlogPost/342684_a_344013]
-
că cele mai întinse suprafețe ocupate cu pomi fructiferi erau situate în zonele nordică și centrală a județului și confirmă ipoteza noastră că acestea depășeau cu mult pe cele plantate cu viță de vie728. Dintre pomi, cel mai răspândit era prunul, dovadă, marile cantități de rachiu (țuică) de prune ce se fabricau în fiecare an. În lumina celor arătate se poate concluziona că viticultura și pomicultura continuă să ocupe în sec. XVIII-XIX, un loc important în cadrul economiei părții de vest a
MITE MANEANU, EVOLUŢIA VITICULTURII ŞI POMICULTURII ÎN PARTEA DE VEST A OLTENIEI ÎN SECOLELE XVIII-XIX(II) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 997 din 23 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Mite_maneanu_evolutia_viticu_varvara_magdalena_maneanu_1379926887.html [Corola-blog/BlogPost/365090_a_366419]
-
faci, Să reaprinzi ca ieri în mine Culoarea florilor de maci. E-o bucurie peste lume, Noi am rămas furați de toamne. Te chem cu orice rugăciune Iubirii să îi punem coarne. Să alungăm melancolia, În plete să ne ningă prunii. Te mai aștept în fața porții Să fii mireasa mea și-a lunii. Iubito, au înflorit salcâmii Le simt mireasma lor în piept. Stingher, la marginea genunii, Cu-același dor, te mai aștept. METAFORA GERMINALĂ Figură de stil mai galantă, Un
FEMEIA SUFLETULUI MEU (2) – VERSURI de GAVRIL MOISA în ediţia nr. 1115 din 19 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Gavril_moisa_femeia_sufletul_gavril_moisa_1390135054.html [Corola-blog/BlogPost/359833_a_361162]
-
02 aprilie 2015 Toate Articolele Autorului O LACRIMĂ DE DOR de Leonte Petre O lacrimă de dor pe discul lunii, O aripă oprită-n zbor și ruptă, Când din durere inima se-nfruptă Și când de flori se scutură toți prunii. O lacrimă de dor în palma rece, Un gând ucis și ars cu bună știre, Când frunzele foșnesc prin cimitire Și-și sună pașii moartea care trece. O lacrimă de dor prelinsă-n pleoape, Un cântec înecat în plâns și
O LACRIMA DE DOR de LEONTE PETRE în ediţia nr. 1553 din 02 aprilie 2015 by http://confluente.ro/leonte_petre_1427973511.html [Corola-blog/BlogPost/367994_a_369323]
-
și cu sufletul său de copil de la țară, la tot ceea ce oferea cârciuma, mai ales veselia, cântecul și jocul popular, toate stimulate de vraja unui vin bun, însoțit de mititeii (pârjoliți la grătarul cu mangal ori cărbuni din lemn de prun) sau de pastrama de noaten ce se topea în gură. Își amintește și acum destul de bine aceste imagini, încă neșterse din memorie și din suflet, reunindu-le în volumul intitulat « Amintiri din cârciumioară», deși el însuși, culmea, nu este un
„ANTON PANN” OPERETA STRĂLUCITOARE A COMPOZITORULUI MARIN VOICAN de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 906 din 24 iunie 2013 by http://confluente.ro/Stefan_dumitrescu_anton_stefan_dumitrescu_1372044181.html [Corola-blog/BlogPost/364027_a_365356]